715 matches
-
câteodată stăpânire pe duhul înfierbântat al unor personaje, împingându-le la manifestări ca și inexplicabile, amestec de cruzime brută și rafinament nesănătos. Situațiile excesive răscolesc potențialul malign al unui psihic predispus la aberante distorsiuni. De aici, nevoia (detectabilă și în subtext) de despovărare printr-o mărturisire care nu întotdeauna se produce. Ceva o inhibă, și atunci impulsul se propulsează în fantasmatic. Însă, ca pentru a se institui un echilibru - oricum iluzoriu -, magnetismul stringent al realului (profesorul Gordan, din Fratele meu cu
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
versiunile apărute în diferite limbi neoromanice în cartea Romanische Volksbücher. Querschnitte zur Stoffgeschichte und zur Funktion ausgewählter Texte (1978). O importanță aparte are inserarea culturii române în cercetarea unor fenomene europene similare, aceasta fiind discutată fără declarații inutile (orgolioase în subtext) despre „specificul național”. Cărțile populare, mai ales Varlaam și Ioasaf și Genoveva, au numeroase legături cu legendele și parabolele medievale, după cum argumentează K. și în Menschen im Märchen. Studien zur Volkserzählung (1994). Materialul narativ al Genovevei este înrudit cu povestirile
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
producției și reproducției acestora. Departe de a fi unică și unitară, cultura academică (universitară) a fost dintotdeauna plurală, multiformă, cu ritualuri și credințe ușor deconectate, dar intens perpetuate, cu practici metaforice prin semnificații și sugestive prin implicații. Texte, pretexte și subtexte s-au combinat și încă se îmbină într-un tot ce aspiră spre o vocație a universitas-ului. Este vorba însă despre un tot care nu se constituie într-un Gestalt universal și integrator, atâta vreme cât s-a scindat disciplinar în traiectorii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la grupul oniric, onirismul înnodând într-un fel cu suprarealismul, chiar dacă prin negare. Totuși, diagnozele de acest gen erau de regulă însoțite de precizări atenuatoare: poetul utiliza doar procedee suprarealiste, fără radicalism, mai mult ca stratagemă de disimulare a unui subtext confesiv, melancolic și sentimental. S-a mai opinat, pe de altă parte, că M. ar fi un „poet de limbaj”, cu discursul poetic extrem de elaborat, înclinat către exacerbarea artificiului, dar nu pentru obținerea unor efecte zgomotoase, prin afișarea unei retorici
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
introducerea unor versuri din Orestia lui Eschil, sau în alte volume. O anumită gravitate - chiar și în regim ludic - a stabilirii într-o zonă supraempirică, a conceptualului, o stăpânire sigură și subtilă a mecanismelor de sugestie simbolică (adesea amorsate în subtext), un aer atemporal lăsat peste o scenă poetică unde coexistă bucolicul și ermeticul modernist - acestea ar putea fi ecouri sau influențe ale frecventării Antichității. Chiar și Adevărata întoarcere depășește stângăciile debutului. Tonul de un clasicism aparent (impresie datorată interferențelor elegiacului
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
Într-o casă străină”, CL, 1975, 8; Eugen Simion, Nuveliști: Teodor Mazilu, LCF, 1975, 37; Silvia Urdea, Deficit ideatic, VTRA, 1975, 10; Cornel Ungureanu, „Iubiri contemporane”, O, 1975, 11; Mihai Ungheanu, „Într-o casă strănă”, O, 1975, 47; Mircea Ghițulescu, Subtextul modului satiric, ST, 1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 47-52; Ciobanu, Incursiuni, 144-148; Raicu, Critica, 115-127; Dimisianu, Nouă prozatori, 64-89; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 290-308; Ungureanu, Proză, 201-215; Baltag, Polemos, 137-142; Iorgulescu, Firescul, 194-197; Florin
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
milioane de victime pe mapamond, cum să nu pui - public - întrebări despre etică și dreptate? Când legislația laică atacă libertatea de conștiință religioasă ori chiar cinstea familiei, atunci să ne refugiem liturgic prin catacombe? Când o literatură genială, dar cu subtext gnostic (gen Coelho sau poate Cărtărescu) face furori printre esteții urbei, cum să inhibi o minimă reacție critică? Când programele școlare îi contaminează pe adolescenți cu nihilismul culturii de carnaval, atunci noi să căutăm penumbra? Când pornografia infectează scenele de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reunite acum reprezintă reacții critice, uneori polemice, inspirate de gândurile și cărțile altora. Am urmărit - cu empatie, dar nu întotdeauna cu simpatie - ideile, argumentația, retorica, sursele și faptele, fără a scăpa din vedere ideologiile și politicile, uneori observabile doar în subtext, încercând să mă adresez unui public inteligent și educat, dar nu neapărat specializat. Împreună, aceste pagini se adaugă contribuției mele de intelectual public cu expertiză în câteva domenii academice la dezvoltarea unei culturi critice în România. Altfel spus, la reconfigurarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prin care e obligat să treacă autorul. Când Dashiell Hammett afirmă, într-un text de ziar, că „Hemingway vorbește prea mult”, el se despărțise deja - și cu el, o întreagă formulă literară - de convențiile romanului polițist (Hammett, 2001, p. 617). Subtextul lui Hammett e limpede: scriitorul nu trebuie să spună decât esențialul. El trebuie să-și recapete funcția de mediator între lumea crimei și lumea aseptică a cititorului ce răsfoiește paginile cărții în fotoliu. Atunci când vrea „să fure spectacolul”, când, asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
