1,054 matches
-
ap. 5, județul Maramureș. 100. Herman Ana, născută la 2 februarie 1975 în localitatea Sebeș, județul Albă, România, fiica lui Stoica Ilie și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 88416 Steinhausen-Rottum, Buchenstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Strungari, Str. Principala nr. 78A, județul Albă. 101. Ionescu Dan-Bogdan-Nicolae, născut la 21 februarie 1959 în București, România, fiul lui Ionescu Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 70806 Kornwestheim, Theodor Heussstr. 18, cu ultimul domiciliu din România în București
HOTĂRÂRE nr. 958 din 5 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144377_a_145706]
-
oale cu smântână. Câte trestii groase Atâtea vaci lăptoase. An nou cu sănătate Care pline cu bucate... Să fii gazdă sănătoasă. Și la anul tot voioasa! Sorcovă Sorcovă, Veselă, Să trăiți, Să-ntineriți, Să ajungeți ce doriți, Unul dacă vrea strungar, Altul poate că tâmplar, Unul electrician, Altul matematician, Altul poate vrea frezor, Altul chiar navigator, Altul astronom vestit, Ce-o să plece negreșit Instalat într-o rachetă, Până-n Venus, până-n Marte, Dacă vrea chiar mai departe... Să colinde mult și bine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficienții de auz sunt: tehnician dentar, instalator tehnico-sanitar, croitor, patiser, bucătar, tâmplar, strungar, lăcătuș, electrician, zugrav, tinichigiu-vopsitor, dar pot urma și forme ale învățământului tehnic și liceal sau unele forme ale învățământului superior. Perceperea muzicii de către deficienții de auz cu implant cohlear 1. Definirea sunetului Sunetul poate fi definit ca orice perturbație (energie
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
învățătură a fiilor unor persoane devenite indezirabile pentru noul regim politic. Tatăl lui Alexandru Ionescu a fost candidat în 1946, reprezentând Partidul Național Țărănesc. Acest lucru va duce la încarcerarea și deportarea la Canalul Dunăre - Marea Neagră. După eliberare, a devenit strungar în București și zilier în cadrul Institutului de Cereale și Plante Tehnice de la Fundulea. După persecuțiile la care a fost supus, Alexandru Ionescu a absolvit cu brio Facultatea de Biologie a Universității București. A fost profesor de liceu, cercetător științific, în cadrul
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficienții de auz sunt: tehnician dentar, instalator tehnico-sanitar, croitor, patiser, bucătar, tâmplar, strungar, lăcătuș, electrician, zugrav, tinichigiu-vopsitor, dar pot urma și forme ale învățământului tehnic și liceal sau unele forme ale învățământului superior.
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
fumoar cu decorațiuni din lemn de stejar oferite ca dar de nuntă de unul din orașele Imperiului. Cred că Nürnberg. Alături de această sală se află un colț mai retras unde este instalat un strung, pentru că deține acest bun meșteșug, e strungar, e meseria lui manuală. Orice prinț al Prusiei are una. Îmi spune că strunjește deseori piese de lemn, ca să se distreze, iarna, și că atunci lumea se adună în fața uneia dintre ferestrele care dau spre piață ca să-l vadă lucrând
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
lucrând. Râde în timp ce-mi povestește asta. Eu mă gândesc la Berlinul patriarhal, burghez și de treabă care mai supraviețuiește în inima acestei capitale noi, cu sufletul ei țărănesc și rousseauist. Îmi spune că își va relua activitatea de strungar în iarna asta și că va face pentru mine una din acele ciuperci care folosesc la păstrarea pălăriilor în dulap. Împărtășește acest proiect și soțului meu, precum și altor doi ofițeri care ne însoțesc. Ieșim din perimetrul palatului așa cum am venit
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
strungul), dar vie, un om-unealtă: fiecare meseriaș, fiecare doctor, orice om are o sculă și de scula lui se îngrijește, însă la Securitate care este scula noastră? Am spus că avem și noi o sculă. Dacă frizerul are brici, dacă strungarul are strung, am spus că ce avem noi sunt informatorii noștri, să știm cum să muncim, să vedem cu cine avem de-a face. Așa cum muncitorul are grijă de scula lui, așa avem și noi de informatori - și noi trebuie
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și prelucrarea informatorului, Pintilie intuiește că securistul fără informator ar fi lipsit de mâini și picioare, ar fi adică un handicapat. De aceea, el insistă pe rolul de „sculă” al informatorului, o „sculă vie”: la frizer este sculă moartă, la strungar la fel, la noi este sculă vie, trebuie să-i dăm mai multă atenție (ibidem, p. 151). În paranteză fie spus, dintre documentele inserate în Banalitatea răului, foarte interesante sunt textele teoretice provenite din Arhiva Securității, în legătură cu funcționarea acesteia. Recrutarea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
