5,777 matches
-
al modului de descompunere a mediului înconjurător general arată o convergență semnificativă a conținutului abordărilor, chiar dacă există o tendință de a păstra o notă de originalitate. Pe de altă parte se poate observa că nu există o demarcare netă între subsisteme, ceea ce se reflectă atât în numărul diferit de subsisteme, cât și în listele de factori sau variabile asociate. Tabelul 3.1 Titulatura PEST este, după cum reiese și din tabelul 3.1 un acronim folosit pentru identificarea unui model de analiză
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o convergență semnificativă a conținutului abordărilor, chiar dacă există o tendință de a păstra o notă de originalitate. Pe de altă parte se poate observa că nu există o demarcare netă între subsisteme, ceea ce se reflectă atât în numărul diferit de subsisteme, cât și în listele de factori sau variabile asociate. Tabelul 3.1 Titulatura PEST este, după cum reiese și din tabelul 3.1 un acronim folosit pentru identificarea unui model de analiză a mediului înconjurător. Acronimul provine de la termenii ce definesc
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cât și în listele de factori sau variabile asociate. Tabelul 3.1 Titulatura PEST este, după cum reiese și din tabelul 3.1 un acronim folosit pentru identificarea unui model de analiză a mediului înconjurător. Acronimul provine de la termenii ce definesc subsistemele - medii ce cuprind factorii cu un anumit specific, în care este descompus mediul înconjurător general: • mediul sau subsistemul Politico-legal; • mediul sau subsistemul Economic; • mediul sau subsistemul Sociocultural; • mediul sau subsistemul Tehnologic. Chiar dacă titulatura de referință sugerează o divizare în patru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
din tabelul 3.1 un acronim folosit pentru identificarea unui model de analiză a mediului înconjurător. Acronimul provine de la termenii ce definesc subsistemele - medii ce cuprind factorii cu un anumit specific, în care este descompus mediul înconjurător general: • mediul sau subsistemul Politico-legal; • mediul sau subsistemul Economic; • mediul sau subsistemul Sociocultural; • mediul sau subsistemul Tehnologic. Chiar dacă titulatura de referință sugerează o divizare în patru subsisteme, este evident că în practică divizarea va fi adaptată specificului organizației al cărei mediu general e analizat
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un acronim folosit pentru identificarea unui model de analiză a mediului înconjurător. Acronimul provine de la termenii ce definesc subsistemele - medii ce cuprind factorii cu un anumit specific, în care este descompus mediul înconjurător general: • mediul sau subsistemul Politico-legal; • mediul sau subsistemul Economic; • mediul sau subsistemul Sociocultural; • mediul sau subsistemul Tehnologic. Chiar dacă titulatura de referință sugerează o divizare în patru subsisteme, este evident că în practică divizarea va fi adaptată specificului organizației al cărei mediu general e analizat. Cele patru subsisteme inițiale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
identificarea unui model de analiză a mediului înconjurător. Acronimul provine de la termenii ce definesc subsistemele - medii ce cuprind factorii cu un anumit specific, în care este descompus mediul înconjurător general: • mediul sau subsistemul Politico-legal; • mediul sau subsistemul Economic; • mediul sau subsistemul Sociocultural; • mediul sau subsistemul Tehnologic. Chiar dacă titulatura de referință sugerează o divizare în patru subsisteme, este evident că în practică divizarea va fi adaptată specificului organizației al cărei mediu general e analizat. Cele patru subsisteme inițiale se pot descompune prin
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
analiză a mediului înconjurător. Acronimul provine de la termenii ce definesc subsistemele - medii ce cuprind factorii cu un anumit specific, în care este descompus mediul înconjurător general: • mediul sau subsistemul Politico-legal; • mediul sau subsistemul Economic; • mediul sau subsistemul Sociocultural; • mediul sau subsistemul Tehnologic. Chiar dacă titulatura de referință sugerează o divizare în patru subsisteme, este evident că în practică divizarea va fi adaptată specificului organizației al cărei mediu general e analizat. Cele patru subsisteme inițiale se pot descompune prin constituirea unor noi subsisteme
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
medii ce cuprind factorii cu un anumit specific, în care este descompus mediul înconjurător general: • mediul sau subsistemul Politico-legal; • mediul sau subsistemul Economic; • mediul sau subsistemul Sociocultural; • mediul sau subsistemul Tehnologic. Chiar dacă titulatura de referință sugerează o divizare în patru subsisteme, este evident că în practică divizarea va fi adaptată specificului organizației al cărei mediu general e analizat. Cele patru subsisteme inițiale se pot descompune prin constituirea unor noi subsisteme, cum ar fi mediul demografic, mediul ecologic, mediul legal (separat de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau subsistemul Economic; • mediul sau subsistemul Sociocultural; • mediul sau subsistemul Tehnologic. Chiar dacă titulatura de referință sugerează o divizare în patru subsisteme, este evident că în practică divizarea va fi adaptată specificului organizației al cărei mediu general e analizat. Cele patru subsisteme inițiale se pot descompune prin constituirea unor noi subsisteme, cum ar fi mediul demografic, mediul ecologic, mediul legal (separat de mediul politic) etc., existând chiar și o justificare de natură teoretică asociată unor nume de autori celebri de manuale în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
