2,123 matches
-
a-ncredința despre curagiul și despre uneltirile zavistioase ale doamnei Chiajne sau Cesarine". Prelungind mărturia istorică în variantă literară. Odobescu dobîndește, în executarea acestei operațiuni, o adevărată virtuozitate. Singura însușire pur literară a scrisului său este oferită de talentul trecerii suave între trecut și prezent, al aducerii în imediat a documentului rece, peste care s-a depus cenușa timpului. El transformă cu ușurință o amintire în corp palpabil; textul lui Odobescu înfățișează un perpetuu prezent, ce capătă valoare în ochii cititorului
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
calitățile atît de particulare ale acestei picturi este peisagistica. Transparențele atmosferei, ritmurile cromatice și jocurile densităților i-au oferit artistului un spațiu vast și exclusiv pentru exercitarea visului în plină realitate și pentru disoluția lumii reale într-un univers armonios, suav și incantatoriu.
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7461_a_8786]
-
elevi, frumoasa adolescentă cunoscută de noi la începutul filmului, lăsându-și virginitatea undeva pe o plajă, în brațele unui tânăr neamț de care s-a lăsat cucerită mai mult din curiozitate. Este gravă, vag distanțată de zumzetul cotidian din jurul ei (suava Marine Vacht, fostă manechin). Cu aceeași gravitate și regală absență va păși și pe culoarele unui hotel, va bate la ușa unei camere, își va da jos hainele în fața unui client, cu gesturi de profesionistă prea demnă pentru a mai
Cannes, 2013: La șaptesprezece ani nu ești serios - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79346_a_80671]
-
variantele juxtalineare, în română sau rusă, ale autorului (poreclit, respectuos, de confrații mai tineri: NAPOLeons BONAbriedis). APOLLO ÎN URBE Apollo intră în urbe dinspre răsărit însoțit de imnuri nemaiauzite precum strălucirea unui nor de tămâie deșteptând în juru-i năvalnică admirație suave jinduiri și molcumă tristețe emoționate peste măsură gravidele s-au încleștat de cotul soților au roșit apins până și matroanele iar fecioarelor părea să le sară inima din piept și doar bărbații pe chipurile mahmure și tâmpe ale cărora nu
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
O ștrengărie funciară se vădește în juxtapunerea imaginilor doar tangente la un dramatism amînat: Ici-colo pe versanții luminii în stoguri / de fân licărind / liniște tu paie de sticlă // Înainte de a se petrece / se înfiripase deja venind stârnită de un fluture / suav / oprit pe-un / fluture în doliu // a fost moartea razantă / care trecu / și nu te găsi // Pe mâine". (Moartea razantă). La marginea inferioară a acestor exerciții de jovialitate se află jocurile de rimă, o detentă fonică, indicînd un absurd minor
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
care-s hârciogi sau logodnice albe / care urăsc din dragoste / care alintă gândaci de bucătărie // Numai noi nălucile sântem ipocriți noi poeții" (Noi). Grotescul e măsurat, picurat cu pipeta, luînd uneori aspectul unei anecdote (Mlaștină). Sau următoarea adnotare pornind de la suav: "Ca și vremea omul meu are obiceiul să lase o umbră / ușoară ca / ceaiul / pe toate argintăriile / fie sfeșnic fie / copită de drac" (Omul meu). Sau acest suspin de-o apoftegmatică dignitate: "Și dacă inima întâlnește pe stradă bocancul lui
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
mine, consoanele vor suna întotdeauna hârâit-hârșâit, și nu vor avea vreodată înaltul prestigiu aristocratic pe care-l distingeam și-l savuram cu un fel de beție necunoscută. Era o limbă de domni și de doamne, dezinvoltă și nobilă, materială și suavă, totodată, precisă și plină de ascunzișuri, pe care n-o mai vorbește astăzi aproape nimeni. Cunosc doar vreo trei oameni - culmea, din generația mea! - în rostirea cărora s-a păstrat acea fabuloasă limbă pe care-o descoperisem pe Magheru sau
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
manifest pentru puritatea sentimentelor, pentru ocrotirea lor. Un manifest pentru iubire. O cale, poate, ca să ajungi la ea. Dacă în Fool for love construcția era axată pe visceralitate și pe umori, aici, imaginea este grațioasă, ritmul poposește în gesturi calde, suave, detaliul este esența fiecărei replici, fiecărei situații. Nasul de regizor depistează cheia scenelor în doi. Nu numai ale îndrăgostiților. Decupajul este cinematografic. Ambalajul retro ne îmbie să descoperim, ca o surpriză plăcută, jocul modern al actorilor, de curînd absolvenți. Și
Fețele iubirii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7551_a_8876]
-
pedalează exact cît trebuie pe fiecare accent al fiecărui personaj. Marea mea bucurie a fost să o văd pe Irina Drăgănescu în Sylveta. Minunată. O apariție cu totul specială. Cu o inteligență pe care rareori o depistezi pe scene. Gracilă, suavă, bine ancorată în rol și în propriile-i disponibilități, extrem de precisă în rostire - fără cusur! - știind exact ce joacă, Irina Drăgănescu este încîntătoare. O emblemă poetică a poeziei acestui spectacol. Nu știu dacă Romanțioșii se mai joacă la sala Berlogea
