386 matches
-
ba, dar nu le mai jucam În curtea școlii, crescusem, nu mai eram la școală cu fetele cu sîni de 12 ani fierbinți, pe care le sărutam pe gură, eram la țară, acolo unde cu siguranță s-a născut veșnicia stupidității absolute. În ’79 mi-a murit un prieten, avea 21 de ani, a făcut un seminom și s-a prăpădit În șase luni. Era muzician. Prin urmare groparii n-au Înțeles de ce-am pus un casetofon pe mormînt și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o săptămînă, devine inabil. Îl atacă fluturii și gîndăceii care după ziua de luni Începuseră să-l Îndrăgească, acum Își schimbă comportamentul. Don Juan vrea un walkmen. Apare mașina valetului (un vechi model rusesc). Vorbește șoferul. Monolog de o spectaculoasă stupiditate. Drept urmare, Port Royal e asediat. Hanul este Înconjurat de cele 6 sau 7 femei Îmbrăcate-n alb (unele au venit cu parașuta). Descriere castani, stejari, puf de plopi. RÎndunele. DJ fiind loialitatea În persoană, povestirea se oprește aici, deși „povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
îndrăzneam S-o poftesc înlăuntru la mine, dar ea intră direct, fără să aștepte. Îi arătai floarea presată și o rugai să mi-o înapoieze, căci eu vreau totuși s-o păstrez (sau cam așa ceva; spusei în orice caz o stupiditate, care se voia- misterioasă și oarecum sentimentală). O luă tremurând în mână, o privi puțin și apoi începu să râdă, cu atâta poftă, încît trebui să se rezeme de ușă. ― Asta nu e floarea mea, spuse ea, foarte fericită. Probabil
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Roșii, și de plăcere (căci, urât fiind, mă încîntă peste fire orice laudă adusă ființei mele fizice), și de timiditate; nu știam cum să tâlcuiesc privirile Maitreyiei. Îmi fixa picioarele cu un zâmbet disprețuitor, rău, umilit. Eu începui a vorbi stupidități ca sa curm tăcerea, spunând că aceasta nu are nici o importanță, căci niciodată nu se văd picioarele, cel puțin la noi. albii. ― La noi e altfel, mă întrerupse Maitreyi, îmblînzită. La noi, prietenii își arată dragostea atingîndu-și picioarele goale. De câte ori stau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
lui Harold pricina pentru care plecasem din Bhowanipore. M-ar fi dezgustat cumplit bârfeala lor, căci nu mă îndoiam că Harold ar fi repetat tuturor "prietenilor" eurasieni întîmplarea mea, și fetele ar fi încercat să mă consoleze cu veșnicele lor stupidități sentimentale, îndemnîndu-mă sî beau și să fac dragoste, iar eu eram incapabil să primesc orice consolare, fie ea cât de brutală. Mi se părea că nu am voie nici să menționez numele Maitreyiei în mijlocul lor. Eram însă atât de năuc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
critice împotriva administrației lui Ceaușescu erau cunoscute în Vest încă din 1987, altele au fost dezvăluite după căderea regimului în 1989 de către participanții la această cădere. 1986 și 1987 sînt în Occident anii descoperirii lui Mihai Botez, descoperire legată de stupiditatea represiunii românești care urmărește personajul amintit, de fapt un protejat al Ligii Române a Drepturilor Omului, apoi un oaspete de marcă la Kennan Center din Washington, înainte de a fi invitat de o universitate americană. Discursul lui Botez este în același
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cuprinse între Carpații Orientali și Nistru și, respectiv, între Carpații Meridionali și Dunăre, s-au format două națiuni est-romanice, anume moldovenii vorbitori ai limbii moldovenești, și respectiv, valahii (sau muntenii) vorbitori ai limbii valahe sau muntenești. Și pentru a duce stupiditatea afirmațiilor sale până la capăt, Vasile Vieru încheie triumfător: „În acest timp (1812), când teritoriul Moldovei de Est a fost anexat la Rusia, România ca stat nu exista în Europa. Deci, în lume nu exista nici națiunea română și nici limba
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ar vorbi limba columbiană, argentiniană, ecuadoriană sau boliviană, ci toți acceptă că vorbesc o limbă unică, spaniolă. Să afirmi că limba pe care o vorbești este identică cu limba poporului vecin, dar dorești să o numești altfel, este de o stupiditate fără margini. Se poate, așadar, susține individualitatea poporului moldovenesc, dar nu și a limbii moldovenești. Se pare așadar, că ideologii curentului moldovenist caută deosebiri acolo unde nu există și denumesc același lucru în două feluri diferite, tocmai pentru a crea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
au fost uciși și sute de mii de cetățeni sovietici nevinovați, așadar o compensație în sânge nevinovat se cuvine. Cât despre înfometarea populației Basarabiei, justificată de ajutorarea flămânzilor din ... România, ironia doctorului habilitat în istorie V. Grosul se transformă în stupiditate. Rusia este arătată uneori și ca apărătoare a specificului poporului moldovenesc, a limbii moldovenești. Fără a ridica problema rusificării, a colonizărilor masive din secolul XIX, a închiderii școlilor românești (sau moldovenești dacă sună mai bine pentru anumite urechi), a tentativei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
scriitori "de consum", un simulant sincer. știe că stupizenia (se) vinde bine, cu condiția să fie pusă În scenă. știe cît de simpatic este publicului un nemernic care-și afișează cu nonșalanță nemernicia. What you see is what you get: stupiditate pură, autoreferențială, intenționată. Beigbeder scrie cu aceeași franchețe și cu același cinism - gratuite dar sincere - care cuceresc publicul amator de senzații fără implicații. Memoriile unui tînăr țicnit este o carte de care tu, profesor de română, student silitor sau venerabil
