1,444 matches
-
de unul și același context repetat sau de contexte variate. Totuși, aceasta reprezintă mai degrabă o perspectivă de abordare distinctă, cross-modală, întrucât pe primul loc trece gradul de consistență al mai multor referenți comportamentali, subsumabili în mod teoretic aceleiași trăsături subiacente (categorii). Când contextul analizat este același (repetat), termenul cross-modal este în opinia noastră mai adecvat. Dacă se specifică însă două sau mai multe contexte diferite și n specii comportamentale (referenți), perspectiva de analiză devine cross-situațional-modală. Ambiguitatea este dată de faptul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aceasta se modifică (tipul D). În consecință, ceea ce trebuie remarcat este faptul că înțelegerea tipului C și D de consistență necesită efectuarea unei analize duble, care să permită cercetătorului trecerea de la aparență (indicii comportamentali obiectiv determinabili) la esență - acei factori subiacenți (inferabili științific, frecvent în baza unor tehnici de analiză factorială). Tipul C de consistență poate fi ilustrat foarte bine de situația unui examen (eventual constând într-o evaluare parțială și una finală) în cazul unei persoane cu trăsătura nevrotism accentuată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
examinare și nivelul de pregătire al persoanei rămân aspecte neschimbate (adică, în termeni relativi sau funcționali, situația rămâne identică). În acest exemplu, deși „la suprafață” referenții comportamentali enumerați ar sugera aparent o serie de caracteristici diferite, factorul nevrotism ca structură subiacentă lor ar putea explica identitatea acestor indicatori comportamentali. Se constată că pentru consistența de tip C, coordonata temporală poate fi uneori comprimată până la simultaneitatea apariției celor două momente, întrucât, în măsura în care situația conține triggeri puternici, evidențele comportamentale multiple, eterogene ale unui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihologiei personalității. De pildă, dacă un cercetător aplică unui eșantion de persoane un chestionar privind altruismul, el va obține pentru fiecare dintre acestea un eșantion comportamental reprezentativ pe baza căruia se poate calcula poziționarea medie a fiecărei persoane în raport cu factorul subiacent investigat. Aceste date vor constitui variabila predictor. Culegând apoi, pe baza observației sistematice, dovezi empirice privind comportamente altruiste reale ale acelor persoane - atât în contextul grupului de prieteni, cât și față de unele persoane necunoscute ce reclamă o astfel de intervenție
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
criteriilor, problema numărului criteriilor și a modului lor de folosire, problema conflictului dintre criteriile eficienței, problema raportului obiectiv-subiectiv în măsurători și evaluări ș.a., prin prisma cărora atât conceptele de eficiență și eficacitate organizațională, cât și modul de interacțiune dintre principiile subiacente capătă contururi mult mai clar definite, oferind sugestii noi de acțiune în plan practic, concret. Cea de-a doua parte a Tratatului dlui Mielu Zlate este dedicată analizei complexe, multidimensionale a omului organizațional. Problematica acestuia se întinde pe trei capitole
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
veșnică și brațele plută pe ape/ totdeauna sunt sus și în coaste îmi sună tot ape/ nici început nici sfârșit nici iluminare cândva/ unde de mal și de mal oriunde mai aproape”. Logosul integrator și centrul ca perpetuă aspirație organizează subiacent și imnele, și baladele din culegerea Lumină de seară (2000), care încorporează și tehnica postmodernă a descrierii circumstanțelor în textul cu valoare simbolică: „recitesc înnoptând convorbirea cu gellu naum/ din contrapunct (12 mai 1992) și oarecum în/ stare de vis
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
viața: „Mai funcționează / șurubul / pinionul /și piulița, /mai bate / roata mașinilor de cusut, /se învârte cilindrul cu găuri, / se aprinde motorul de la flacăra/ inimii mele/ - nu-mi pare rău.” Poetul este un ghiduș sarcastic, un ludic agitat și hipersensibil. Neliniștea subiacentă o deghizează în posturi zgomotos-candide, poetul se simte permanent sub reflectoarele aprinse, orice revelație, orice senzație se cere comunicată cu sagacitate celorlalți. Acest vacarm grațios și clovnesc ocupă locul temei singurătății și disconfortului existențial, ce caracterizează versul altor optzeciști. Atitudinea
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
este una modernistă, marcată uneori de accentele unui neoromantism lucid, „controlat”, vădind alteori propensiuni expresioniste, o poezie însă cu precădere imagistă și totodată cerebrală, meditativă la modul parabolic. Un anumit vitalism ori energetism e temperat de o permanentă reflecție intelectualistă subiacentă. Trăsăturile definitorii sunt vădite încă din cartea de debut, în care elementele, vegetația, natura sunt mobilizate în construcții doar aparent alegorice, menținute într-un vag el însuși expresiv, tocmai prin „opacitatea” pe care o introduce. Predomină evocări abstract liricizate ale
