1,673 matches
-
grup este intens conflictual: între managerii neantrenați și subordonații antrenați tinde să se instaleze o stare conflictuală, uneori soldată cu cereri de transfer în alte echipe de muncă sau alte departamente. Managerii recurg la învățarea spontană sau preiau cunoștințe de la subordonații antrenați. Evaluarea după criteriul învățării sugerează că acest tip de antrenare pare să aibă un efect semnificativ în ceea ce privește achiziția de cunoștințe de către manager, dar nu pare să influențeze retenția cunoștințelor; datele obținute sugerează existența unei diseminări a cunoștințelor de la subordonatul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
subordonații antrenați. Evaluarea după criteriul învățării sugerează că acest tip de antrenare pare să aibă un efect semnificativ în ceea ce privește achiziția de cunoștințe de către manager, dar nu pare să influențeze retenția cunoștințelor; datele obținute sugerează existența unei diseminări a cunoștințelor de la subordonatul antrenat către managerul neantrenat, dar acest lucru nu pare să fie valabil și în cazul achiziției de abilități. De asemenea, nu putem afirma că transferul abilităților achiziționate de către manageri în afara situației de antrenare ar fi influențat de participarea subordonaților la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
retenția cunoștințelor de către manageri. Evaluarea realizată la trei luni după programul de antrenare sugerează însă faptul că transferul abilităților antrenate nu se produce într-o manieră corespunzătoare. Grupul a2b2 este alcătuit din manageri care au fost antrenați și ai căror subordonați au beneficiat și ei de grupuri de antrenare. Grupul nu este conflictual, iar evaluarea după criteriul învățării sugerează că acest tip de antrenare facilitează într-o manieră semnificativă achiziția și retenția cunoștințelor de către manageri. Evaluarea realizată la trei luni după
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
controlul asupra altora. Tannenbaum și Schmidt (1973) susțin că liderii de succes sunt aceia care conștientizează ce forțe sunt relevante pentru comportamentul lor la un moment dat (forțe dependente de lider: sistem de valori, motivație pentru conducere; forțe dependente de subordonați: variabilele de personalitate și așteptările privind relația cu liderul; forțe dependente de situație: tipul de organizație, eficiența grupului, natura problemei) și faptul că acestea sunt interdependente; liderii trebuie să fie capabili să acționeze adecvat în funcție de forțele respective și de interacțiunea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de conducere cooperativ și mai ales cel paticipativ se conjugă cu orientarea spre oameni, spre problemele lor, cu relații interpersonale pozitive și un climat de grup stimulativ pentru atingerea obiectivelor. Acestea favorizează dezvoltarea aptitudinilor membrilor grupului, generează raporturi cordiale între subordonați și lideri, creșterea numărului de confidențe privind aspectele particulare ale vieții fiecăruia dintre subordonați, corelate cu apariția sentimentului de „noi”, determinând creșterea coeziunii și apariția la subordonați a tendinței de a-și recunoaște valoarea personală. Calitatea și extensia acestor efecte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
spre problemele lor, cu relații interpersonale pozitive și un climat de grup stimulativ pentru atingerea obiectivelor. Acestea favorizează dezvoltarea aptitudinilor membrilor grupului, generează raporturi cordiale între subordonați și lideri, creșterea numărului de confidențe privind aspectele particulare ale vieții fiecăruia dintre subordonați, corelate cu apariția sentimentului de „noi”, determinând creșterea coeziunii și apariția la subordonați a tendinței de a-și recunoaște valoarea personală. Calitatea și extensia acestor efecte vor afecta direct eficiența activității de conducere. Are loc o extensie a responsabilităților, acestea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru atingerea obiectivelor. Acestea favorizează dezvoltarea aptitudinilor membrilor grupului, generează raporturi cordiale între subordonați și lideri, creșterea numărului de confidențe privind aspectele particulare ale vieții fiecăruia dintre subordonați, corelate cu apariția sentimentului de „noi”, determinând creșterea coeziunii și apariția la subordonați a tendinței de a-și recunoaște valoarea personală. Calitatea și extensia acestor efecte vor afecta direct eficiența activității de conducere. Are loc o extensie a responsabilităților, acestea devenind ale tuturor membrilor organizației și nu doar ale staff-ului. Trecerea de la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de la cele situate la baza piramidei organizaționale. Studiile au relevat faptul că stresul ocupațional este factor de risc pentru boli cum ar fi cancerul, hipertensiunea arterială (HTA) și bolile de inimă. Tensiunile stresante (strains) acumulate de indivizi - în rol de subordonați (angajați) sau șefi/superiori (supervisori, manageri) - la locul de muncă, din cauza nerespectării pragului optim de vulnerabilitate și rezistență a organismului (legea Yerkes & Dodson), deprivării (substimulare), excesului stimulului (suprastimulare) sau gestionării defectuoase a stresorilor, pot genera reacții dezadaptative (tulburări/ disfuncții/dezechilibre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
