940 matches
-
ocazii de a vă preocupa de ceilalți, de a avea o legătură mai strânsă cu echipa dumneavoastră, cu elementul uman al managementului. Istoria nu vă va consemna succesul dacă acesta nu va conține și o contribuție din partea dumneavoastră. 4. Nu subestimați niciodată puterea unei scrisori În care să vă exprimați Îngrijorarea sau aprecierea. De-a lungul timpului am primit mii de e-mailuri, majoritatea reprezentând aprecieri pozitive În legătură cu munca mea. Deși m-am bucurat să le primesc, pe cele mai multe dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
schimbări planificate. În momentele respective, Încercați să stimulați utilizarea formelor de comunicare mai tradiționale. Rețeaua „fără fir” ar trebui să aducă În plus forme de comunicare mai sigure, nu să le Înlocuiască. 5. Fiți atent și ascultați. Managerii eficienți nu subestimează niciodată puterea rețelei „Radio Șanț”. Găsiți-vă surse de Încredere care să vă furnizeze continuu informații. Trebuie să creați pauze sau să vă adunați angajații undeva să ia prânzul. După cum s-a remarcat mai devreme, singurele probleme pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
decât în complexa întâlnire de orizonturi între idiomul prin excelență divin al Revelației - adică Cuvântul lui Dumnezeu - și limbajul Scripturilor modelat de tradiția apostolică a Bisericii. Pentru a înțelege virtuțile unui algoritm matematic, dificultățile ecuației nu se cad a fi subestimate. Atașată doar unor propoziții dogmatice, izolată de stilistica și ritmul unei vieți duhovnicești adăpate la izvoarele tradiției, Ortodoxia degenerează în verbozitate. Expresie a adevărului personal și comunitar al Revelației, Ortodoxia este în primul rând un mod de a fi, un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
divertisment. Pentru a redeveni public și terapeutic, manifestul teologic al Bisericii exprimă competențe verificate mai întâi în Duhul nevăzut al tradiției. O inteligență antrenată filozofic oferă garanția perspicacității analitice și, prin urmare, promite un bun diagnostic cultural. Teologii nu pot subestima nevoia delimitării straturilor istorice din argumentele folosite în războaiele culturale ale erei globale. Aceasta nu-i destul. Adevăratul instinct al orientării - vital pentru orice cartografie teologică - se câștigă numai printr-un angajament spiritual într-o disciplină care a trecut proba
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în procesul construcției europene. Dacă Uniunea Europeană s-a născut din nevoi economice, ar fi tragic acum ca ea să sfârșească tot din cauze economice, ca urmare a instabilității monetare și a altor disfuncții de asigurare a bunăstării europene. Fără a subestima eforturile instituțiilor europene de a identifica direcții clare de funcționare a Uniunii Europene, totuși realitatea demonstrează că de multe ori, acestea au acționat mecanic, în funcție de apariția unor fenomene europene turbulente, rotind butonul strategic european pe ceea ce apărea ca intervenție iminentă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
să se definească tipul de amenințări la interesele sale vitale și să se prevadă clar circumstanțele în care instrumentul militar poate fi folosit. Caracterul militar rămâne una din dimensiunile cele mai slabe ale Uniunii Europene. Or, este greșit să se subestimeze Europa ca putere militară. Statele membre constituie a doua mare putere militară din lume, după Statele Unite ale Americii, și cheltuie mai mult decât alte mari puteri în această direcție. Și dacă S.U.A. este primul aliat al Europei, U.E., ca entitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
sub jumătate și nici o altă rezervă semnificativă nu s-a mai descoperit de la cea din Arabia Saudită, în 1951∗. Este bine cunoscut faptul că nu ne putem baza pe statisticile privind epuizarea rezervelor, dar dovezile arată că situația reală a fost subestimată. Multe companii publice au fost nevoite să-și recalculeze resursele și un număr mare de firme producătoare influente raportează un declin în producție. Țara care se bucură de cele mai vaste resurse posibile, Arabia Saudită, nu dezvăluie cifrele referitoare la gradul
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
din două perspective. Dacă ne interesează numai rezultatul final, la nivel de grup, atunci unele dintre erorile individuale se vor compensa cu altele, fiind produse în sens invers. De pildă, în exemplul cu vârsta, de mai sus, s-a greșit subestimându-se cu un an valoarea unui individ, greșeală ce se poate compensa supraestimând vârsta altuia. Eroarea finală obținută după compensarea erorilor individuale se numește eroare netă. Însumând toate erorile individuale, fără a ține seama de semnul lor, se obține eroarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
primul număr sub 25) sau peste medie (dacă iese un număr între 25 și 50). Diferența față de media reală va fi cu atât mai mare cu cât primul număr e mai aproape de 1 sau de 50. În primul caz se subestimează media, iar în al doilea, se supraestimează. La același efect se ajunge și dacă se urmărește evaluarea unui indicator pentru o caracteristică strâns corelată - nu neapărat identică - cu cea după care s-a construit lista. Dar, cum bine se înțelege
