3,534 matches
-
de tutun,apoi vorbi. -Mîine e Anul Nou.Fără zăpadă... -Ești de mult în oraș? -De ce? -Nu-i un interogatoriu.Am lipsit timp de 4 ani și nu s-a schimbat nimic.Orașul e în regres. Au rămas doar amintirile studenției. -Pentru mine e un oraș ca toate celelalte. Un loc pentru proscriși. De ce? -E o poveste neverosimilă.In câteva cuvinte totul s-ar rezuma doar la faptul că sunt din nou la start.Făcu o pauză.Scoase o țigară din
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
mă privește,te invit la nuntă.Fericita e Alex... Te asigur că voi veni.Il privi fix în ochi. Spune-mi,Alinta a încercat vreodată să se sinucidă? Nic încercă să-i ocolească privirea,dar răspunse. -Da.Demult.In timpul studenției. De ce? -După cîte-mi aduc aminte,a motivat că Jan dorea să se însoare cu o tipă cu picioare lungi. E important pentru tine? -Nu știu.Căutam un răspuns cauzal.Cred că o să te invit și eu la nuntă.Nina,recepționera
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
privilegii, erau cei care luau decizii pe departamente, dar nu existau criterii clare de evaluare a performanțelor; până și cei foarte bine plătiți, așa-numitele „vedete” pentru care veneau mulți studenți, nu își găseau destul timp pentru interacțiunea directă cu studenții și îi puneau pe doctoranzii și asistenții lor să le facă treaba; satisfacția studenților de la Harvard față de serviciile primite era printre cele mai reduse dintre cele ale marilor universități din SUA. Programul de reformă început de Summers a fost susținut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
zăpada, se mai uita la televizor... Aceleași figuri, aceleași probleme, aceleași discuții... Ar fi vrut ca, după atâția ani de la Revoluție, să-și poată spăla creierul la propriu, să-l aibă din nou proaspăt și frumos, așa cum era în vremea studenției. Îl trăgea ața să dea o fugă la Bucura, să vadă ce-i cu casa, să se joace cu Toni, să vadă dacă badea Ion îi terminase mobila, să mai vorbească cu Carmen despre nunta ei... Discută cu Camelia, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Hirean. Născut la 14 februarie 1966, a urmat cursurile școlii primare și gimnaziale Ticu, după care a absolvit cursurile Liceului Energetic din Cluj. Pasionat de științe, a urmat cursurile Facultății de Fizică la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, în perioada studenției s-a căsătorit cu colega Liliana Ciolac, prin căsătorie devenind fiu al satului. La terminarea facultății, începând cu 1 septembrie 1989, a fost repartizat la Școala Sirețel, unde a funcționat un an școlar - 1989/1990 -, îndeplinind și funcția de director
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cîrciumile sînt arhipline. Așa am avut răgaz să mă plimb prin ceea ce se numește zona Bucureștiului vechi, acum în curs de reabilitare. Schimbarea este spectaculoasă pentru ochiul interesat de partea aceasta a orașului, de istoria lui. Ani de zile, în studenție, ne refugiam pe străduțele înguste de aici, inventam povești, stăteam la taclale dezinhibați, fumam și dezbăteam, puneam țara la cale, făceam noduri și semne în literatura din capul nostru și în viața noastră sau, pur și simplu, locuiam o vreme
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
Gabriel Dimisianu Mă refer la vechiul meu prieten și fost coleg de studenție Hristos Ziatas, al meu și al lui C. Stănescu, acesta prefațându-i acum volumașul de poeme Ochiul celălalt , apărut la Editura Oscar Print în traducerea lui Ion Andreiță. Am spus "greco-român" deși prin sânge Ziatas este grec pur și simplu
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
decriptabilă în Craiova), din provincia sudică Alutania (Oltenia), dintr-o țară cu "cea mai înaintată turcocrație din lume" (evident, România comunistă). "Înalta Poartă" (Bucureștiul) se închină la "Sublima Poartă" (Moscova). Amintirile tinereții trimit spre orașul nordic Genopolis (Cluj) și spre maestrul studenției, Napocos (Lucian Blaga), frecvent invocat pentru ideile sale, reale sau apocrife. Autoritățile locale, alutane, au nume turcești. Șeful Securității este Osmanescu, fost coleg de școală elementară al Olimpiei. Beiul Culturii se numește Caftangiu, iar poetul oficial, Omar Caimac. Tutilă Doi
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat, nu poate să nască suspiciuni, cu atît mai mult cu cît romanul lui Wittstock e un fel de Bildungsroman în buna tradiție a marilor clasici germani. Acțiunea e plasată în perioada lui de studenție la Cluj, cînd toate întîmplările, ideile, petrecerile, prelegerile, idilele, succesele, decepțiile, într-un cuvînt, lumea întreagă intră în tine și tu înghiți perplex tot pînă la sațietate "cu dragoste și abjecție". Și peste toate astea tronează umbra monstruoasă a Securității