delimitate clar, fără echivoc; implicarea managementului pe direcția prevenirii mobbing-ului: conduita managerilor are un impact extrem de puternic asupra comportamentului angajaților, deși nu mereu într-o manieră foarte vizibilă. Dacă managerii nu respectă politica de companie stabilită de comun acord, nici subordonații nu o vor face; gestionarea dinamicii întâlnirilor interne: întâlnirile dintre angajați sunt organizate în mod frecvent, indiferent de proiectele la care lucrează sau de departamentele în care aceștia își desfășoară activitatea. Aceste întâlniri pot prilejui însă, în diverse circumstanțe, încercări
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de părere că un pas în perfecționarea activității de conducere îl constituie cunoașterea de către fiecare conducător a modalităților de critică constructivă a neajunsurilor în îndeplinirea sarcinilor angajatului. Jarikov pornește de la evidențierea principalelor greșeli pe care le face conducătorul atunci când critică subordonatul și, încercând să răspundă la întrebarea cum poți să critici constructiv fără pierderi?, el a elaborat un cod al criticii contructive format din trei părți pe care le găsim analizate în acest capitolul: principalele cerințe față de critică; oferirea de sfaturi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și a puterii. Pentru ca revoluționarii profesioniști să fie lideri eficienți, trebuie să Îi Înțeleagă și să Îi cunoască pe muncitori În același În fel În care profesorii buni Își Înțeleg și Își cunosc elevii, ofițerii - soldații sau directorii de producție - subordonații. Este vorba de o cunoaștere pusă În slujba realizării obiectivelor stabilite de o elită. Relația descrisă este atât de asimetrică, Încât am putea fi tentați să o comparăm cu cea dintre meșteșugar și materia primă pe care o folosește. Tâmplarul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Matheson Hooker, ed., Culture and Society in New Order Indonesia, Oxford University Press, Kuala Lumpur, 1993, pp. 166-182. Un alt caz În care exemplul a fost luat drept realitate datează din vremea dezastruosului Salt Înainte de la sfârșitul anilor 1950, când subordonații lui Mao Zedong au creat imagini sofisticate și Înșelătoare cu țărani sănătoși și recolte bogate, de-a lungul rutei pe care urma să o parcurgă trenul președintelui. Yi-fu Tuan, Dominance and Affection: The Making of Pets, Yale University Press, New
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu are nici o șansă de reușită, iar atunci mișcarea [legionară] va purta de grijă fiecărui membru“28. Deși situați pe o poziție defensivă, partizanii din Munții Arnota s-au decis să nu aștepte pasivi căderea regimului comunist. Oprițescu își îndemnase subordonații ca în cazul „când vor fi atacați de autorități să răspundă cu focuri [de armă] împotriva acelora și nimeni să nu se predea viu în mâinile lor, fiecare păstrând ultimul glonț pentru el“29. România era la sfârșitul anilor ’40
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
șeful de stat ar trebui să poată nega că a autorizat sau chiar că a avut cunoștință despre ea este strâns legată de cele menționate anterior. Acesta ar trebui să poată afirma, destul de plauzibil, că operațiunea a fost îndeplinită de subordonați ai săi care au acționat fără știrea ori autorizarea lui. În perioada postbelică, această doctrină a intrat în atenția publică atunci când, după cum s-a menționat, președintele Eisenhower nu a ținut seama de ea și a recunoscut public că autorizase survolarea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
un mod ierarhic, astfel încât fiecare oficial este răspunzător în cele din urmă, prin lanțul de comandă, în fața șefului guvernului. Astfel, condiția minimă a controlului este ca fiecare superior să aibă dreptul de a cunoaște toate informațiile la care au acces subordonații săi. În general, această condiție este întrunită, deși noțiunea de negare plauzibilă pune unele semne de întrebare importante în această privință. Accesul teoretic la informații privind o anumită activitate nu este totuși același lucru cu faptul de a avea suficiente
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
secret (care nu pot fi lăsate în seama subordonaților) și materialele selectate de personalul lor. În mod inevitabil, cele mai multe informații le vor fi transmise sub formă de extrase sau evaluări deja întocmite, prezentate verbal sau în scris. Spre deosebire de șefii lor, subordonații pot avea timpul necesar pentru a culege și a analiza multe dintre informațiile necesare. Având în vedere că aceștia sunt implicați și în procesul decizional, ei trebuie să știe ce aspecte sunt relevante, care sunt obiectivele urmărite și așa mai
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