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu cel feminin, tocmai pentru a contracara tendința amintită de a alege persoane cu vârstă medie mai mare. E nevoie însă aici de multă precauție, căci, dacă familiile mari sunt numeroase, atunci alegând mereu persoana cea mai tânără se va subestima vârsta. După cunoștința noastră, în sondajele de opinie realizate în ultimii ani la noi, alegerea indivizilor prin intermediul familiilor este folosită (în special de institutele care utilizează metoda itinerarelor - random route), dar nu putem evalua cât este de frecventă și nici
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eu îi sunt împotrivă din răsputeri. Da, este chiar el, Descartes al nostru. Cine gândește are mereu prieteni. Nu mă îngrijorează Descartes, ci cei ce instrumentează opoziția lui față de mine și de tine. Asta-i adevărat, dar să nu-i subestimați pizma, nu este un om tolerant. Îmi voi rafina armele, dac-am să pot am să-l abordez cu demnitate. Râdeau bucuroși că se întâlniseră, bucuroși mai ales să-și recunoască miile de afinități și să lămurească oarece divergențe avute
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
descoperi un succesor printre rudele sau printre actualii și eventualii gineri ai familiei. Un candidat posibil ar fi fost chiar Rene Popescu, ginerele său, care însă ar fi preferat altă catedră, fiind un pur naturalist. Arhitectul comitea totuși o greșeală subestimând imaginația lui Gonzalv Ionescu, bărbat în stare de a face față celor mai desperate situații. În fine, Gonzalv se ridică și plecă, și Ioanide rămase singur cu Conțescu, care dorea să-i ceară un sfat. Arhitectului nu-i plăcea să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
semnificativ în Irak. Dar când pagubele și costurile au crescut de-a lungul verii, Statele Unite au constatat că multe alte state ezită să împartă povara fără acordul ONU. După cum relata generalul John Abizaid, comandantul forțelor americane din Irak, "nu putem subestima percepția publică în Irak și în lumea arabă că forța internațională este formată într-un procent atât de mare din americani." Însă, preciza mai departe Abizaid, alte țări "trebuie să satisfacă factorii politici naționali, angajându-se ca instrumente ale comunității
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
vor să fie limitați de constrângeri instituționale și consideră că legitimitatea noastră izvorăște din concentrarea asupra democrației. În acest sens, neoconservatorii sunt susținători ai puterii blânde, numai că ei se concentrează prea mult asupra substanței și prea puțin asupra procesului. Subestimând legitimitatea izvorâtă din procesele instituționale prin care sunt consultați și alții, ei ajung să irosească puterea blândă. În mod ironic, însă, singura modalitate de a obține tipul de transformare la care aspiră neoconservatorii este colaborarea cu ceilalți și evitarea replicilor
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
exprime în cuvinte ceea ce simte. "Cuvintele ne permit să ne distanțăm de emoția brută", scrie I. Filliozat (2006b, p. 97). Pare că oamenii fricoși provin cel mai frecvent din copii fricoși. Adulții (printre ei, părinți) au adesea tendința de a subestima temerile copiilor. Prin experiență directă, frica poate fi învățată în următoarele moduri (Lelord, André, 2003): • experiențe traumatice unice; • micile experiențe stresante repetate (precum, bunăoară, experiențele școlare); • efectul retroactiv: după consumarea unui eveniment oarecare, ne dăm seama că am scăpat cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un ajutor material concret, destinat modificării într-o manieră semnificativă a sursei care provoacă suferința (Rimé, 2008, p. 247). Profesorul belgian a ajuns la concluzia că, în general, oamenii evaluează foarte prost trebuințele unei persoane care suferă. În mod frecvent subestimăm mult "durata perioadei de redresare necesară pentru a trece peste un eveniment negativ important" (2008, p. 240). Chiar dacă avem cele mai bune intenții, nu știm ce să facem în raport cu o persoană lovită de soartă, când este evidentă starea de vulnerabilitate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
partea de control care le scapă. Ele își pot alimenta astfel sentimentul de control. Se constată totuși că, în credințele lor, indivizii își imaginează, în materie de control, lucruri care merg dincolo de evidențe; ei își supraestimează capacitatea de control și subestimează factorii externi de care depind evenimentele" (p. 372). Destinul favorabil. Garanțiile oferite de o lume presupus armonioasă par a nu fi suficiente pentru a-i liniști pe oameni. În plus, ei consideră că nu pot fi atinși de nenoriciri (căci
