811 matches
-
și modul de comportament organizațional prezintă anumite elemente specifice ce reflectă caracteristicile și condițiile definitorii ale activităților realizate În cadrul lor. Subculturile instituționale sunt importante Îndeosebi În firmele de dimensiuni medii și mari, cu activități de o mare complexitate și diversitate. Subculturile profesionale reflectă specificul principalelor categorii de salariați după profesiunea pe care o au. Subculturile profesionale sunt bine conturate și importante În cazul existenței unui număr mare de salariați cu aceiași profesiune sau cu profesiuni Înrudite, concentrate pe același amplasament În cadrul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
definitorii ale activităților realizate În cadrul lor. Subculturile instituționale sunt importante Îndeosebi În firmele de dimensiuni medii și mari, cu activități de o mare complexitate și diversitate. Subculturile profesionale reflectă specificul principalelor categorii de salariați după profesiunea pe care o au. Subculturile profesionale sunt bine conturate și importante În cazul existenței unui număr mare de salariați cu aceiași profesiune sau cu profesiuni Înrudite, concentrate pe același amplasament În cadrul firmei. Subcultura profesională reflectă interesele, așteptările specifice profesiunii implicate Într-un anumit context organizațional
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
reflectă specificul principalelor categorii de salariați după profesiunea pe care o au. Subculturile profesionale sunt bine conturate și importante În cazul existenței unui număr mare de salariați cu aceiași profesiune sau cu profesiuni Înrudite, concentrate pe același amplasament În cadrul firmei. Subcultura profesională reflectă interesele, așteptările specifice profesiunii implicate Într-un anumit context organizațional. Subculturile organizaționale, atât instituționale, cât și profesionale, prezintă caracteristici identice cu cele ale culturii organizaționale a firmei dar și parametri specifici. Deterministica culturii organizaționale se apreciază prin identificarea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
profesionale sunt bine conturate și importante În cazul existenței unui număr mare de salariați cu aceiași profesiune sau cu profesiuni Înrudite, concentrate pe același amplasament În cadrul firmei. Subcultura profesională reflectă interesele, așteptările specifice profesiunii implicate Într-un anumit context organizațional. Subculturile organizaționale, atât instituționale, cât și profesionale, prezintă caracteristici identice cu cele ale culturii organizaționale a firmei dar și parametri specifici. Deterministica culturii organizaționale se apreciază prin identificarea a șase dimensiuni care sunt: a) Orientarea spre proces În raport cu orientarea spre rezultate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
colorate, compensatorii, ale tinerilor “junkies”), au fost “fabricați” de “Tavistock Institute” și “Stanford Center”. Ca și altele: “beatnik”, “hippies”, “flower children”, care au intrat aproape instantaneu În vocabularul Americii, marcând un nou tip de limbaj și un nou tip de subcultură, opusă violent celei tradiționale, a “establishmentului”. Revoluția tinerilor - numită și “revoluția hippie” - a fost concepută și pusă În scenă de cele două instituții de tendință globalistă prin intermediul muzicii atonale a grupului “Beatles”, cu texte pline de cuvinte și fraze codificate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
analiză extrem de in-teresantă pentru etapa actuală ar fi cea a invaziei fast-food-ului american, a inflației modelor orientale (varietatea restaurantelor thailandeze, indiene, coreene etc. în marea metropolă a gastronomiei Montréal, dar și preluarea în prepararea domestică a produselor unor culturi și subculturi exotice). Concretizarea codului (sistemului) în mesaj impune fie o istorie, o cronologie (uneori foarte riguroasă) a evenimentelor culinare: aperitiv, supă (ciorbă), felul doi, dulciuri, fructe, cafea (în gastronomia românească) sau hors d'oeuvre, potage, friptură, brîn-zeturi, fructe, dulciuri în cea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gramatica gesturilor în spectacolul de circ sau teatru etc.), dincolo de clivajele culturale universale relevate de corifeii structuralismului. "Structuralismul aruncă o privire impasibilă asupra lumii contemporane în care vede reproducîndu-se vechi structuri. Semiotica vede o multitudine de practici, de stiluri, de subculturi etc. Lumea semiotică e infinit mai bogată decît lumea structurală" (P.Attalah, 1991:294). Chiar dacă radicalismul scientizant, antiumanismul teoretic al structuralismului nu mai sînt demult viabile, recunoașterea principiului imanenței materiale a textului continuă să fie un dat fundamental în abordarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
folosesc numeroase gesturi de ostensiune.. (Peterson, apud J. Pearson, 1991:140) Toate semnele repertoriului de gesturi (de la surîsul feminin afiliativ, distinct de cel masculin: de solidaritate, dar și de ironie la contact vizual, postură etc.) contribuie la configurarea a două subculturi: cea masculină centrifugă, competitivă (de ocupare a teritoriului) și cea feminină centripetă (de restrîngere teritorială), cea masculină dominatoare, inițiatoare (de la managementul conversației la managementul în economie, politică, mass-media) și cea feminină reactivă și doar în cazuri excepționale proactivă. Studiul interacțiunii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