departe. Cu excepția chestiunilor secrete, ei au cunoștință de interacțiunile cu alte guverne sau alți membri ai propriului guvern. În general, ei se bucură de încrederea șefilor lor; totuși, pot exista cazuri în care superiorii doresc să analizeze anumite aspecte fără ca subordonații lor să cunoască acest lucru. Cu toate acestea, este posibil ca membrii personalului să se concentreze mai mult asupra elaborării strategiilor decât asupra culegerii și analizării informațiilor. În consecință, ei ar putea să nu acumuleze experiența necesară în domeniul informațiilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cu începutul disputei. Bibliografie. Ediția celor două opere în PG 86/1, 568-620 și 621-784. Cf. R. Aubert, Gregentios (Saint), DHGE 21 (1986), col. 1385-1386. 31. Pavel Silențiarul Termenul latin transpus în greacă sub forma silentiaroi desemna la Bizanț slujbașii (subordonați ai praepositus sacri cubiculi, ai administratorului palatului imperial) ce aveau sarcina de a asigura ordinea și liniștea în palat. Unul din aceștia, Pavel, a compus două poeme în hexametri, fiecare din ele cu o introducere scrisă în metru iambic, dedicate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Întreg acest tablou a fost sintetizat în doar două fraze de fostul șef al serviciilor comuniste românești de spionaj, în 2005: O privatizare prost concepută a permis unui mic număr de prădători din interior, dintre care cei mai mulți sunt foștii mei subordonați din serviciul de spionaj comunist, să jefuiască cele mai valoroase avuții ale României. Această tâlhărie susținută guvernamental a produs un sistem economic de tip mafiot care a pătruns în toate colțurile țării și îi amenință stabilitatea (Pacepa, 2005). El este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
-o împotriva sistemului industrial românesc. În mai puțin de un deceniu, au înjumătățit-o, impunând, prin presiune financiară și politică, deopotrivă închiderea întreprinderilor industriale care, totuși, nu acceptau regulile pieței, adică ale capitalului. Pentru că muncitorii, prin dubla lor poziție de subordonați în procesele industriale și de cetățeni cu drept de vot, dominau politica prin număr și o aduceau în sprijinul tehnocrației industriale, au înjumătățit numărul muncitorilor chiar mai repede decât numărul salariaților. Au susținut, politic și financiar și cu sprijinul capitalului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cote înalte de societate. S-au sedimentat și norme în acest sens, trei apărând mai semnificative: 1) Norma responsabilității sociale pretinde ca oamenii să-i ajute pe cei ce depind de ei: părinții pe copii, profesorii pe elevi, superiorii pe subordonați. Colectivitățile umane au dezvoltat și instanțe - formale și informale - care veghează la buna funcționare a acestei norme, dintre care legile juridice și instituțiile corespunzătoare sunt cele mai eficiente. Dar și religia și codul moral al oricărei culturi includ printre prescripțiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și aici se vede cum anumite trăsături de personalitate se manifestă în funcție de situație și de caracteristicile celui cu care se interacționează. Într-un studiu, R. Baron (1989) a rugat un grup mare de manageri să indice frecvența conflictelor avute cu subordonații, cu cei ce aveau aceeași funcție ca ei (egali ca statut) și cu superiorii. Indivizii clasificați ca tip A au menționat mult mai multe conflicte cu subordonații și egalii lor decât tipul B, dar nu s-a constatat nici o diferență
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a rugat un grup mare de manageri să indice frecvența conflictelor avute cu subordonații, cu cei ce aveau aceeași funcție ca ei (egali ca statut) și cu superiorii. Indivizii clasificați ca tip A au menționat mult mai multe conflicte cu subordonații și egalii lor decât tipul B, dar nu s-a constatat nici o diferență între cele două tipuri în conflictele cu superiorii. Această asimetrie de comportament dovedește cât de mult e legată și agresivitatea de statutul social și, în ultimă analiză
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de întâlnit, ambele preocupări pretinzând calități și eforturi excepționale. Și, surprinzător la prima vedere, orientarea relațională - chiar asociată și cu cea telică (realizarea scopului) - nu e întotdeauna benefică. În special pe subdimensiunea ei de raporturi afective strânse ale liderului cu subordonații săi. Nu de puține ori, în asemenea cazuri, ei vor filtra astfel informațiile înspre șef încât să-i fie pe plac acestuia. (Sau, mai corect, furnizarea de informații care sunt considerate „vești bune”, deși poate că liderul ar fi, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un cod sau un standard acceptat de ambii parteneri. Denis McQuail (1999) spune că există matrice sociale definite de procesul comunicativ în acest sens: astfel, se așteaptă de la profesori să-și educe elevii, de la managerul unei organizații, să-și conducă subordonații etc. Asemenea dezvoltări ale puterii legitime sunt necesare, întrucât ele regularizează interacțiunile sociale în direcția unor principii nescrise de evoluție dezirabilă. Totuși, trebuie remarcat că, în contemporaneitate, aceste concepte tind să-și flexibilizeze câmpul de acțiune; mai precis, putem lesne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]