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
ca replică la o lucrare a al lui Méliusz Jozsef, Destin și simbol, care insista asupra rolului civilizator al Ungariei în ținuturile românești și asupra hegemoniei teritoriale a acesteia. Accentele mesianice sunt înlocuite aici cu ieșiri disproporționat umorale, iar ideea subiacentă a „misiei” istorice providențiale a neamurilor este schițată în manieră rigidă. În plus, sunt vehiculate multe dintre locurile comune ale politicii oficiale ceaușiste. L. și-a adunat publicistica în volumele Fragmentarium, Nevoia de adevăr și Vocația constructivă (1983), care cuprind
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
a femeii contemporane, ce contrazice tipologia tradițională: „femeia cultivată, misterioasă, de o agerime remarcabilă a minții, nu lipsită de voință și orgoliu și cu toate acestea nefericită, candidată la ratare” (Eugen Simion). Se adaugă la toate acestea o fină ironie, subiacentă în toate narațiunile. Tipuri concludente: adolescenta - ce evadează în ficțiunea cu aspecte realiste - se vede pe sine, în antiteză cu Doamna Bovary, ca o făptură urâtă, nevoită să-și îngrijească bunica paralizată, dar salvată de un misterios bărbat, care, printr-
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
sau Spiritul critic, Arta polemicii, Conceptul de literatură, Critica literară, Stilul de idei, Arta portretului, Maiorescianismul. Tabelul biobibliografic, bibliografia selectivă (esențială), referințele critice ale fiecărui capitol, temele de meditație propuse cititorului completează această cercetare critică și cu o dimensiune pedagogică subiacentă. A doua carte, Iacob Negruzzi sau Vocația comunicării (1999), la origine teză de doctorat, este o monografie care valorifică o investigație complexă (editorială, critică, istorico-literară). M. examinează echilibrat și pertinent viața și opera „secretarului perpetuu” al Junimii. Cunoscător până la detaliu
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
urmă - la criteriile de compatibilitate care au dominat tranziția postcomunistă se adaugă un criteriu suplimentar, ce caracterizează a doua tranziție. Este vorba despre criteriul prosperității. Criteriul prosperității Criteriul prosperității este rareori pomenit ca atare, dar de fapt el este criteriul subiacent tuturor încercărilor de tipologie care se străduiesc să separe lumea occidentală de cele non-occidentale. Indiferent cum diferențiază teoreticienii diferitele „civilizații” ale omenirii, prin intermediul tehnologiilor (Toffles, 1983, 1991) sau al religiilor, ori după alte criterii (Brandel, 1994) -, până la urmă toți se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
foarte laborios (lista are peste 200 de itemi) și se pune întrebarea în ce măsură relevanța rezultatelor obținute justifică efortul investit. Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face doar indirect (nu se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dacă (așa cum credem) activitatea inconștientă a spiritului constă în a impune forme unui conținut și dacă aceste forme sunt fundamental aceleași pentru toate spiritele vechi și moderne, primitive și civilizate (...), este necesar și suficient să se ajungă la structura inconștientă, subiacentă fiecărei instituții sau fiecărui obicei spre a obține un principiu de interpretare valid pentru alte instituții și alte obiceiuri” (Strauss, 1978, p. 32). Adecvarea acestei maniere de lucru la fenomenul comunicațional este simplă și rămâne utilă. Într-adevăr, pot fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se alimentează din tensiunea produsă la întâlnirea dintre entuziasm și scepticism, dintre vitalitate și oboseală. Criticul este un afectiv, dar și un ironic, iar ironia o îndreaptă spre sine ca și spre alții, textul critic fiind, nu de puține ori, subiacent polemic. Toate aceste trăsături se exprimă nespectaculos, într-o frază aparent ternă, prin mici inflexiuni, prin străluciri mărunte care pot încânta. Ele sunt reunite sub arcul unei inteligențe remarcabile și al unei adânci sensibilități. Din păcate, după plecarea din țară
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
ezită în răspunsul său. El vorbește totuși de o revoltă generală împotriva Romei, traducând cuvântul grec Β≅Φϑ∀Φ∴∀ prin latinescul discessio: Nisi, inquit Paulus, uenerit discessio primum, quod Graece dicitur Β≅Φϑ∀Φ∴∀, ut omnes gentes quae Romano imperio subiacent, recedant ab eis (ibidem). Acest fragment ni se pare interesant, întrucât forma discessio, întrebuințată aici cu bună știință de Ieronim, implică o anumită nuanță încărcată de sens. Urmărind același pasaj la Irineu, observăm că substantivul latin care traduce substantivul grec
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fără a dezvălui și o componentă nostalgică și sentimentală, ținută sub control de preeminența intelectului și a viziunii estete. Ilustrând pregnant fenomenul de amestec și destrămare a genurilor și speciilor literare, înlocuind gravitatea convențională cu farsa (farsă cu o gravitate subiacentă, neconvențională), literatura lui S. subminează deliberat iluzia reprezentării, demontând sau utilizând ironic convențiile tradițional puse în slujba acreditării iluziei, cultivă relativizarea viziunii, abandonează scrupulul privind adecvarea realistă la real în favoarea preocupării pentru autoreferențialitate și poate fi catalogată drept „pre-postmodernistă”. Cea