Fețele iubirii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7551_a_8876]
-
de tip tabloid, dacă acest barbarism poate exista. Trăim într-un tabloid. Sîntem băgați, în el, cu totul, cu botul. Cultura noastră, a celor mai mulți, este decupată dintr-un tabloid. Idealul nostru s-a modificat și el. Este un ideal ușor, suav, de vară. Idealul nostru este unul light. Fără grăsimi, dulciuri, nicotină, alcool. Dar și fără patimă. Nimic nu ne clădește pe dinăuntru, fiindcă, nu-i așa, încrîncenarea noastră ar fi desuetă... Trăim o epocă foarte fancy, trendy, cool, on-line. Dar
Tabloide sau cărți? by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7284_a_8609]
-
spectacol este centrat în jurul personajului care i-a dat și numele, Giselle, a cărei dragoste pentru Albert trece dincolo de marginile firii, apărându-i viața și de dincolo de mormânt. Interpreta acestui rol, Anastasia Kolegova, din Rusia, a fost una dintre cele suave și sensibile interprete pe care le-am văzut pe parcursul anilor în acest rol - impecabilă ca stil, impresionantă ca trăire interioară, dar cu măsura potrivită. În domeniul dansului clasic Școala rusă se menține la același nivel înalt. Și, pentru a măsura
Un pas către redresarea baletului Operei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7301_a_8626]
-
amestecat de țigări și de vin" și "tresaltă ușor / sub apăsarea mea nepricepută, spunându-mi: Iubitule, mă dor sânii." America pare a fi, de fapt, marca erotismului bine reprezentat pe parcursul întregului volum. Poezia lui Marius Oprea este delicată, misterioasă, când suavă și feminină, când puternică și masculină. Partea yang a spațiului poetic este copleșită de dorința de a avea curaj, suferă când acesta lipsește, se exprimă prin sonorități ascuțite, precise, aproape metalice. Această parte yang caută nopțile puternice, momentele când soarele
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
mai dădeau și emisiuni care să treacă dincolo de epiderma ființei umane. În cazul operei, ne aflam în plin duplicitarism comunist: în loc ca spectacolele de operă să fie premerse de prezentarea subiectului și de câteva explicații privind semnificațiile sale, spicherițele anunțau suav titlul și compozitorul, de parcă întregul popor român de la orașe și sate n-ar fi făcut toată ziua decât să asculte opere de mari compozitori germani și italieni. Și fiind el un atât de avizat cunoscător, se dispensa de orice prezentare
Vă place opera? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7099_a_8424]
-
mare apropiere de om. Savuroase și surprinzătoare, informațiile oferite produc dublă asociere a porcului, cu diavolul și cu ființa umană. Principiile de arhitectură epică aduc cea mai interesantă insolitare. Tabloul lui Giovanni Bellini, Madona în fața unui peisaj apare ca laitmotiv suav, Grădina deliciilor de Bosch se regăsește și în organizarea narativă, nu doar în cele două comentarii substanțiale, de la început și de la sfârșit, lămurind miza aproape metafizică a romanului. Primul comentariu îl face psihiatrul Puértolas, cel de-al doilea îi aparține
Deliciile unei prefăcătorii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7114_a_8439]
-
Fazsecas - Tibalt și Matei Chiuariu - Paris, au format împreună cu ceilalți interpreți , soliști, cor și balet, o echipă bine sudată, de certă valoare. Romeo este ca în poveste, tânăr, frumos și în același timp bun cântăreț și bun actor, iar Julieta, suavă, sensibilă, bună interpretă. Ritmurile muzicale de pop și rock, fac casă bună cu limbajul contemporan - textul, adaptare după Shakespeare realizată tot de compozitorul francez, a fost trecut și prin filiera regizorului maghiar și tradus apoi în limba română de Ernest
Când profesionalismul își spune cuvântul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7323_a_8648]
-
de bucurie printre cuvinte sau chiar mai puțin, printre gemete și gâfâituri, un singur spasm atinge în amândoi culmea: când de iubire iubirea moare, divină. Iar de câte ori unul în altul murim în vaginoasa și umeda subterană, în această moarte mai suavă decât visarea, ne este pauza simțurilor satisfacția. Iar atunci peste noi vine pacea. Pacea zeilor, stăm întinși pe pat, ca niște statui îmbrăcate în propria lor sudoare, mulțumind că ne transformă în zei iubirea terestră. Era-n zorii zilei septembrul
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
să îl devore și să îl lase mai liber ca niciodată, totodată, dar unde s-a mai văzut așa ceva? Pasiunea nu are cum să ofere libertate, nici măcar pe sfert, darmite în total. Moralist amoral, sceptic, caustic, dar și melancolic, metaforic, suav, atunci când nu îl vede și nu îl aude nimeni. Și în capitolul 93 din romanul Șotron nu îl aude nimeni. Dragostea mea, nu te iubesc pentru tine nici pentru mine nici pentru amândoi împreună, nu te iubesc fiindcă sângele m-