subsistemul Tehnologic. Chiar dacă titulatura de referință sugerează o divizare în patru subsisteme, este evident că în practică divizarea va fi adaptată specificului organizației al cărei mediu general e analizat. Cele patru subsisteme inițiale se pot descompune prin constituirea unor noi subsisteme, cum ar fi mediul demografic, mediul ecologic, mediul legal (separat de mediul politic) etc., existând chiar și o justificare de natură teoretică asociată unor nume de autori celebri de manuale în domeniul managementului strategic. Listele de variabile sau factori ai
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ar fi mediul demografic, mediul ecologic, mediul legal (separat de mediul politic) etc., existând chiar și o justificare de natură teoretică asociată unor nume de autori celebri de manuale în domeniul managementului strategic. Listele de variabile sau factori ai fiecărui subsistem sunt relativ lungi, fără a putea avea pretenția că acoperă aria de interes în mod satisfăcător pentru orice context. Acestea sunt detaliate sub diferite forme în cursurile de management strategic, cum ar fi în limba română în Băcanu (1997) sau
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în cursurile de management strategic, cum ar fi în limba română în Băcanu (1997) sau în limba engleză în Wheelen și Hunger (2006). Pentru abordările practice pe care le are în vedere lucrarea prezentă, sunt importante câteva observații asociate acestor subsisteme, pentru care se folosește în mod curent eticheta „mediu”. Observațiile sunt menite să fixeze câteva caracteristici majore, ca și principala tendință a acestora, concentrându-se doar asupra celor patru componente principale ce dau acronimul cel mai cunoscut: PEST. Mediul politico-legal
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
menite să fixeze câteva caracteristici majore, ca și principala tendință a acestora, concentrându-se doar asupra celor patru componente principale ce dau acronimul cel mai cunoscut: PEST. Mediul politico-legal prezintă, de regulă, o individualizare majoră la nivel național, diferențierea acestui subsistem fiind un atribut esențial al suveranității statale. Elemente semnificative la nivel local sau regional (în interiorul unui stat) apar în cazul statelor federale, cum este situația, SUA, sau în cazul unei autonomii locale avansate, - de exemplu Scoția. Reglementările politico-legale fixează un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cazul statelor federale, cum este situația, SUA, sau în cazul unei autonomii locale avansate, - de exemplu Scoția. Reglementările politico-legale fixează un spațiu al stărilor permise de reglementator, căruia trebuie să i se conformeze organizația. În majoritatea cazurilor, modificările în acest subsistem sunt previzibile, chiar dacă au o dezvoltare de tip „treaptă”. Introducerea unei legi se face la o anumită dată, modificările politice prin alegeri sunt asociate cu unele momente temporale precise etc. O situație nouă este reprezentată de apariția și dezvoltarea Uniunii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
treaptă”. Introducerea unei legi se face la o anumită dată, modificările politice prin alegeri sunt asociate cu unele momente temporale precise etc. O situație nouă este reprezentată de apariția și dezvoltarea Uniunii Europene, care are un rol uniformizator pentru acest subsistem în cazul țărilor membre. Acest lucru înseamnă pentru România, ca viitor membru al UE, acceptarea transformării sistemului de reglementări propriu pentru a fi în concordanță cu cel al ansamblului. Pe de altă parte, un efect similar îl are orice aderare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se localizează în țările asiatice, dintre care China, India, Bangladesh sau Vietnam sunt într-o creștere vizibilă în preferințele occidentale. Ultimele două decenii au generat discuții interesante între teoreticieni, dar cu reflecții rapide în practică, despre nivelurile de omogenitate ale subsistemelor discutate. Pentru o organizație oarecare, aceste niveluri sunt asociate ariei de interes. Operându-se cu aproximările asociate acestora, se obțin rezultate satisfăcătoare prin prisma raportului preț/calitate. Nivelul local și cel regional intern sunt luate în considerare ca un reflex
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
regiunii continentale (eventual intercontinentale). Tot în această perioadă s-a discutat și despre fundamentele naționale ale diferențierii competiționale (Porter, 1990), ceea ce înseamnă că nivelul național de analiză trebuie păstrat ca fiind încă un referențial valabil. Prin suprapunerea nivelurilor și a subsistemelor (mediilor) de analiză va rezulta o matrice dreptunghiulară (vezi tabelul 3.2) ce facilitează sistematizarea analizei. Instrumentalizarea analizei sub această formă, chiar dacă numărul de coloane și linii este diferit, e propusă de majoritatea autorilor listați în tabelul 3.1. În