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Eu sunt rar Întâlnite În forme pure, Întrucât Eul este, În egală măsură, rezultatul celor două tipuri de influență mai sus menționate. Nu trebuie Însă trasă concluzia că Eul este rezultatul exclusiv al celor două instanțe ale aparatului psihic: Inconștientul subiacent și Supra-Eul supraiacent. Eul este o instanță a aparatului psihic net definită și bine delimitată. Dispus Între Inconștient și Supra-Eu, el este zona aparatului psihic În care celelalte două instanțe se manifestă În planul vizibil exterior, al persoanei umane; altfel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a lăsat, cum constată tot Horia Stamatu, „una dintre cele mai nobile, mai sincere poezii românești de azi”, pentru că exilul „nu se vede nicăieri în limba, limba ei românească nu este deloc o «limba moartă», adică rămasă în loc, ci în subiacenta jale de nelecuit care peste tot este la fel de acută”. În Fața lui Temelie (1974) sunt reunite pagini de proza poetica. SCRIERI: Farmece, Paris, 1966; Houla, macoumba, hora, pref. Jacques Borel, cu ilustrații de Jacques Hérold, Paris, 1973; Fața lui Temelie, Honolulu
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
să o considere cvasidivină. Studiul Sonetul și Renașterea italiană trasează complexa istorie a apariției și dezvoltării unei specii literare arhetipale. Trecând în revistă ipotezele asupra nașterii sonetului și apoi variațiile formale datorate diversității temperamentelor lirice, Z. urmărește identificarea unei filosofii subiacente speciei, așa cum se întâmplă în cazurile lui Michelangelo sau Shakespeare. Sumarul cărții e completat de câteva studii de istorie literară și evocări avându-i în centru pe George Coșbuc, Ștefan Petică, Perpessicius sau familia de cărturari Tzigara-Samurcaș - modalități de abordare
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
efectiv? Peste tot în lume, în principiu guvernele sunt a priori preocupate de programele partidelor pe intervale scurte, instituțiile lucrează după reguli stricte și nu toate societățile sunt deschise spre asimilarea noului, birocrația și rutina fiind boli cronice. Ideea că subiacent la planul vizibil și evenimențial se desfășoară, conștient sau nu, un proces de învățare introducea însă o notă de flexibilitate. Autorii susțineau că până și adaptarea mult dorită de toți doctrinarii și managerii este un concept prea slab pentru obiectivele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
revoluție care decapitează ierarhia stabilită substituindu-i forțe anarhice care iau comanda substituind vechea ordine unei noi ordini”. Organizarea personalității este rezultatul unei integrări ierarhice a nivelurilor sale structurale. Dezintegrarea se traduce prin disoluția unei instanțe supraordonate și liberarea instanțelor subiacente, subordonate acesteia. În felul acesta, orice disoluție are un aspect negativ (prin dispariția funcției dominante) și un aspect pozitiv (prin trezirea funcției inhibate). Aceste aspecte au fost constatate de numeroși autori (P. Janet, A. Moreau de Tours, E. Bleuler, H.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adesea, realitățile de la nivelurile inferioare, care, în ceea ce le privește, nu pot fi în mod pertinent reconstituite decât cu ajutorul structurilor, al valorilor și al interacțiunilor ce le sunt proprii, nu întotdeauna perfect concordante politic sau ideologic cu cele dominante. Ideea subiacentă acestui demers este că, deși fac parte dintr-un sistem global, grupurile situate la nivelurile de jos ale societății nu se supun necondiționat și în întregime forței de constrângere a celor de „sus”, ci negociază constant cu „directivele” lor, le
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
zi cu zi" Radu Clittc "Radu Clit" Din perspectiva perioadei de tranziție este anevoios de calificat existența din timpul regimului comunist. Motiv pentru care un curent de opinie consideră că era mai bine la vremea aceea. Desigur, orice estimare presupune, subiacent, un număr mare de factori. Nu toți sunt asumați conștient de persoana care face aprecierea. De altfel, articolul de față nici nu-și propune o asemenea comparație. Ideea este de a înțelege mai bine realitatea vieții cotidiene din perioada comunistă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anumită doză de relaxare și de confort material. Oricum, arma foametei a fost folosită de o manieră diferită - ceea ce a funcționat a fost mai ales pericolul foamei. Absența victimelor este pozitivă, dar ea nu diminua dificultatea procurării alimentelor, nici frica subiacentă. În ceea ce privește frigul, prezența sa a fost mai puțin teoretizată de către istorici 9. Era însă o constantă în universul penitenciar comunist, așa cum putem desprinde din numeroasele mărturii ale unor foști deținuți politici. Acest detaliu a permis avansarea ipotezei că între domeniul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]