594 matches
-
TR, 1991, 1; Vasile Spiridon, Timpul despletirii, ATN, 1991, 1; Traian T. Coșovei, Cu pași rotunzi și degete pătrate, CNT, 1991, 5; Ioan Holban, „Trecutul lor e stagnarea/ Prezentul e mersul, cascada, marea”, CRC, 1991, 14; Sebastian Vlad Popa, Stratan strunește limbajul, CC, 1991, 4-5; Traian T. Coșovei, „Mai singur decât un păianjen cu picioarele tăiate”, CNT, 1992, 46; Ioana Pârvulescu, La lumina tinerelor cuvinte în floare, VR, 1992, 12; Țeposu, Istoria, 70-72; Andreea Deciu, „...o catedrală în care intră mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
de copii!" Dar Urizen nu le scăzu din osteneli pe stîncă să, Si Urizen Cîți răsunător din cartea-i de arama 198: 110 "Ascultați, O Fiicelor, glasul meu. Ascultați Cuvintele Înțelepciunii, Si astfel stăpîni-veți peste totul; Morală Datorie să vă strunească limba. Dar inimile fie-vă mai tari ca piatra morii cea de jos. Ca să aduceți Umbră lui Enitharmon sub minunatul nostru arbore, Încît să se Destrame Los că fumul și să nu mai fie, 115 Trageți-o-n jos pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-nchege, 455 Ele vor fi răscumpărări pentru-ale noastre Suflete ca să putem trăi". Așa vorbit-a Enitharmon, si Los, mîinile-i divine fiind de inspirație pătrunse, începu [De stîncă hrubele lui Dranthon să le cioplească-n chipuri ale frumuseții] Focurile să-și strunească; cu multă chibzuința văpăile care mugeau Le-nfrînse prin puterea Artei, încovoindu-le crestele de fier, 460 Trăgîndu-le nainte peste vînturile Golgonoozei 216 Afară din rîndurile războiului lui Urizen și din iazul de foc Al lui Orc, plecîndu-se așa cum cel ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
trâmbiți, vesele taifasuri; Din marș războinic, pași suavi de danț. Brăzdatul Marte chipul și-l descruntă, Și-acum, În loc să sperie vrăjmașii, Încălecat pe cai Împlătoșați, El dănțuie-n iatacuri de domnițe La mângâiosul cântec al lăutei. Dar eu, ce nu-s strunit pentru hârjoane Și nici nu mă răsfăț În dulci oglinzi, Eu, crunt ciuntit, ce nu pot să mă-nfoi Pe lâng-o nimfă legănată-n șolduri; Eu, cel necumpănit deopotrivă, Prădat la trup de firea necinstită, Ne-ntreg și scâlciat prea
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
apreciat nu atât ceea ce las acum în spate, ci ceea ce speră că va urma. Promit să fac tot ce este posibil uman pentru a nu-i înșela așteptările. - Recunoștință particulară domnului profesor Ștefan Ivășcan, pentru înțeleapta discreție cu care a strunit din prima zi hățurile - am în vedere însăși fixarea temei -, pentru încrederea acordată, pentru curajul de a parcurge un drum inedit și nonconformist, pentru omenia cu care m’a ajutat și care n’a rămas neobservată în jur. Și promisiunea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este prezent, uneori numere de-a rândul, cu poezii, proză, traduceri, cronici teatrale. G. poate fi socotit un pionier al cronicii dramatice naționale. Fostul actor diletant de pe vremea Conservatorului Filarmonico-Dramatic din Iași este un critic avizat, al cărui demers e strunit de un obstinat rigorism etic. În analizele lui amănunțite el caută să desprindă ideea morală dintr-o piesă sau alta, dezavuând totodată îndepărtarea de la dreapta măsură. S-a ocupat și de scenografie, contribuind prin observații și sugestii la dezvoltarea ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
limba franceză sub forma le manège, semnificând "dresajul calului, călărie, școală de echitație", în limba engleză existând verbul to manage, având sensul de "a dirija, a manevra, a conduce, a administra, a duce ceva la bun sfârșit", "a stăpâni", "a struni elemente pentru un țel". După cum se poate observa, majoritatea sensurilor converg către conducere, reușită, stăpânirea unei situații complexe. Ulterior, termenul de management a fost definit prin prisma altor concepte cu care se considera că poate fi asimilat. Un prim raport
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fiind Decameronul lui Boccaccio. În proza de observație, de investigare a realității sociale imediate se înscriu romanele Fata din Zlataust (I-II, 1931), Fundacul Varlaamului (1938), Tudor Ceaur Alcaz (I-IV, 1940-1943) și La porțile nopții (1946). T. caută să strunească poematicul, încearcă să dea prioritate analizei obiective și plăsmuirii de personaje cu o stare civilă riguros determinată. Dar exceptând Tudor Ceaur Alcaz, celelalte texte relevă mari deficiențe, narația exterior-patetică fiind doar unul din păcate. Primele două volume din Tudor Ceaur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
