717 matches
-
Zonele nu se analizează numai în funcție de profilul lor direct ca potențială ținută, ci și de eventualul lor rol de trecere atunci când zonele-țintă sunt cele adiacente; 5. variațiile de risc, de exemplu cele bazate pe sezonalitate; 6. trasăturile specifice ale fiecărei subzone, cum ar fi localizarea, căile de acces, furnizarea de electricitate, sistemul de comunicații, proprietatea și utilizatorii, precum și ale elemente considerate relevante pentru securitate; 7. potențiale scenarii de amenințare pentru port. Întregul port sau părți specifice ale infrastructurii acestuia, mărfurile, bagajele
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
Întregul port sau părți specifice ale infrastructurii acestuia, mărfurile, bagajele, persoanele sau echipamentul de transport pot fi ținta directă a unei amenințări identificate; 8. urmările specifice ale unui scenariu de amenințare. Consecințele pot avea impact asupra uneia sau mai multor subzone. Se identifică atât consecințele directe, cât și cele indirecte. Se acordă o atenție specială riscului de producere a victimelor umane; 9. posibilitatea efectelor în masă ale atentatelor la adresa securității; 10. vulnerabilitatea fiecărei subzone; 11. toate aspectele organizatorice relevante pentru securitatea
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
avea impact asupra uneia sau mai multor subzone. Se identifică atât consecințele directe, cât și cele indirecte. Se acordă o atenție specială riscului de producere a victimelor umane; 9. posibilitatea efectelor în masă ale atentatelor la adresa securității; 10. vulnerabilitatea fiecărei subzone; 11. toate aspectele organizatorice relevante pentru securitatea globală a portului, inclusiv diviziunea tuturor autorităților de securitate, a normelor și a procedurilor existente; 12. punctele vulnerabile ale securității portuare globale în raport cu aspecte organizatorice, legislative și procedurale; 13. măsurile, procedurile și acțiunile
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
atunci când este necesar, luarea de măsuri corective corespunzătoare. Articolul 2 Planul de securitate portuară are la bază următoarele aspecte generale: 1. definirea tuturor zonelor relevante pentru securitatea portuară. În funcție de evaluarea securității portuare, măsurile, procedurile și acțiunile pot varia de la o subzonă la alta. Într-adevăr, unele subzone pot necesita măsuri preventive mai severe decât altele. O atenție specială se acordă interfețelor dintre subzone, identificate în evaluarea securității portuare; 2. asigurarea coordonării dintre măsurile de securitate pentru zone cu caracteristici de securitate
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
corective corespunzătoare. Articolul 2 Planul de securitate portuară are la bază următoarele aspecte generale: 1. definirea tuturor zonelor relevante pentru securitatea portuară. În funcție de evaluarea securității portuare, măsurile, procedurile și acțiunile pot varia de la o subzonă la alta. Într-adevăr, unele subzone pot necesita măsuri preventive mai severe decât altele. O atenție specială se acordă interfețelor dintre subzone, identificate în evaluarea securității portuare; 2. asigurarea coordonării dintre măsurile de securitate pentru zone cu caracteristici de securitate diferite; 3. furnizarea, atunci când este necesar
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
tuturor zonelor relevante pentru securitatea portuară. În funcție de evaluarea securității portuare, măsurile, procedurile și acțiunile pot varia de la o subzonă la alta. Într-adevăr, unele subzone pot necesita măsuri preventive mai severe decât altele. O atenție specială se acordă interfețelor dintre subzone, identificate în evaluarea securității portuare; 2. asigurarea coordonării dintre măsurile de securitate pentru zone cu caracteristici de securitate diferite; 3. furnizarea, atunci când este necesar, de măsuri diferite, în funcție de diferitele porțiuni ale portului, de nivelurile de securitate variabile și de informațiile
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
care nivelurile de securitate depășesc pragurile minime. Toate cerințele și pragurile sunt incluse exhaustiv în planul de securitate portuară; 2. cerințe referitoare la controlul actelor de identitate, al bagajelor și al mărfurilor. Aceste cerințe se pot aplica sau nu la subzone; cerințele se pot aplica integral sau parțial la diferite subzone. Persoanele care intră sau se află într-o subzonă pot face obiectul unui control. Planul de securitate portuară va răspunde în mod corespunzător concluziilor evaluării securității portuare, care reprezintă instrumentul
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
pragurile sunt incluse exhaustiv în planul de securitate portuară; 2. cerințe referitoare la controlul actelor de identitate, al bagajelor și al mărfurilor. Aceste cerințe se pot aplica sau nu la subzone; cerințele se pot aplica integral sau parțial la diferite subzone. Persoanele care intră sau se află într-o subzonă pot face obiectul unui control. Planul de securitate portuară va răspunde în mod corespunzător concluziilor evaluării securității portuare, care reprezintă instrumentul prin care vor fi identificate cerințele de securitate pentru fiecare