vor aduce evident un plus de umanitate, chiar și prin simplul fapt că munca în halele uriașe este preferabilă statului în pat în celule înguste lîngă numeroși colocatari. Din păcate, calificările oferite sînt toate la un nivel primar: lăcătuși, tîmplari, strungari, zidari, sudori, bobinatori, tinichigii auto, legumicultori și betoniști pentru bărbați, iar pentru femei croitorese și țesătoare. Întrebați ce meserie le-ar plăcea să aibă după eliberare, cei mai mulți răspund: ziariști, șoferi, fotografi, mecanici auto, actori, chelneri, electricieni, vînzători etc. Toate aceste
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
hotărâtor la organizarea învățământului tehnic mecanic superior din Iași. S-a distins ca cercetător în domeniul așchierii metalelor și al mașinilor-unelte. S-a născut la 1 ianuarie 1922 în orașul Tighina, dintr-o familie de muncitori. Tatăl său a fost strungar în fier, mai întâi la Tighina și apoi, din 1932, la Atelierele C.F.R. Nicolina din Iași. Gheorghe Cașler a urmat școala primară în orașul natal. La Iași, între anii 1932- 1940 a frecventat cursurile secundare, obținând bacalaureatul la Liceul Național
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
o mașină. Mașina (sau uneori omul direct) preia la rândul ei informația astfel prelucrată și transformă ideile în realitate, creând obiectul. Ați sesizat sper personajele: primul om este proiectantul (să folosim această denumire generică), iar al doilea este muncitorul: lăcătușul, strungarul, frezorul, turnătorul (nu, nu, nu acela). Încercând să vină în ajutorul oamenilor, programele de CAD au încercat să eficientizeze cât mai mult proiectarea. Inițial s-a mutat activitatea de proiectare de la planșetă pe calculator, realizându-se o "desenare asistată de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Antonela Burciu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92825]
-
un octogenar, fiu de funcționar la Căile Ferate, care a primit o educație aleasă, arestat În timpul studenției, torturat cumplit, electrocutat, cedând psihic În anii de Închisoare, luptând cu insistență după eliberare chiar și pentru un post de salahor. Devine apoi strungar, face o școală de desenatori, În sfârșit face și facultatea, devine inginer apreciat, dar e tot un marginal. Avea o pecete. A avut de suferit toată familia, tatăl dat afară, un unchi condamnat, frații nu mai pot face studii superioare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
război. Se știe, din totdeauna. Unii meseriași, mai ales c ei de la tâmplărie, la plecarea acasă, mai luau diferite deșeuri - surcele, bucăți de lemn, iar cei de la lăcătușărie, mai executau în timpul liber vreun făraș, o cheie la ușa de acasă, strungarii la fel, sudorii - mai împreunau unele piese aduse de-acasă, ca să economisească un ban, și pentru toate acestea, - zise fușăraie - erau opriți la poartă. Le confiscau obiectele, iar unii care mai protestau erau trimiși la închisoare sau la carcerele despre
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ordinea anapoda se va răsturna, pe principiul popular care spune că moartea împăraților înseamnă bucuria nebunilor. Acum, după mai bine de două decenii de postcomunism, aflați în febrila modificare a legii noastre fundamentale (încredințate onorabililor parlamentari de toate profesiile, de la strungar la istoric), ne întrebăm dacă se merită să schimbăm ceva din actuala Constituție, dacă nu cumva suntem pe punctul de a repeta greșeli ale trecutului, reparând (ca la țară) un gard spart, pe care mai bine îl dărâmi să faci
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cunoștința după primele lovituri. Neculai Popa este unul dintre cei care l-au văzut bătut în cameră, prin decembrie 1950. Transferat la Gherla în august 1951 împreună cu Țurcanu și Bogos, a fost scos la muncă în atelier, pe post de strungar și sudor. Ultima și cea mai lungă detenție a sa a fost la Aiud, unde a ajuns prin 1953 și de unde va pleca abia peste zece ani. Întreaga familie a avut de suferit de pe urma condamnării sale: tatălui i-a fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