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a căror eficacitate a fost demonstrată de cercetări. Înseamnă, totodată, incapacitatea de a crea un climat școlar colectiv favorabil, cu valori împărtășite și reguli comune, fără de care nimic nu este posibil. În spatele acestei lipse a formării se pot vedea câteva stupidități ideologice ale antipedagogilor și un conservatism uimitor, care nu se gândește deloc la condițiile de transmitere a cunoașterii 46, nici la condițiile de exercitare a unei meserii epuizante. 6. Această lipsă a formării și acest conservatism ideologic au drept consecință
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aduce o dimensiune spirituală visului și exprimă, mai ales prin gong sau prin clopotul bisericii, gândurile înălțătoare, dorința de a deveni mai bun, de a spune rugăciuni sau de a medita; - marile evenimente ale existenței: naștere, nuntă, deces; - prostia și stupiditatea: pune accentul pe lipsa de discernământ a subiectului, pe naivitatea sa extremă, pe atitudinea nepotrivită sau pe absența reflecției; - pedeapsa: dezvăluie vinovăția fondată sau nu a celui ce visează, care se teme că va fi tras la răspundere ori sancționat
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dramaturgiei românești "moralitatea suferă, acțiunea păcătuiește, intriga n-are temeiuri" acceptînd doar că "toate au vervă, chiar și cînd n-au fond." Corul denigratorilor atinge punctul maxim după premiera piesei D-ale carnavalului făcîndu-se publice invectivele cele mai ordinare: "O stupiditate murdară, culeasă din locurile unde se aruncă gunoiul, [...]. Niciodată, pe o scenă din România, o piesă n-a fost primită cu mai mare indignare [...] a căzut într-un chip zdrobitor [...] scenele cele mai destrăbălate ale femeilor de mahala [...]. Ne mirăm
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
bogăția, opulența, lipsa de griji aduc după ele nu numai infatuarea, ci și indolența, sărăcia sufletească. * „Dacă faci așa cum face toată lumea și gîndești așa cum gîndește toată lumea, o vei duce foarte bine cu vecinii, dar vei trage toate consecințele mentalităților și stupidităților lor. Dacă gîndești și te comporți altfel, trebuie să suporți consecințele antipatiei și persecuțiilor lor.” (G.B. Shaw) Viața ne pretinde, fără să vrem, un tact al compromisurilor, care nu este departe de ceea ce se desemnează prin termenul de „Înțelepciune”: „Înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Dagonet, care sistematizează bolile psihice după etiologia și tipul lor de manifestare clinică. În sensul acesta H. Dagonet (1862) ne oferă următoarea clasificare a tulburărilor psihice în șapte grupe principale: 1) Vesaniile sau nebunia propriu-zisă în care include: mania, melancolia, stupiditatea, delirurile sistematizate cronice, tulburările psihice cu evoluție periodică. 2) Degenerescența mintală care cuprinde: debilitatea mintală, debilitatea morală și psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o modificare profundă, de durată și cu serioase consecințe pentru personalitatea bolnavului. Cunoscută de multă vreme, în secolul al XIX-lea a circulat în psihiatrie sub denumirea de demență precoce. Semnalată de Willis (1672), care o considera o stare de stupiditatea psihică, este recunoscută de Pinel (1809), Esquirol (1814) și Spurzheim (1818) care au denumit-o fie idiotism accidental sau dobândit, fie demență cronică. Se pare că cel care o numește demență precoce este Morel (1860), termen adoptat și de Kraepelin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nesistematizată, în opoziție flagrantă cu realitatea, de care bolnavul este ferm convins și care are un caracter ireductibil. Este o tulburare intelectuală. Demență: deteriorare psihică globală caracterizată printr-o slăbire progresivă și generală a vieții psihice, dând bolnavului aspectul de stupiditate, cu caracter ireversibil, reducând persoana respectivă la o existență pur vegetativă. Demență precoce: denumirea veche sub care era desemnată schizofrenia, până la introducerea acestui termen de către E. Bleuler. Demonopatie: concept clinic ieșit din uz, desemnând impresia delirantă a unor bolnavi psihici
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lume fictivă, precum acel Budha tânăr căruia, povestea ea, familia Îi ascunsese vreme de treizeci de ani existența morții. Camera foto, zicea, și cu tine, Faulques, sunteți pașaportul meu pentru realitate, locul unde lucrurile nu pot să fie Înfrumusețate cu stupiditate, retorică ori bani. Vreau să-mi violez vechea ingenuitate. Maltratata mea inocență, atât de supralicitată. Poate de aceea, când făcea dragoste, murmura obscenități, ori Îl făcea pe el s-o trateze, uneori, aproape cu violență. Detest, spusese odată (atunci erau
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o clipă lunga suferință a mîndrului boier. Principele a acoperit vechile ctitorii Într-o hlamidă de frumusețe și a presărat propriile sale ctitorii pe drumul pe care-l făcea adesea, itinerar al culturii și al aspirației care biruie suspiciunea și stupiditatea. Epoca lui Constantin Brâncoveanu, judecată după operele lăsate, este singura epocă de destindere, În care un surîs vioi și optimist a luminat fața trudită a neamului nostru.”