carte, Singurătate (1897), al cărei cuprins este eterogen. Nota sentimentală și cea retorică se însoțesc, șoapta e, mai adesea, „sonoră”. Sonetul (neoclasic), figurația clară, motivele comune de reflecție (lumea ca teatru al deșertăciunii ș.a.) alternează cu versul fluid, insinuând în subtext sugestia, vagul morbid, fiorii „răului”. Poezia socială capătă tonuri profetice; alte stihuri reamintesc de spiritul aspru, „verist” al literaturii de la „Contemporanul”. Versuri uitate repede în periodice învecinează propaganda și sloganul, dar nu adaugă mai mult la faima poetului socialist și
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
lumii, starea edenică a copilăriei, dar și monologul convulsiv, străbătut de motivul morții, tensiunea dramatică a confesiunii, dar și ironia trecută prin cuvintele lui Iov, „fresca” vizionară, dar și crochiul nervos, pastelul frumos decorat, acompaniat de luminiscență și agonic în subtext, dar și sonetul cu lumini glaciale, sentențios-didactic în premise și disolutiv în concluzii, turnând gnomicul în tipare senzoriale, ca în neoplatonismul renascentist. În ciuda unității de substanță, se pot decupa patru etape în evoluția poetei. Cea dintâi ar cuprinde volumele De pe
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
să o folosească Împotriva lui pentru că Începea cu cuvintele „stimate/iubite”, un mod de adresare extrem de respectuos la adresa lui Ceaușescu. Textul scrisorii acuza Însă, practic, că, din motive fundamental politice, tatăl lui, Valter Roman, a murit cu zile la spitalul Elias. Subtextul era că a murit asasinat. Nu știu ce a fost acolo, dacă a existat sau nu un asasinat. Mircea Mihăieș: Reprezenta Valter Roman un pericol pentru Ceaușescu sau pentru partid? Vladimir Tismăneanu: Vorbea destul de mult, după cum reiese și din convorbirile mele cu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de etape, ne vom concentra asupra exemplelor din cercetarea noastră, ca modele de aplicare a analizei de conținut în lectura unei povești a vieții. Pașii metodologici specifici pentru cele mai multe variante de analiză de conținut se pot rezuma după cum urmează. Selectarea subtextului. Pornind de la o întrebare de cercetare sau de la o ipoteză, toate fragmentele relevante ale unui text sunt marcate și puse laolaltă pentru a forma un nou dosar ori subtext, care poate fi văzut ca fiind universul de conținut al temei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
variante de analiză de conținut se pot rezuma după cum urmează. Selectarea subtextului. Pornind de la o întrebare de cercetare sau de la o ipoteză, toate fragmentele relevante ale unui text sunt marcate și puse laolaltă pentru a forma un nou dosar ori subtext, care poate fi văzut ca fiind universul de conținut al temei studiate. De exemplu, dacă ipoteza studiului are legătură cu familia naratorului (așa cum se va vedea în partea a doua a capitolului), se vor extrage din text toate fragmentele care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
familia naratorului (așa cum se va vedea în partea a doua a capitolului), se vor extrage din text toate fragmentele care au de-a face cu familia, celelalte părți ale textului putând fi chiar ignorate. În mod tipic, fragmentele selectate ale subtextului sunt scoase din contextul general al poveștii vieții și vor fi analizate independent. Uneori, în orice caz, interpretarea rezultatelor este validată sau facilitată de anumite părți ale materialului ce rămân în afara subtextului selectat. În unele cazuri, atunci când subiectul studiului sau
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
chiar ignorate. În mod tipic, fragmentele selectate ale subtextului sunt scoase din contextul general al poveștii vieții și vor fi analizate independent. Uneori, în orice caz, interpretarea rezultatelor este validată sau facilitată de anumite părți ale materialului ce rămân în afara subtextului selectat. În unele cazuri, atunci când subiectul studiului sau ipotezele conduc cercetătorul înspre opțiunea pentru un interviu directiv, adică spre un interviu care instruiește naratorul cum anume să se concentreze asupra materialului „relevant” (fără să ofere o poveste a vieții completă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