felul următor: ce înseamnă tovarăși, fiecare meseriaș, fiecare doctor, orice om are o sculă și de scula lui se îngrijește, însă la Securitate care este scula noastră? Am spus că și noi avem o sculă. Dacă frizerul are brici, dacă strungarul are strung, am spus că ce avem noi sînt informatorii noștri, să știm cum să muncim, să vedem cu cine avem de a face. Așa cum muncitorul are grijă de scula lui, așa avem și noi de informatori și noi trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dar nu așa, gata, îl ei și îi faci negru la spate. Asta este munca cu informatorii? Așa a înțeles Regionala Iași să aibă relații cu informatorii, așa a înțeles Regionala Iași să aibă relații cu scula ei? Dacă un strungar distruge scula lui, ce mănîncă el mîine? Așa ne învață Partidul nostru? Cu fiecare informator trebuiește muncit, trebuiește întîi studiat. Dar măsura aceasta este o hotărîre, și nu este a mea, asta este hotărîre și nu avem dreptul, și trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pescuit. Am făcut o vizită interesantă la Mangalia, unde am văzut lucrări impresionante în locul unde a fost lacul. Arh. Ioanichie la Secu. Pimen Nastase legător de cărți la Sihăstria. Irineu Protcenco pictorul de la Sihăstrie. Maxim Bâtâcă arhimandrit Sihăstrie. Natanail Iliescu, strungar și dulgher (R-Vâlcea) Nicodim Costake, meșterul cu apa care poartă atelierul mecanic etc. [ISTORIA LUI MOGOȘ CU BOCANCII 1956]* Un trenișor industrial cu vagonete, platforme ș-o mașinuță care fluieră subțirel, parcă chemând copiii la joacă, așteaptă la gura Barnarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aveau, se bucurau de învoire specială ? A.M.: - Nu, dar după program erai chiar... S. P.: - Am înțeles. A.M.: -... erai două ore în fiecare zi, în timp de..., fiecare se califica cu o meserie înrudită, de exemplu, erai sudor, făceai lăcătuș, strungar făceai și frezor, ca să cunoști două meserii, în paralel. S. P.: - Am înțeles. Care erau relațiile dintre muncitori ? Cum se-mpăcau oamenii ? A.M.: - Să știți că erau chiar foarte bune. Nu era... acuma-i tare greu și tare rău, oamenii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lăcătuș-mecanic, am stat vreo șase-șapte ani, în care timp, s-a deschis un atelier de cilindri. Am lucrat, adică în județul Iași, singura secție unde se făceau cilindri hidraulici, adică... s-o făcut o mică, un atelier mai mare, cu strungari, cu lăcătuși, cu frezori, cu... după care, am fost repartizat la... Echipament hidraulic, la compactoare. Am stat și acolo o perioadă, după care, s-a înființat secția Utilaj tehonologic, secția Autogredere, chiar vizavi, chiar față-n față cu Piața Nicolina
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
1987 - 1992, la Întreprinderea de mașini agregat și mașini unelte speciale - I.M.A.M.U.S. Iași ca rectificator pe un utilaj greu, de rectificat batiuri, totul cu comandă numerică cu program. După un an de șomaj, în 1993 mă angajasem ca strungar în lemn la o fabrică de mobilă particulară. Aici am avut primul contact cu lemnul. Lucrând zilnic diferite piese pe strung, am fost atras de fibra lemnului și de diferitele forme ce luau naștere la cea mai mică atingere a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
doar trei minute, puteam sta liniștit, nu mai era timp să mă asculte. Atunci am hotărât să-mi procur și eu un ceas. Părinții mei nu puteau plăti așa ceva. Cu ajutorul unui unchi, m-am angajat în vacanța de vară ca strungar la Întreprinderea de Scule Ioan Fonaghi din Brașov. Cu salariul meu pe trei luni de muncă, mi-am procurat, prin relații, un ceas de mână rusesc, Pobeda. A fost un ceas foarte bun, mi-a adus multă bucurie și desigur
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fixa pe masă, cum ai așeza pe butuci o mașină care intră în reparații capitale. Apoi, doctorul mă ardea. Dracu’ știe cu ce mă ardea. Simțeam doar cum îmi sfârâiau creierii, cum se încingeau. Doctorul avea o față de sudor, de strungar care rotea o porcărie în urechea mea. Nu am avut niciodată curaj să văd scula din mâna lui sau să mă uit la microscop. La ce conțin io. Încercam să nu simt durerea. Există un anumit prag al durerii, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
acei ani, datorate originii sociale “nesănătoase” căci părinții mei erau declarați chiaburi, am fost obligat să întrerup studiile universitare. În perioada din 1952 până în toamna anului 1955 am fost angajat la Uzinele Nicolina, din Iași, unde m-am calificat că strungar specializandu-ma în acest domeniu. În toamna anului 1955 am redevenit student, absolvind, în 1959, secția T.C.M. a Facultății de Mecanică a Institutul Politehnic lași. Am fost repartizat ca inginer la Uzina de Utilaj Greu „Progresul” Brăila, devenită mai tarziu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93301]