șuierătură de vânt ce auzii fără veste prin horn mă făcu să cred un moment că sunt în mijlocul unei stepe, înconjurat de dihănii". Încatenarea secvențelor generatoare de teroare este solidă, iar cadența enumerațiilor creează efectul unei cavalcade emoționale greu de strunit: "Toate acestea se petreceau pe când aveam capul sub plapomă. Din nenorocire însă, nu puteam să stau multă vreme așa. Căldura, neastâmpărul, frica făcură să asud așa de cumplit, încât, cu orice preț, trebuia să mă descopăr pentru a nu muri
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
junghiul care-i despică pântecele... Gâtul spart de secure, prin deschizătura căruia iese, după fiece gâlgâitură de sânge, o horcăială surdă... Și cea din urmă jertfă, care, năucită într-un colț, asistă la toate astea așteptându-și rândul...". Nemaiputându-și struni tensiunea psihică, Zibal decide să închidă dugheana și să-și ascută securea, dovedind, astfel, că instinctul de conservare este mai puternic decât instinctul pecuniar. Sura, soția lui, află abia acum ceea ce lectorul a știut de la bun început, anume că "Leiba
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Dar cum fac pieile, acolo, ca să se recunoască între ele?" (p. 111). V.3.2. Parabola aparatului de stat În capitolul 16, accentul se deplasează spre resemnare, spre acceptarea și apărarea administrației. Naratoarea devine purtătorul de cuvânt al "societății pilot", strunită de ideal și de dorința de a i se lua de pe umeri propria povară. Administrația are sarcina de a-l elibera pe cetățean de el însuși prin suprimare. Textul este construit sub forma unui discurs despre edictul ce înzestrează lumea
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
veni. Ei se vor supăra cel mai rău. Nu Mircea Cărtărescu, în comentarea căruia tânărul critic strecoară, la un moment dat, o confuzie datorată tocmai ingeniozității prea alerte. Mă refer la două versuri din Levantul: „Când deodată boulenii și-i strunește cu un hăis, Cu un țol acoper iute crumpi, făsui și părădăis.” În jurul ultimului cuvânt, Vakulovski construiește o mică teorie occidentalistă, convins fiind că avem de-a face cu o localizare a englezescului paradise (p. 150). Nu greșește chiar de
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
în lume, ar putea începe cu o poveste - obișnuită, dar atât de impresionantă - a oricărui copil-minune al muzicii, cărui cineva îi pune în brațe, pe la 4-5 ani, o jucărie care scoate sunete și îl pune să trudească la a o struni până stoarce din ea miezul partiturii, văduvindu-l de bucuriile copilăriei. Ați fi mirați aflând cât de mulți copii își sacrifică astfel timpul de joacă și... cât de puțini mari muzicieni răsar dintre ei. Dar povestea Roxanei Blaga e cu
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]
-
Gheorghe Grigurcu Acerbul polemist Laszlo Alexandru ne oferă o carte consacrată activității lui Nicolae Manolescu, urmărind feluritele ramuri ale acesteia, eseul, monografia, polemica, istoria literară, teoria literară, cronica literară, echivalentă cu un... tratat. Adoptînd cu preponderență uneltele istoricului literar, își strunește vehemența (uneori excesivă) și renunță (nu total!) la utilizarea săgeților contestatare în favoarea documentului, detectat inclusiv printr-o „adevărată activitate arhivistică”. Document care, extras din paginile revistelor culturale, circumscrie atît scrisul lui N. Manolescu, cît și pe cel ai numeroșilor săi
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
se cred „eroi de epopee” ca-ntr-un desen animat marca Pixar, Bucureștiul e scăldat din nou în jerbe fanteziste, iubita este un personaj chagallian... Găsim aici aceeași exuberanță lexicală și îmbinarea perfectă între inteligență și fantezia debordantă, puțin mai strunită datorită formei fixe restrictive a genului, deși, tehnic vorbind, sonetele nu sunt deloc ortodoxe. Retorica este, cum o știm, sincopată, dar muzicală; cumulativă, aluvionară și, în egală măsură, cursiv-prozaică. Frapează încă instrumentarul eterogen, simultaneitatea registrelor și tentativa de a turna
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
și din care se zbate, cu disperare, să iasă încercînd să-și dezlege ițele predestinării. Mai multe romane se întretaie aici și se susțin reciproc, într-un echilibru care s-ar fi putut lesne distruge, dar pe care autoarea îl strunește cu mînă sigură: un roman genealogic, de epocă și de atmosferă, al hieraticului, probabil hermafroditului Capșa, al ajutorului său, fidelul Costache, și al Radei, care poate vedea viitorul tuturor, mai puțin al lui Vasile; un roman al femeilor „păstrătoare” ale
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