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
ca mintea pictorului să poată oglindi într-un anume fel însăși dumnezeirea: purcede să creeze felurite vietăți, plante, fructe, peisaje, locuri care cutremură cugetul; sau dimpotrivă, locuri gingașe, încântătoare, plăcute; plaiuri înflorite cu tot felul de culori, străbătute și învăluite suav de dulci adieri". Privitorul este și el întâmpinat aici de proaspete plămădiri de demiurg, răsfrângeri noi dintr-o mare alchimie creatoare. Prospero modern, stăpân pe universul său, Vladimir Zamfirescu ne înfătișează, într-o uimitoare gamă de registre și de stil
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
de neființă", dedus din metafora somnului și dintr-un "clar de moarte". Imaginea purității (lumina, florile, frunzele, fulgii, stelele) se asociază cu motivul umbrei unde gravitează dragostea, taina, noaptea ruga, visul, frigul. E cunoscuta asociere oximoronică: "O, liniștită dragoste, / Amiază suavă / Ca o boabă de strugure / Care-și găsește moartea / În cerul visător al gurii" (Nu-mi voi aminti). Regimul nocturn al somnului nu-i neapărat regresiune vegetativă, cât nevoia de vis și de integrare în plasma naturii, a unei lumi
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
pînze de Monet; majoritatea cuvintelor din această unică strofă-poem evocă luminiscența: "Pe balta clară barca molatică plutea... Albeți neprihănite curgeau din cer; - voioase Zîmbeau în fundul apei răsfrîngeri argintoase; Oh! alba dimineață și visul ce șoptea, Și norii albi - și crinii suavi - și balta clară, Și sufletul - curatul argint de-odinioară. Oh! sufletul! - curatul argint de-odinioară. (Pe balta clară) Aliterațiilor și coloristicii simbolice din Zori roze li se adaugă, în strofa de mai sus, contrastul sesizant dintre scurtimea neverosimilă a textului
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
a lui Macedonski, sub forma unui simbolism cu totul personal. Chiar dacă temele unora dintre rondeluri păstrează amintirea registului retoric (indignări de natură socială, pamflete adresate contemporanilor), muzica simbolistă stinge violența făcînd din rondel o poezie a detașării superioare, a muzicii suave ce presimte sfîrșitul. Chiar dacă forma rondelului i-a fost sugerată de Rollinat și de Banville ("ressusciter... un de nos vieux rythmes français, dont l'harmonie et dont la symétrie sont charmantes", dorea acesta din urmă), nu încape îndoială că Macedonski
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
întâmplările istorisite farsa imensă și ironia mușcătoare. Nu în ultimul rând, s-ar cuveni și un cuvânt de mulțumire și felicitări pentru efortul Ștefaniei Mincu de a traduce în timp record o carte deloc ușoară, înregistrând discret și redând fidel suavul parfum de epocă impregnat de autorul italian.
Conspirație mondială sau imensă farsă? by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5719_a_7044]
-
noi e superficială, e propagandă grosieră" — profesorul îi vorbește de „speranță" („avem unele motive să sperăm") (p. 152153). Ceea ce provoacă „crisparea" lui Negoițescu și „distanța" și perplexitatea relațiilor dintre ei — adică „răceala". Lui N. Balotă îi vorbește despre „pace" (întrebîndu-l „suav" dacă este „contra păcii" — p. 161) — ceea ce face să fie considerat de tînăru-i prieten un act de „oportunism". Și „Nego", și Balotă se îndepărtează de Tudor Vianu — pe drept sau nu. Bănuieli de „transformism", de „capitulare", de trecere în tabăra
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
imagerie: „Portretul în care vei sta - / trupul tău svîcnind în frunzele coapte / trupul meu învelindu-te // (dezgolit de real - / fluture în gîndul / albastru)" (34). Aproape în întregime discursul nu reprezintă decît o litanie a iluziei care se încheagă din figuri suave, din frăgezimi, din tresăriri mistice care se substituie certitudinii raționale. Aceasta se vede pusă mereu în chestiune, însă nu prin-tr-o dezbatere conceptuală, prin-tr-o dialectică articulată, ci prin subînțelesuri, prin nuanțe, prin semitonuri. Ostenit de analiză, eul se destinde în propria
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
două poete cu care a călătorit el în Irlanda și dacă nu și-ar avertiza cititorii să nu creadă, Doamne ferește, că experiența sa intimă din acel voiaj ar putea avea vreo legătură cu una dintre ele ori cu amândouă. Dacă suavul poet a zis Doamne ferește, eu zic Slavă Domnului că nu noi - colegele sale cu care a străbătut țara lui Leopold Bloom - i-am inspirat fanteziile erotice din povestirea Irish cream, ci fantoma contesei ce bântuia noaptea prin castelul în care
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]