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
2. cerințe referitoare la controlul actelor de identitate, al bagajelor și al mărfurilor. Aceste cerințe se pot aplica sau nu la subzone; cerințele se pot aplica integral sau parțial la diferite subzone. Persoanele care intră sau se află într-o subzonă pot face obiectul unui control. Planul de securitate portuară va răspunde în mod corespunzător concluziilor evaluării securității portuare, care reprezintă instrumentul prin care vor fi identificate cerințele de securitate pentru fiecare subzonă și la fiecare nivel de securitate. În cazul
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
Persoanele care intră sau se află într-o subzonă pot face obiectul unui control. Planul de securitate portuară va răspunde în mod corespunzător concluziilor evaluării securității portuare, care reprezintă instrumentul prin care vor fi identificate cerințele de securitate pentru fiecare subzonă și la fiecare nivel de securitate. În cazul în care se utilizează, din motive de securitate portuară, cărți de identitate speciale, se stabilesc proceduri exacte pentru emiterea, controlul utilizării și restituirea acestor documente. Aceste proceduri iau în considerare specificul anumitor
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
măsuri de manipulare a mărfurilor, bagajelor, combustibililor de la nave, proviziilor sau persoanelor suspecte, inclusiv identificarea unei zone de securitate, precum și pentru alte aspecte îngrijorătoare din punctul de vedere al securității și încălcări ale securității portuare; 5. cerințe de monitorizare pentru subzone sau activități din cadrul subzonelor. Atât necesitatea găsirii de soluții tehnice, cât și soluțiile ca atare rezultă din evaluarea securității portuare; 6. semnalizare. Zonele cu cerințe privind accesul și/sau controlul vor fi semnalizate în mod corespunzător. Cerințele de control și
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
mărfurilor, bagajelor, combustibililor de la nave, proviziilor sau persoanelor suspecte, inclusiv identificarea unei zone de securitate, precum și pentru alte aspecte îngrijorătoare din punctul de vedere al securității și încălcări ale securității portuare; 5. cerințe de monitorizare pentru subzone sau activități din cadrul subzonelor. Atât necesitatea găsirii de soluții tehnice, cât și soluțiile ca atare rezultă din evaluarea securității portuare; 6. semnalizare. Zonele cu cerințe privind accesul și/sau controlul vor fi semnalizate în mod corespunzător. Cerințele de control și acces vor lua în
ORDIN nr. 290 din 31 mai 2007 pentru introducerea măsurilor de înt��rire a securităţii portuare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188300_a_189629]
-
ține seama de influență aporturilor datorate radiației solare și activității umane; - Modelul de calcul adoptat este unul multizonal în care se disting: - zona principala în care se desfășoară activitatea proprie destinației clădirii; - zona secundară formată din una sau mai multe subzone care sunt adiacente zonei principale și adiacente sau nu intre ele. Zona principala este considerată ca ansamblu al tuturor spațiilor ocupate caracterizate de un microclimat asemănător, nefăcându-se distincția pe camere, conform proiectului de arhitectură. Anvelopa zonei principale este adiacenta
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
principale și adiacente sau nu intre ele. Zona principala este considerată ca ansamblu al tuturor spațiilor ocupate caracterizate de un microclimat asemănător, nefăcându-se distincția pe camere, conform proiectului de arhitectură. Anvelopa zonei principale este adiacenta mediului exterior natural și subzonelor secundare încălzite direct sau indirect și caracterizate de un microclimat sensibil diferit de cel al zonei principale. Între zone se produce transfer de căldură și masa. Microclimatul din zona principala se caracterizează prin parametrii termodinamici specifici stării de confort termic
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de căldură și masa. Microclimatul din zona principala se caracterizează prin parametrii termodinamici specifici stării de confort termic și fiziologic, indiferent de starea clădirii și a instalațiilor termice aferente acesteia și de modul de exploatare de către ocupanții clădirii. Microclimatul din subzonele secundare este condiționat de starea anvelopei proprie subzonelor (elemente de construcție opace și transparente, fixe și mobile, SET a corpurilor de încălzire etc) și se exprimă sub forma temperaturilor interioare medii lunare din aceste spații, determinate prin rezolvarea ecuațiilor de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