specii: asemeni fantomelor, a căror existență n-a putut fi niciodată obiectiv dovedită, și marii corupți sunt insezisabili. Nimeni și nimic n-a putut lipi eticheta pe unul singur măcar. Un efort fantastic a întreprins P.S.D.-ul, pe atunci energic strunit de dl. Iliescu să dea în vileag fie și un unic exemplar. A pierdut alegerile în 2004, cât pe ce să-l piardă și pe dl. Iliescu, simbolul democrației originale, ferocele vânător de mari corupți, mereu cu tolba goală. De
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
gloria împăturită?”. Din clipa aceea nu s-a mai înțeles nimic: răspundere, durere, neodihnă, „poetul răstignit în piscul datoriei sale”. Pînă cînd congestionat și neoprindu-se din strigăt, Adrian Păunescu, a apăsat pe un buton. Angelica lui secretară a apărut, strunindu-și bine spaima, „ești martoră aici că doamna nu are voie să transcrie nimic din ce a înregistrat aici, decît contra sumei de un milion de dolari”. „Da”, șoptește liniștitor creatura rafaelită, dar nu-mi scoate, cum ar fi fost
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
ulei de haz și de o expresie coloristică, rară... Pelerinul, tabloul suprarealist, are ceva din ce scrie criticul portughez Antonio Beata (1975): "Emoțiile grecului sunt o disciplinare a rațiunii, - adusă de rațiune". Este exact! Elefteriade face o artă cu emoțiile strunite de o minte rece și calculată. Doi critici, pe sărite. "Stăpân pe matematica combinată a culorilor, poet al modalităților coloristice, Elefteriade surprinde înțelepciunea originală a obiectelor ce ni se impun prin forme și culori..." George Cioroianu, Apoziția, München, 1985. Iar
Zmeele Mangaliei înălțate în Brazilia... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9103_a_10428]
-
a treia femeie purtînd, în voiajele ei multe și lungi, cu trenul (noi ,intrăm", din întîmplare, doar în gîndurile și grijile unei bucăți de drum), cîte ceva din amîndouă, ține, prinsă între locomotiva care te duce și calul pe care, strunindu-l, îl duci, socoteala unei vieți de navetă. Aceeași lume amestecată, a ratelor, sau a caselor între care călătorește, per pedes, cine știe ce croitoreasă, boierie, mahala, paradoxuri de lume bezmetică, în declin. Doar că naveta e din om în om, din
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
uniforme, ca pinguini, / vorbind lîng-un plop bătrîn // vezi un Ťfilologť / între două vîrste, în pantaloni grena // vezi o femeie rîzînd unui gînd, străbătînd aleea / în sens opus și cu cercei verzi, însă nu poți ști // vezi o pereche de blugi strunind, ca pe un cal de curse, / pe-o bancă, frenetic, o sveltă fată // vezi dealul distilînd rugini // vezi printre gîndurile tale o întrebare de un bon de / lemne de foc // vezi stîlpii lătrîndu-și cîinii // vezi o familie mîncînd din pachet
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
simplu ,Ta, ta", umoristic de mult folosit în prima parte a romanului. Acest sistem economic de comunicare îi contaminase și pe oameni. De altfel, în tot romanul ironia și umorul conjugate ies adesea la suprafața tonului și expresiei, dar sunt strunite, având în vedere că alarma scriitorului viza o problemă gravă, un pericol alegorizat prin salamandre. Este șarjată, prin exagerare, reclama de toate felurile în favoarea acestui comerț cu salamandre. Sunt introduse în pagină zeci de tăieturi din ziare, procese-verbale, afișe și
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
sa. Cu puține excepții și acestea sunt văduvite de intimism. Tonul este adesea excesiv de patetic, hiperbola cosmică, figura de stil preferată, sentimentele se înscriu într-o vijelioasă universalitate. Fire aprigă de ardelean învățat cu greul, Ion Zubașcu pare a-și struni cu greu energiile retorice, chiar dacă unele dintre explicațiile sale poetice (de nimeni solicitate) sunt inutile, ba chiar la limita ireverențiosului: "Dar mie mi-e de-ajuns dragostea câtă încape-ntr-o noapte,/ acea taină și acea dragoste. Am fost deplin
Poetul cetățean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6693_a_8018]
-
unde au adormit-o. Apoi Costel Seculin a potco-vit-o la toate cele patru picioare în doar 20 de minute. I-a uimit și pe doctori. Altădată, când a potcovit un cal de la Primăria din Ghiroda, era o iapă greu de strunit, animalul l-a trântit pe grăjdarul care o ținea și i-a rupt și două coaste, pentru că o lovise de câteva ori cu biciul. „Lu’ tata un cal i-a mușcat un deget, așa că nu-i de joacă”, conchide covaciul
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
la țară, cu gospodărie cum alta nu-i în Iberland”. N-ar recomanda meseria asta la multă lume, că-i grea și ca s-o faci bine trebuie musai să-ți placă de-adevărat caii și să știi să-i strunești când trebuie. Costel zice că „la meseria asta mai trebuie să fi și om dur”, că dacă nu ești cu picioarele pe pământ, „te pierzi pe lângă cal”. De munca de covaci să te apuci de tânăr că „răzbești mai iute
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]