40,115 matches
-
Toacă reiau, parcă la nesfârșit, ca într-o litanie de foc (murmurată cu spaima neînțelegerii, a răstălmăcirii ei!...) laitmotivele inseparabile ale identității culturale, ale apărării specificului național, mai ales în Bucovina de Nord, dar - de ce nu? - și în Bucovina de Sud. Ca pe un Iisus intrând în Ierusalim, în Ziua Sfântă a Floriilor -, Doina Cernica și Maria Toacă poartă, cu neînfricare, samarul năvalnic al repetabilei călătorii întru zenitul Spiritului Românesc: de Acasă până, hăt, tocmai... Acasă! Niciodată nu se îndoiesc (și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ceramică neagră ale olarilor din satul Kobolcin, raionul Secureni, și din Lviv doar aminteau de minunile incomparabililor meșteri de la Marginea suceveană, icoanele și ouăle încondeiate, din alte pavilioane, având, de asemenea, ceva afinități (s.n.) cu cele ale pictorilor populari din sudul Bucovinei.”. Paragraful de încheiere nu este deloc cruțător, dimpotrivă, pune ...cireașa/ bomboana pe colivă: Am căutat, în acest fascinant arbore al veșniciei populare, o crenguță sau măcar o frunzuliță apropiată sufletului meu, un prosop, o trăistuță dintre cele admirate în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ce le veghează frumosul, Doina și Dany Madlen, pe lângă bucuria sufletească prilejuită, au lăsat la Societate (n.n. ,,Mihai Eminescu” din Cernăuți) un tricolor, pentru împrospătarea roșului, galbenului și albastrului din sufletele noastre, și un ceas cu imagini ale mânăstirilor din sudul Bucovinei, ca să ne bată inimile în același ritm al prieteniei și iubirii de care numai cei ce rămân măcar un pic copii și cred în povești sunt în stare”. Despre pictorița Dany Madlen Zărnescu, bucovineancă stabilită în Bacău, criticul de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
definește, deoarece foarte multe piese populare din Bucovina au această nuanță de negru. Începând de la catrințe, vase -, chiar și peisajele din natură conțin un contrast dintre alb și negru, au un verde foarte închis, cel al munților. (...) Toate mânăstirile din sudul Bucovinei poartă sobrietatea și solemnitatea negrului. Pentru mine, negrul nu înseamnă doliu și tristețe, ci noblețe și înțelepciune. V-ați întrebat vreodată de ce călugării poartă veșminte negre? Negrul este simbolul abstinenței, al plecării într-o altă lume, care te duce
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Mărțișorului renașterii noastre continue, ca oameni, ca neam, ca țară, se împletește mirific cu vuietul roș-galben-albastru al Stindardului Dacic: capul de lup cu trup de șarpe, dar și cu filonul minunatului basm despre Ființa Limbii Române, la nord și la sud de punctul de frontieră Siret (35 de km până la Cernăuți, exact distanța de la Craiova la Filiași!), despre bătăliile, deseori crâncene, de-a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de la versul lui Nichita Stănescu, aduse la Cernăuți în prima duminică de septembrie, într-un moment de inspirație revelatorie, de scriitoarea și publicista din Suceava Doina Cernica. Născute dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un semn predestinat patronarea <Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară. (...) Maica Elena Simionovici ni s-a
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
În 1984, unul dintre cele mai apreciate filme ale lui Wim Wenders, premiat cu Palme d'Or, o consacră pe scena internațională. Paris, Texas este o capodoperă fără vârstă, în care un barbat - Harry Dean Stanton - iese din deșertul din sudul Texas-ului și se strecoară înapoi în viețile oamenilor pe care i-a abandonat cu ani în urmă. Kinski interpretează rolul soției lui, iar imaginea ei din film a devenit iconica. „Forță lui Kinski că actrița stă în talentul ei
Nastassja Kinski vine în România, la TIFF 2015 by http://www.zilesinopti.ro/articole/9269/nastassja-kinski-vine-in-romania-la-tiff-2015 [Corola-blog/BlogPost/99179_a_100471]
-
în ziua praznicului sau în catapeteasmă, în șirul icoanelor praznicelor împărătești. Pe pereții locașului de închinare - în biserică - este zugrăvită în concava de nord a absidei naosului, în imediata vecinătate cu icoana Învierii (Voroneț) sau in absida altarului - partea de sud (Dobrovăț). Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim - fundamentare scripturistică a evenimentului Icoana este descrisă astfel, de toți Sfinții Evangheliști: "Iar când S-a apropiat de Ierusalim și au venit la Betfaghe în Muntele Măslinilor, atunci Iisus a trimis pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
spre cabina lui Thomson, care are fereastra orientată spre club. - Nu a lipsit mult să te lase fără cap! mă întâmpină Thomson, care privise scena de acolo, dinăuntru. Cabina lui este singura cabină cu trei ferestre, cu vedere spre nord, sud și est. Aseară a aranjat câțiva și i-a aruncat peste bord! M-a luat cu transpirații! - Dumnezeu să-i dea sănătate lui Voquin! - O să aibă nevoie, fiindcă îl așteaptă un proces greu! Nu mă aburește el pe mine cu
DRUMUL APELOR, 28 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1488721950.html [Corola-blog/BlogPost/376325_a_377654]
-
femei în uniformă în contingentele românești din teatrele de operații și în misiunile de menținere a păcii. În acest sens, ambasadorul a salutat decernarea premiului „International Female Police Peacekeeper for 2015” comisarului-șef Raluca Domuță, în prezent comandant al Regiunii Sud în cadrul Misiunii ONU de Stabilizare în Haiti (MINUSTAH), pentru contribuția excepțională la procesul de pace și stabilizare din această țară, arătând că ofițerul român „este un excelent exemplu al valorii adăugate pe care femeile o aduc misiunilor de menținere a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/femeile-pacea-si-securitate/ [Corola-blog/BlogPost/93611_a_94903]