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
și frumusețea lumii, ni se dezvăluie în caracterul lor peren. Iată, spre, exemplu, cîteva fragmente dintr-o epistolă adresată pictorului Jacques-Emile Blanche: Grand Hôtel, Arcachon, 7 august 1926 Dragă prietene, Constat că spectacolul lumii continuă să vă amuze, iar minunata stupiditate a oamenilor vă încîntă. Mă întreb dacă ați găsi aici cu ce să vă hrăniți: niște americani greoi, din clasa de jos, niște englezi suspicioși și aceste mese interminabile la care copiii mei adorm între calcan și friptură... V-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sunt minimale. Jupân Dumitrache e un mahalagiu fioros de moral, ținând la onoarea lui de familist, propriu-zis credul, mai mult brutal decât vigilent și deci inevitabil "cocu". Nae Ipingescu, epistatul, e un devotat redus la minte, întunecat de o onestă stupiditate. Trahanache e o variantă bonomă a lui Dumitrache. Farfuridi, Brînzovenescu, Cetățeanul turmentat sunt mai mult niște intrări grase în scenă, Cațavencu e zgomotos, schelă-lăitor, escroc, galant, sentimental, patriot, adică un Mitică, Pristanda un Polonius pentru această lume bombastică, funcționând ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ne putem închipui că baba va muri de inimă rea, că-și va lua alt măghiran sau că va povesti tuturor sfârșitul florii ei. Pusă în condiții mai tragice, este limpede că baba nu va putea ieși din relativa ei stupiditate. Conu Alecu e un "boier get-beget", însă "de prințipuri liberale", Conu Costache s-a mecanizat în superstiții de jucător de cărți, perceptorul, fost mare negustor, în pasiunea florilor și milă apatică de nevastă. Isaiia s-a redus sufletește până la a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în capitolul despre regiuni de mai jos) și a modului în care puterile diferitelor nivele de guvernare sunt împărțite și distribuite între ele, liniile de demarcație dintre toate aceste niveluri de guvernare sunt acum mai puțin vizibile, în parte, datorită stupidităților și compromisurilor făcute în timpul primelor etape ale reformelor. Acest catalog al eșuărilor în atingerea obiectivelor originale ale reformelor, a fost accentuat din 1983 încoace de către schimbarea ideologică și paradigmatică a socialiștilor în momentul în care aceștia au abandonat câteva elemente
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de o sensibilitate acută, ce-și exprimă cu multă convingere, spontan și firesc, propriile reacții în fața împrejurărilor vieții. Scrisă la persoana întâi, cartea e o spovedanie lucidă, uneori cinică a unei tinere fete, Raluca, agasată de automatismul vieții cotidiene, de stupiditatea obligațiilor zilnice, de conformismul „fetei cuminți”, șocând deseori prin gesturi sau vorbe. Dezinvolt, pe alocuri patetic, romanul se constituie ca o impresionantă pledoarie pentru păstrarea feminității. Când părea că-și fixase jaloanele unei modalități scriitoricești proprii, C. abordează dintr-o dată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
primul rînd, de terorismul intelectual prezentat de Edward Belir în a sa America de care ne temem drept politically correct (limbaj și comportament politic corect). Este vorba de acea formă de maladivitate socială ce s-ar traduce astăzi prin conformism, stupiditate și gândire superficială, stereotipică, modelată substanțial de puterea oligarhiei politico- mediatice. În România anilor '90, terorismul a cunoscut o istorie specială grație de acum celebrului Teodor Brateș. Acesta l-ar fi rostit prima dată la TVR în 22 decembrie 1989
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]