compensatorii care era explozivă aproape, te copleșea, acționa adversarial. Apoi era muzica ușoară care pătrundea, nu știu cum, pe ce canale subterane, de la jazz până la orice tip de muzică ușoară apuseană, apoi diferite ecouri ale modelor, ale îmbrăcăminții. Se crease o adevărată subcultură a petrecerilor, a party-urilor, a întâlnirilor dintre tineri, în care unu-l avea un magnetofon sau un patefon cu niște amărâte de discuri cine știe unde găsite, la care se dans-a și asta era existența principală a acestor oameni și ăsta
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
90, tocmai când căzuse comunismul și existau atâtea alte inspirații și deschideri. Mitologia generației de aur '27 era potențată după 1989 de emoții, ambiții, programe și sensibilități noi. Ea era contrapusă uriașului val de occidentalizare, civilizație de consum, superficialitate, secularizare, subculturi contra-culturale și iconoclaste. În fața acestui tsunami de modernizare consumistă și modernitate globală, la care România avusese doar sporadic și îngrădit acces înainte de 1989, se contrapune ceva perceput ca radical numai "al nostru" și devenit în același timp parte a unui
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
model cultural, cel al postmodernității. Pe de o parte, societatea postmodernă „democratizează“ cultura, suprimând frontierele dintre cultura înaltă și cultura de masă. Aspectul benefic constă în facilitarea accesului oricărui om la marea cultură spirituală a omenirii, efectul dăunător vizează proliferarea subculturii. În absența unei educații pentru cultură care să ofere criterii valorice și modele autentice, această „coborâre în stradă“ a marii culturi poate avea un efect paradoxal: în loc să deschidă o via magna cât mai multor căutători de aur, izolează în alte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cumpărate ruși de la potentați arabi), interesant este însă faptul că 2/3 din aceste capitaluri se reîntorc spre a fi investite în Rusia. O țară bogată care a ajuns să importe 75% din necesarul de consum alimentar al populației. O subcultură a consumatorului plină de stridențe și ostentații, specifică de altfel țărilor mai puțin civilizate. Ceea ce nu ne-a împiedicat pe noi, de pildă, să pierdem piața rusă, exportul nostru scăzînd la o treime față de '89. Spre pildă, numai exportul de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
invalidare socială, din parcursuri și dificultăți individuale, noii „dezafiliați”28 apar brusc într-o societate care, deja extrem de inegalitară, este, în același timp, hiperindividualistă, altfel spus fără legătură cu cadrul cultural și social al claselor tradiționale. Nu mai există o subcultură analoagă celei a ghetourilor și a sărăciei tradiționale. Chiar și exclusă din universul muncii, populația din inner cities și din periferiile de tristă celebritate împărtășește valorile individualiste și consumeriste ale claselor mijlocii, preocuparea pentru personalitatea individuală și realizarea de sine
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
colectivităților tradiționale devenea mai puternică; acum, drogul favorizează creșterea criminalității violente, înăsprirea sistemelor de represiune, creșterea numărului de deținuți. Lumea se înșală atunci când vorbește de o irepresibilă răspândire socială a valorilor extatice. Avem de-a face, mai degrabă, cu o subcultură privată de legitimitate colectivă, tot mai des pusă la index atât de societatea civilă, cât și de puterea publică, o microcultură închisă în ea însăși și destul de etanșă. Să amintim că, dintre adulți, doar 3,6% iau în mod repetat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se căsătoriseră din proprie voință cu cineva dintr-o castă diferită, ceea ce este un semn de desprindere de tradiție și de independență. Printre acestea cinci se numărau și cele două femei divorțate din grup, un alt fenomen rar întâlnit în subcultura indiană asiatică. Majoritatea femeilor (85%) proveneau din cele două caste superioare, ceea ce ar putea fi un factor contributiv la calificările lor educaționale înalte, dată fiind lunga istorie a Indiei în ce privește șansele socioeconomice inegale pentru membrii diverselor caste și alte categorii
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Jurnalism patru volume experimentale conținând reportaje sociale și analize de mentalitate; volumele, semnate Ruxandra Cesereanu & Co., sunt intitulate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor, Limes, Cluj-Napoca, 2004; A doua Curte a Miracolelor, Tritonic, Cluj-Napoca, 2004; Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI, Limes, Cluj-Napoca, 2005; România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism, Limes, Cluj-Napoca, 2006. A beneficiat de mai multe burse și stagii de cercetare În domeniul universului concentraționar
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Facultății de științe Politice din Cluj, secția Jurnalism. Master În sociologie (București). Reporter-jurnalist la Radio Europa FM. A publicat În volumele experimentale de reportaje sociale și analize de mentalitate A doua Curte a Miracolelor, Tritonic, Cluj-Napoca, 2004; Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI, Limes, Cluj-Napoca, 2005, și România Înghesuită, Limes, Cluj-Napoca, 2006. Este inițiatorul site-ului www.comunism.ro. Dorin Dobrincu este absolvent al Facultății de Istorie a Universității „Al.I. Cuza