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stabilitate a marilor puteri? Chiar și după un deceniu și jumătate de la sfârșitul Războiului Rece, această întrebare reprezintă în continuare o anomalie majoră pentru concepțiile încetățenite privind relațiile internaționale. Totuși, importanța ei pentru înțelegerea caracterului ordinii globale nu poate fi subestimată. Încheierea primului deceniu al perioadei post-Război Rece prezintă un context unic pentru examinarea sistematică a acestei dileme, cu scopul de a descoperi atât natura sistemului internațional emergent, cât și cel mai potrivit mod de conceptualizare a dinamicii lui. În aplicarea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
doilea rând, spre deosebire de neorealism, instituționalismul rămâne clar devotat asumpției că statele se comportă ca actori raționali. Acest cadru este compatibil cu explicația unui grad de învățare complexă de partea unităților. Totuși, întrucât cadrul raționalist are o orientare reproductivă, el poate subestima sfera în care este posibilă schimbarea culturală în interiorul sistemului internațional. Modelul liberal Această secțiune reformulează teoria liberală în lumina constructivismului. Ultima încercare importantă de a dezvolta un model liberal al sistemului internațional îi aparține lui Moravcsik. În acord cu Moravcsik
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
context istoric unic pentru evaluarea comparativă a predicțiilor diferitelor modele teoretice ale politicii internaționale (Huntley, 1996, p. 72). Pe scurt, se poate ca instituționaliști proeminenți să fi conceput greșit natura relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, iar astfel să fi subestimat posibilitățile de realizare a unei sinteze generale între intuițiile lor. Keohane a propus o conceptualizare liniară a relației dintre cele trei școli. Înțelese astfel, încercările de rafinare a modelelor raționaliste reprezintă cea mai fructuoasă cale de progres pentru disciplină. Programul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sinteză pe o axă între neorealism și liberalism. Ca atare, el este considerat modelul cel mai capabil să reconcilieze enunțurile concurente ale pozițiilor alternative. Deși plauzibilă la un nivel superficial, o astfel de perspectivă asupra relației dintre școlile de gândire subestimează semnificația asemănărilor dintre neorealism și liberalism. Într-adevăr se poate că tocmai angajamentul instituționalismului față de raționalism a blocat activ dezvoltarea unui model al sistemului internațional compatibil cu intuițiile liberale. O abordare mai nuanțată propune o înțelegere triunghiulară a relației dintre
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cei care explică strategiile germane post-unificare prin referire la "puterea constitutivă". Atât neorealiștii, cât și istoricii subliniază argumente convingătoare potrivit cărora în anii 1990 au avut loc schimbări la nivelul orientării strategice a Germaniei. Cei care adoptă argumentele puterii civile subestimează semnificația schimbărilor importante ale politicilor de securitate germane din anii 1990. Atitudinile Germaniei față de instituțiile de securitate s-au modificat prin aducerea la zi a sprijinului său față de cooperarea pentru apărarea europeană, precum și în termenii poziției sale față de recursul la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cultura ar fi, în acest sens, o operațiune de clasare, în sensul punerii în ordine a lumii, a lucrurilor și a oamenilor). Bourdieu își permite să spună că simbolicul generează efecte asupra "socialului" într-un sens de prea multe ori subestimat de marxism. Activitatea școlară face posibilă interiorizarea schemelor de diviziune, a principiilor de clasificare. Ea contribuie, la rândul ei, la producerea structurilor sociale (ca dispozitivele de calificare a elevilor). Și lumea școlară se construiește, în parte, pe negarea economiei, refulând
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Subiectivism și intelectualism Această reprezentare a socialului duce, inevitabil, la o "hipertrofie" a sensului trăit, ceea ce Bourdieu numește "subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este supraestimată, la fel cum capacitatea sociologilor de a se rupe de sensul comun este subestimată. Sensul trăit, care este prezentat aici ca o resursă pentru modificarea sau variația normelor sociale, dincolo este interiorizat, inculcat, chiar încorporat. Individualismul metodologic este chiar bănuit că intră pe o ușă secretă atunci când Becker insistă, de exemplu, pe "interesul" actorilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
negări virtuoase. Însă pare mai util să răspundem în două privințe: necesitatea absolută a unei științe a violenței în școală, tocmai în numele acestor critici, dar și în funcție de această realitate pe care nu trebuie nici s-o supraestimăm, nici s-o subestimăm și, mai ales, s-o uităm: victimele. Riscul lipsei de acțiune Chiar în numele sociologiei, e prea facilă reducerea cercetărilor realizate la producerea lor prin comandă publică, sau, ca să fiu mai exact, ar fi o naivitate prin necunoașterea producerii sociale a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]