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
culturi; abordarea erudit-antropologică, dar și empatic-umană a mentalităților, tradițiilor, habitudinilor, chiar și a particularităților zonale din cele două țări. Explicația ar fi că destinul l-a adus în situația de a-și trăi în România anii de liceu și de studenție. Însă, dacă nu și-ar fi asumat din voință proprie acest veritabil statut de portughez naturalizat român, D.S.P. ar fi rămas poate doar un banal emigrant de circumstanță. Certamente, implicarea sa până la identificare cu problemele noastre a fost o opțiune
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
la Trieste și de psihologie la Padova, învinge pasiunea pentru istoria Italiei și a lumii. Creează o mică societate de cercetări istorice și genealogice, publică eseuri de istorie medievală. Marco Salvador scrie ficțiune din fragedă tinerețe ( primul roman din vremea studenției, citit de Pasolini și predat unui editor, a fost retras din varii motive chiar de autor). Adevăratul său debut are loc în 2004 când i se publică masivul roman Longobardul (Editura Piemme), o cronică a lui Rotari, regele longobarzilor în
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
cunoaște pe autor. Fire mai degrabă lirică, temperată însă de exercițiul rațional al criticului și de analiza epică la care își supune activitatea onirică în romanele publicate până astăzi (Claustrofobul și Hydra, primele părți ale unui ciclu proiectat încă în studenția de acum două decenii), Corin Braga a fost mereu atipic printr-o anume suavitate în contextul contingentului optzecist în care l-a plasat coincidența biografică. Retrasarea cruciadei umanității medievale pornite în căutarea paradisului hic et nunc revelează, încă o dată, opțiunile
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
caracterizare are parte și Eugen Jebeleanu, cu o intuiție vaticinară am fi tentați a afirma, căci "steaua" poetului ce dădea impresia a fi neclintit norocoasă a declinat vertiginos după ^89: "Vechiul meu prieten și coleg - coleg de liceu, coleg de studenție, de boemă literară, de tinerețe dezolată, coleg de birou la Direcția Presei de la Ministerul Propagandei etc. - nu se străduiește, de cîțiva ani, decît să vîneze și să recolteze elogii și premii. își regizează cu măiestrie campaniile de presă ca să-l
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
enorm. Felul în care vorbește Penciulescu despre Manea este unic. Este prietenul lui George Banu care nu încetează să aducă în discuții gîndurile și spectacolele lui Manea, felul cum l-a văzut și l-a descoperit, mereu și mereu, în studenția lor și după aceea. Cu o căldură specială. Mi l-a pus definitiv în suflet Ion Cocora pe drumul de la Cluj, după spectacolul-testament al lui Vlad Mugur, marele meu prieten dispărut dincolo. Cineva pleca, cineva tocmai sosea. Am văzut două
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
care mi se părea neschimbat. Ultima oară cînd ne-am văzut, la parastasul lui Nedelciu, la Cimitirul Bellu, n-avea nici burta bombată și nici aerul jigărit al bărbaților care încep să îmbătrînească. Rămăsese la fel cum îl știam din studenția mea: încărunțit și cu fața scrijelită de riduri adînci, țărănești. Sorin Preda și Costi Stan, colegii lui de facultate, îi spuneau George, ca și cum ar fi rostit un diminutiv. Probabil că atunci era mai puțin cărunt și mai puțin ridat. Niciodată
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
Așa era croit. Nu știa să se văicărească, dar tot timpul era nemulțumit de cîte ceva. Pînă să ajungă el de la gară la cenaclu, Sorin Preda și Nedelciu îi pregăteau atmosfera. Adică relatau faptele și vorbele lui Crăciun din timpul studenției, îngroșîndu-i seriozitatea, ceea ce nu era prea greu, încît cînd Gheorghe apărea - grav, blajin și nemulțumit, ne umfla pe toți rîsul. Vedeta noastră era Nedelciu, cel care a fost vîrful de lance al prozatorilor optzeciști, dar strategul a devenit Crăciun. El
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
Constantin Țoiu Abia acum, după foarte multe decenii, poate chiar mai mult timp, în care intră și studenția, și cel de-al Doilea Război Mondial și ce a urmat după el, totalitarismul, expresia, pe ducă se pare, în orice caz, demodată,... șmecherie cu ghivent, ce-mi părea fără sens atunci, astăzi o înțeleg mai bine. Ca și cum mi s-
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