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Iftene a absolvit Facultatea de științe Politice din Cluj-Napoca, secția Jurnalism. Master În jurnalism. A colaborat la volumele experimentale de reportaje sociale și analize de mentalitate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor, Limes, Cluj-Napoca, 2004; Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI, Limes, Cluj-Napoca, 2005; România Înghesuită, Limes, Cluj-Napoca, 2006. A participat la realizarea site-ului www.comunism.ro. Doina Jela este ziarist, scriitor și editor. A publicat: Cazul Nichita Dumitru-
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o relație empatetică, apropiată, în care cuvântul joacă un rol secundar, deoarece învățarea se produce prin imitarea modelului, prin aderarea spontană a copilului la elementele observate în mediu. 6. Cultura nu are caracter monolit. În cadrul unei culturi se întâlnesc diverse subculturi, grupuri de oameni constituite după diverse criterii (sex, vârstă, preocupări, apartenență socială), care, pe fundalul unui nucleu de valori comune cu al culturii-umbrelă, promovează un set de valori, credințe, comportamente particulare prin care se diferențiază de membrii culturii din zona
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
preocupări, apartenență socială), care, pe fundalul unui nucleu de valori comune cu al culturii-umbrelă, promovează un set de valori, credințe, comportamente particulare prin care se diferențiază de membrii culturii din zona respectivă. În cadrul culturii române, de pildă, putem vorbi de subcultura romilor, subcultura mahalalei, subcultura de la Vama Veche, subcultura medicilor etc. Cercetarea formelor specifice de manifestare a subculturilor, a culturilor de consum în diverse societăți poartă numele de studii culturale. Scopul studiilor culturale este de a analiza fenomenele culturale de consum
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
socială), care, pe fundalul unui nucleu de valori comune cu al culturii-umbrelă, promovează un set de valori, credințe, comportamente particulare prin care se diferențiază de membrii culturii din zona respectivă. În cadrul culturii române, de pildă, putem vorbi de subcultura romilor, subcultura mahalalei, subcultura de la Vama Veche, subcultura medicilor etc. Cercetarea formelor specifice de manifestare a subculturilor, a culturilor de consum în diverse societăți poartă numele de studii culturale. Scopul studiilor culturale este de a analiza fenomenele culturale de consum (moda, literatura
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe fundalul unui nucleu de valori comune cu al culturii-umbrelă, promovează un set de valori, credințe, comportamente particulare prin care se diferențiază de membrii culturii din zona respectivă. În cadrul culturii române, de pildă, putem vorbi de subcultura romilor, subcultura mahalalei, subcultura de la Vama Veche, subcultura medicilor etc. Cercetarea formelor specifice de manifestare a subculturilor, a culturilor de consum în diverse societăți poartă numele de studii culturale. Scopul studiilor culturale este de a analiza fenomenele culturale de consum (moda, literatura, muzica) și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de valori comune cu al culturii-umbrelă, promovează un set de valori, credințe, comportamente particulare prin care se diferențiază de membrii culturii din zona respectivă. În cadrul culturii române, de pildă, putem vorbi de subcultura romilor, subcultura mahalalei, subcultura de la Vama Veche, subcultura medicilor etc. Cercetarea formelor specifice de manifestare a subculturilor, a culturilor de consum în diverse societăți poartă numele de studii culturale. Scopul studiilor culturale este de a analiza fenomenele culturale de consum (moda, literatura, muzica) și interrelaționarea lor, de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de valori, credințe, comportamente particulare prin care se diferențiază de membrii culturii din zona respectivă. În cadrul culturii române, de pildă, putem vorbi de subcultura romilor, subcultura mahalalei, subcultura de la Vama Veche, subcultura medicilor etc. Cercetarea formelor specifice de manifestare a subculturilor, a culturilor de consum în diverse societăți poartă numele de studii culturale. Scopul studiilor culturale este de a analiza fenomenele culturale de consum (moda, literatura, muzica) și interrelaționarea lor, de a contribui la înțelegerea contextului social, politic, economic, religios, cultural
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
proporții diferite, produsul unor factori complecși, care ar putea fi subsumați educației, și al personalității. Pe fondul unor trăsături culturale comune apar variații de la o regiune la alta a unei culturi, de la un grup la altul de indivizi, de la o subcultură la alta, ceea ce determină o relație specială a acestora cu ansamblul cultural în care se integrează. Între patternurile culturale există aparente contradicții, care au însă o coerență internă în cadrul sistemului respectiv. De pildă, în Statele Unite valorile individualismului (accentuarea eului și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]