se caracterizează prin parametrii termodinamici specifici stării de confort termic și fiziologic, indiferent de starea clădirii și a instalațiilor termice aferente acesteia și de modul de exploatare de către ocupanții clădirii. Microclimatul din subzonele secundare este condiționat de starea anvelopei proprie subzonelor (elemente de construcție opace și transparente, fixe și mobile, SET a corpurilor de încălzire etc) și se exprimă sub forma temperaturilor interioare medii lunare din aceste spații, determinate prin rezolvarea ecuațiilor de bilanț termic propriu subzonelor secundare. Principiile metodologice menționate
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de starea anvelopei proprie subzonelor (elemente de construcție opace și transparente, fixe și mobile, SET a corpurilor de încălzire etc) și se exprimă sub forma temperaturilor interioare medii lunare din aceste spații, determinate prin rezolvarea ecuațiilor de bilanț termic propriu subzonelor secundare. Principiile metodologice menționate anterior se aplică atât clădirilor existente care se modernizează cât și clădirilor noi. Parametrii climatici exteriori se utilizează sub forma mediilor lunare ale temperaturilor exterioare sau ale spațiilor solare (atunci când este cazul) și ale intensității radiației
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
zonei principale cu cea caracteristică mediului exterior adiacent anvelopei zonei principale. Necesarul anual normal de căldură se determina că însumare a fluxurilor termice la nivelul anvelopei zonei principale la care se adaugă cantitatea de căldură furnizată de instalațiile termice din subzonele secundare, de asemenea la nivelul conturului termodinamic al acestora. Activitatea umană este caracterizată de fluxuri termice proprii care se scad din valoarea determinată anterior. Consumul normal de căldură rezultă din valoarea necesarului anual de căldură corectata cu randamentul instalației termice
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
9) Performanță termică a ferestrelor, ușilor și obloanelor Anexă A9.6 (cap. 9) Tabele cu valori ale intensității radiației solare Anexă A10 (cap. 10) Parametri de performanță termică a elementelor de anvelopa în contact cu solul și temperaturi ale spațiilor subzonelor secundare ale clădirilor Anexă A11 (cap. 11) Temperatura punctului de roua pentru diferite temperaturi și umidități relative ale aerului interior Anexă A12 (cap. 12) Metodă de calcul pentru evaluarea influenței sistemelor de protecție solară asupra performanței energetice a clădirii Anexă
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
convectiv al căldurii. Caracterul dinamic impune rescrierea sistemului de ecuații, datorită modificării coeficienților sistemului de ecuații, pentru fiecare pas al calculului iterativ. Anexă A10 PARAMETRI DE PERFORMANȚĂ TERMICĂ A ELEMENTELOR DE ANVELOPA ÎN CONTACT CU SOLUL ȘI TEMPERATURI ALE SPAȚIILOR SUBZONELOR SECUNDARE ALE CLĂDIRILOR Anexă A.10.1 Valorile coeficienților numerici din ecuațiile (10.1) .... (10.6) - Pereți laterali verticali (a(1), a(2), a(3)) Tabelul A.10.1.1.a Coeficienți Anexă A.10.2 Valorile coeficienților incluși în
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
zone de producere a legumelor: 1. Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune condiții privind cerințele speciilor, soiurilor și hibrizilor de legume față de factorii naturali și cuprinde două subzone: a) subzona I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitații anuale, temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de
LEGE nr. 112 din 27 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187300_a_188629]
-
producere a legumelor: 1. Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune condiții privind cerințele speciilor, soiurilor și hibrizilor de legume față de factorii naturali și cuprinde două subzone: a) subzona I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitații anuale, temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de stepă. Această
LEGE nr. 112 din 27 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187300_a_188629]
-
I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitații anuale, temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de stepă. Această subzonă acoperă partea de sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, județele Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud
LEGE nr. 112 din 27 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187300_a_188629]
-
sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, județele Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice cu posibilități de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole de grădină, bame și altele; ... b) subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale
LEGE nr. 112 din 27 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187300_a_188629]
-
Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice cu posibilități de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole de grădină, bame și altele; ... b) subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă
LEGE nr. 112 din 27 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187300_a_188629]