acolo un material extrem de bogat. Dar mi-a părut și bine pentru că, într-adevăr, ne întâlneam într-un punct important, ideea că România de-atunci era în Europa. Ce alți maeștri ați mai avut, pe lângă Profesorul Setlacec? Anii mei de studenție au fost marcați profund de profesorul Constantin Tașcă, excepțional anatomo-patolog și un model de spirit științific. Așa am văzut că cercetarea științifică medicală, Cenușăreasă a medicinii românești și atunci și, din păcate, și acum, poate deveni realitate. Alături de el am
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
de Clujul lui Petru Poantă. Deosebirile, inerente între două subiectivități, provin din diferențele de experiență, de biografii și, până la urmă, de destin. Petru Poantă a fost un răsfățat al Clujului, eu un refuzat. Aveam premise comune în a iubi orașul studenției noastre. Amândoi veneam la Cluj (ca spre o țintă râvnită, salvatoare) din zone ardelene ceva mai îndepărtate, oricum marginale. Poantă este originar dintr-un sat hunedorean, a făcut liceul la Hunedoara și a descins cu mari speranțe în Cluj în
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
pretext, de la un eșantion semnificativ de istorie trăită. Autorul cunoaște dificultățile pe care le va avea de înfruntat: Voi avea de întâmpinat cel puțin două capcane: una, a sentimentalizării unei nostalgii presante după vârsta tinereții eterne, care aici este intervalul studenției; și a doua, un posibil entuziasm excesiv față de Clujul anilor '60, a cărui imagine nu o pot nicicum asimila imagisticii derizorii produse de deconstruirea parodică a miturilor comunismului. Vreau să spun cu aceasta că spiritul meu critic actual va fi
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
și psihologice menite să legitimeze o personalitate, să întemeieze o istorie individuală, să dea dovada profunzimii unui sistem analitic în baza căruia un foarte subtil critic literar și-a ordonat și - ulterior - rediscutat viața. De la boemele muzicale din Clujul primei studenții la întâlnirile fundamentale cu profesorul Tudor Vianu, cu gurul nedivulgat Marin Preda sau cu aristocraticul Nichita Stănescu până la copilăriile candide ale nepotului atât de îndrăgit, Dani. Nu cred că mai e necesar să deconspir vreo identitate. Iar dacă - totuși - e
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
la peine" (adică, nu merită osteneală). Din cele două articole reiese respectul lui Pavel Dan pentru marii oameni de cultură, lupta lui pentru recunoașterea adevăratelor valori intelectuale. Gheorghe Bogdan-Duică a rămas în amintirea lui Pavel Dan "un suflet înțelegăror cu studenții, cu cei săraci și merituoși îndeosebi. Pentru aceștia s-a zbătut pretutindeni, sprijinin-du-i la examenul de bursă și ajutându-i cu fapta și cu vorba". Teodor Capidan, cinstit om de catedră, cum ar zice Călinescu, este elogiat pentru prodigioasa activitate
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
de catedră, cum ar zice Călinescu, este elogiat pentru prodigioasa activitate filologică, pentru truda de a fi salvat ce mai era posibil din limba românilor transdanubieni și pentru că, în sfârșit, "ca profesor nu-mi aduc aminte în patru ani de studenție să fi lipsit de la vreun curs. E și prin aceasta un om rar." Unele note și articole aduc informații prețioase în legătură cu concepția scriitorului despre menirea artei. Pavel Dan nu privea scrisul ca un divertisment și mai puțin ca pe un
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
cu galerii ce se întind pe aproape 500 de metri. Fosta Școală de Agricultură din Vișan Până la secularizarea averilor mănăstirești, pe aceste locuri se aflau viile Mănăstirii Neamț. Prin 1936 aici funcționa o școală de ucenici agricoli, unde făceau practică studenții agronomi stagiari. Tot pe atunci, aici se realizează „Tămâioasa" un nou soi de vin, iar Ion Ionescu de la Brad realizează primul vin spumant tip șampanie din strugurii domnitorului Mihail Sturza cultivați pe dealurile Socolei. Biserica din Vișan Se spune că
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
în viața mea...voi deveni student...și numele acesta suna foarte bine...Încurajată de familie, dar mai ales de prietenele mele mai mari care erau și ele studente în Iași, mi-am început periplu într-o nouă lume numită Lumea studenției. Ajunsă în Iași, în acel tărâm de basm (așa cum îl vedeam atunci) văzut de mine ca fiind un oraș încărcat de istorie și plin de lirism și înțelepciune, totul mi se păreamare, orașul mare, aglomerație mare, universitatea uriașă, sălile nesfârșite
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]