materialului „relevant” (fără să ofere o poveste a vieții completă), întregul text obținut poate fi luat ca bază pentru analiza de conținut (Lieblich, 1986; Wiseman și Lieblich, 1992). Definirea categoriilor de conținut. Categoriile sunt niște teme sau perspective care traversează subtextul selectat, oferind un mijloc de clasificare a elementelor sale - pot fi cuvinte, fraze sau grupuri de fraze. Categoriile pot fi predefinite de o teorie; teoria motivațională a lui Maslow (1954), de exemplu, poate direcționa cercetătorul înspre căutarea evidențelor textuale privind
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
diferite nevoi. Într-o manieră similară, teoria dezvoltării a lui Erikson poate fi folosită pentru identificarea diferitelor etape și a dilemelor tipice fiecăruia (Stewart, Franz și Layton, 1988). O altă metodă de selectare a categoriilor este aceea de a citi subtextul într-o manieră cât mai liberă, în urma acestei lecturi desprinzându-se în mod natural câteva categorii de bază. Acest proces este îndeaproape legat de etapa următoare, aceea de încadrare a materialelor în fiecare categorie. În practică, această procedură este circulară
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
liberă, în urma acestei lecturi desprinzându-se în mod natural câteva categorii de bază. Acest proces este îndeaproape legat de etapa următoare, aceea de încadrare a materialelor în fiecare categorie. În practică, această procedură este circulară - lectura atentă, sugerarea categoriilor, împărțirea subtextului pe categorii, generarea ideilor în vederea obținerii unor categorii suplimentare sau rafinării celor deja existente și așa mai departe. Abordările care utilizează categorii predefinite, bazate pe teorie, prin contrast cu cele empirice, induse de text, nu sunt totuși atât de diferite
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
liceu sau cu personalitatea subiectului vizavi de aceste experiențe au fost subliniate pe textele transcrise. Ele au inclus și referințele care s-au făcut la acest subiect de-a lungul interviului, nu numai în momentul descrierii perioadei de adolescență. Din subtextele selectate, doi cititori au ales „frazele principale” - adică enunțurile care exprimau idei noi și distincte sau amintiri privind universul de conținut ce ne interesează. Acestea au fost puse deoparte într-un dosar separat pentru fiecare dintre subiecții cercetați. Se poate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ar fi „profesori buni”, „profesori răi” sau „a fi un elev bun”, „a fi un elev mediocru”. (Mai multe exemple vor fi prezentate în tabelele 6.1a, 6.1b și 6.2). Astfel, în vreme ce categoriile înseși au fost deduse din subtextele selectate, scopul studiului nostru a influențat definirea lor în termeni de generalitate sau întindere. În linii mari, din seriile de fraze ale tuturor intervievaților am obținut 35 de categorii. Această sumă de categorii nu se referă la cele care includ
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
impactului amintirilor din liceu asupra a patru grupe de adulți, servindu-ne drept demonstrație a modului în care analiza de conținut ar putea fi utilizată și a tipurilor de concluzii ce s-ar putea formula în urma aplicării sale. Etapele - selectarea subtextului relevant pentru un anumit subiect de studiu, urmat de definirea categoriilor, de sortarea enunțurilor pe categorii și de ierarhizarea lor în funcție de frecvență - au fost mai întâi descrise și apoi puse în practică. Deși procedura poate părea clară și precisă, dilemele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
lor. Unitățile analizate sunt fragmente de text relevante prin conținutul lor. În vreme ce referințele la experiența din liceu pe care le-am arătat mai sus erau adesea concentrate în partea de interviu ce se referea la adolescență, enunțurile care formează corpusul subtextului nostru au fost culese din întregul text, și nu dintr-o etapă anume al relatării. În plus, analiza de conținut pe care urmează să o prezentăm diferă de precedenta prin două aspecte importante: a) scopul ei este acela de a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
despre aceasta? Pentru a răspunde la aceste întrebări am aplicat analiza de conținut pe 36 de interviuri complete din grupa subiecților de vârstă mijlocie (42 de ani). Prima etapă a studiului a constat în citirea tuturor materialelor pentru a evidenția subtextul, și anume toate secțiunile în care naratorul s-a referit la părinți și familie. Astfel de referințe s-au putut găsi pe tot parcursul relatării, nu doar în episodul dedicat amintirilor din copilărie. Acestea apăreau în povestire atât în mod
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
am formulat două categorii de bază: perceperea părinților și continuitate versus schimbare. Pentru fiecare din aceste categorii mă gândisem la câteva subcategorii. În orice caz, pe parcursul cercetării, în vreme ce categoriile de bază s-au dovedit într-adevăr utile în analiză, recitirea subtextului a condus la două tipuri de modificări și rafinări ale subcategoriilor preconcepute: unele dintre categoriile pe care speram să le găsesc nu se regăseau de fapt în materialele transcrise, în vreme ce altele noi s-au impus de la sine, pe neașteptate. De
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]