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
caroiajul rezultat se înscriu elementele ce par a fi interesante pentru organizația analizată prin prisma practicii trecute a unor organizații similare sau a unor modele cu un grad semnificativ de predictibilitate. Tabelul 3.2 Numărul de niveluri de studiu al subsistemelor mediului înconjurător va fi diferit, în funcție de modul în care o organizație își va defini sau i se va impune prin forța lucrurilor o anumită arie de interes. În principiu, ar fi sesizabilă o corelație pozitivă între mărimea firmei și numărul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
că în 2006 pentru marea majoritate a firmelor românești este suficient studiul mediului înconjurător general până la nivel național. Această limită ar însemna diferențierea a două niveluri, local și național, sau a trei niveluri - local, regional și național, deși, pentru cele mai multe subsisteme, factorii cu influență regională sunt aceiași ca și cei cu influență națională. Aprecierea ar fi corectă dacă ar mai exista bariere importante împotriva concurenților externi, bariere de natură „tehnică” sau de natură politică, pentru izolarea sau protejarea spațiului economic național
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
maximă șocurile transmise de piața internațională și impactul globalizării. Modul în care funcționează prețul petrolului sau al gazului metan este edificator pentru cuplajul existent. Mediul sociocultural românesc prezintă diferențieri semnificative la nivel național față de alte țări europene. La nivel regional, subsistemul este mai omogen în comparație cu alte țări europene, chiar dacă există o diferențiere între provinciile istorice românești - Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea. Se discută de o diferențiere mai accentuată între Transilvania și restul, cu manifestări individualizate pentru numeroși factori. Chiar și la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
anumite elemente zone distincte de mărimea a două-trei județe sau decalaje între zona rurală și cea urbană. Preocupările ecologice au dobândit amploare, dar sunt departe de a genera consecințe majore pentru majoritatea industriilor. Predictibilitatea și stabilitatea sunt superioare față de celelalte subsisteme, dar trebuie observat faptul că mai există încă ostilitate față de unele manifestări ale sistemului economiei de piață. Mediul tehnologic românesc prezintă manifestări contradictorii. Pe de o parte, există un transfer rapid al noutăților, în special sub forma noilor produse, iar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
asupra organizației o acțiune „constantă”. 2. Alegerea numărului de niveluri de analiză: pentru aria de interes a organizației se diferențiază un număr de niveluri de analiză, de la cel local la cel internațional, dacă există o motivare legată de complexitatea unor subsisteme de variabile sau o diversificare a influențelor, constatată anterior în practica unor organizații similare. Exagerarea numărului de niveluri va complica sinteza rezultatului și va crea discontinuități și semne de întrebare numeroase la trecerea de la un nivel la altul. Practic, se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nivel la altul. Practic, se va pune întrebarea dacă un factor generic se manifestă suficient de diferențiat pentru ceea ce se consideră a fi două niveluri distincte. 3. Identificarea factorilor de influență: se listează factorii de influență posibili grupați în diferitele subsisteme identificate ca fiind de interes pe nivelul de analiză ales. Pentru cazurile obișnuite ale firmelor românești, sunt suficiente trei-cinci subsisteme. Alegerea factorilor se poate face pe baza unor liste existente în sursele de informații secundare, de obicei manuale. La acestea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
consideră a fi două niveluri distincte. 3. Identificarea factorilor de influență: se listează factorii de influență posibili grupați în diferitele subsisteme identificate ca fiind de interes pe nivelul de analiză ales. Pentru cazurile obișnuite ale firmelor românești, sunt suficiente trei-cinci subsisteme. Alegerea factorilor se poate face pe baza unor liste existente în sursele de informații secundare, de obicei manuale. La acestea se pot adăuga și alți factori susceptibili de interes în cazuri particulare, sugerați de practica anterioară. Prin modul în care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nivel al riscului. Se poate presupune că aproximarea este benefică pentru majoritatea organizațiilor din România. Ceea ce se pierde din acuratețe este justificat prin prisma costurilor asociate analizei și oportunității. 4. Selectarea factorilor-cheie: se selectează un număr de factori-cheie pentru fiecare subsistem. Uzual, sunt suficienți doi-trei dintre cei cu influențele cele mai importante. Se selectează acei factori care: a) introduc limitări ale activității organizației; b) pot provoca discontinuități majore ale mediului cu influență asupra organizației; c) au o dinamică ce provoacă modificări
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]