-
voiaj, că prințul englez îi anunță că peste o lună sunt invitați la ceremonia căsătoriei sale cu prințesa suedeză. Tânăra pereche însă nu se grăbi să ajungă în țara cețurilor și parcurse pe rând Budapesta, Viena, Berlin, apoi coborî spre sud unde poposi o săptămână în frumoasa Elveție și urcă cu telecabina într-o stațiune din Alpi. De acolo merse în Spania unde urmașul lui Dracula dansă cu măiestrie fermecându-le pe simpaticele spanioloaice cu mișcările sale grațioase. Din curiozitate, merseră
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427872387.html [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
în jur un parfum amețitor. Nu suporta arșița astrului ceresc și nici nisipul fierbinte, ci doar apele mării cărora le explora adâncurile, fiind încântat de feeria lor. Istorica Italie voiau s-o străbată din nordul cu climă temperată până spre sudul scăldat în soarele Mediteranei. Petrecură o noapte de vis în Veneția pe o gondolă ascultând fascinați cântecul gondolierilor și admirând cu plăcere strălucirea aștrilor de pe bolta cerească. Erau cu adevărat fericiți! Se opriră apoi în legendara Romă și colindară cele
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427872387.html [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
în desfătarea ochiului și sufletului. Hoinărind prin Paphos Mai aveam destui kilometri de parcurs până „acasă”, aproape de 200 și drumul de întoarcere urma de astă dată alt traseu, pe coasta de nord vest prin Paphos ca apoi să coborâm în sudul insulei, la Limassol. Se înnoptase de-acum și nu prea mai aveam ce vedea, însă autostrada pe care rulam era luminată și puteam observa din când în când localitățile prin care treceam pregătite parcă pentru începerea unei noi săptămâni... era
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_2_religie_istorie_si_mit_.html [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât și mâncare, în ziua când împart., până nu dau mai întâi de pomană, până când nu-i evocă, adică îi pomenesc pline de pioșenie pe străbunii lor. Sărbătoarea durează trei zile, iar în sudul țării și o săptămână, timp în care are loc Târgul de moși, unde lumea se distrează și cumpără sau vinde obiecte și produse. La fel de puternice ca graiul și portul, sărbătorile comemorative ale străMOȘILOR , cu întreaga moștenire culturală pe care ne-
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
jr. a vorbit despre operele lui Nyiro Jozsef. Parlamentarul Jobbik, Zagyva Gyorgy Gyula, a criticat politica externă a țării-mamă, care nu a intervenit în favoarea teritoriilor rupte, printre care și Transilvania. După cum a menționat el, nici în mult pomenitul Tirol de Sud nu ar exista autonomie dacă acesta nu ar fi beneficiat de susținere din partea Austriei. A mai adăugat că se aștepată la o atitudine similară și din partea Budapestei. Seara au concertat formațiile Karpatia și Romantikus Eroszak. Szocs Zoltan, președintele transilvănean al
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ces_covasna_harghita_1403510325.html [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
intitulat: Despre dimensiunea euharistică a creației în raport cu problemele ecologiei și cu misiunea Bisericii 29 - 30 Septembrie 2008 - am participat la Miercurea Ciuc, la lucrările celei de a XIV - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei cu studiul intitulat: Ortodoxia și Statul în România sub regimurile totalitare 09 Octombrie 2008 - am participat la simpozionul ce s-a desfășurat la Oradea, cu tema: Biblia și spiritualitatea creștinului organizat de către Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
dimensiunile spirituale ale Eshatologiei, soteriologiei și Eticii 13 - 15 Octombrie 2008 - am participat la Sesiunea Comisiei Mixte a Istoricilor Români și Maghiari la sediul Academiei Române din București, la reuniunea cu tema: Religie și Societate (stat) în istoria Europei Centrale și Sud - Estice, din Evul Mediu până în prezent, cu referatul intitulat : Ortodoxia și Statul în România sub regimurile totalitare 11 Decembrie 2008 - am participat la Gyula - Ungaria, unde Episcopia Ortodoxă Română a organizat un simpozion comemorativ, dedicat împlinirii a 200 de ani
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
cu referatul intitulat: Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă și societatea românească actuală 03 Octombrie 2009, am participat la Miercurea Ciuc, județul Harghita, la lucrările celei de a XV - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei cu studiul intitulat: Despre misiunea bisericii ortodoxe în postmodernitate 05 - 06 Octombrie 2009, am participat la simpozionul internațional cu tema: “Opera teologică și moștenirea spirituală a Sfinților Părinți Capadocieni”, organizat de către Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Oradea
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
credință sau Crezul - teza și sinteza mărturisirii noastre ortodoxe 24 - 25 Septembrie 2010, am participat la Miercurea Ciuc și la Sfântul Gheorghe, la lucrările celei de a XVI - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei cu studiul intitulat: Despre locul și rolul Bisericii Ortodoxe Române în integrarea României în Uniunea Europeană 12 - 14 Noiembrie 2010, am participat la Iași, la simpozionul național organizat de către filiala ASTRA Iași, unde am susținut referatul cu titlul: Ortodoxia
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
Românești și folosul, participarea sau impactul creștinilor ortodocși români în Uniunea Europeană...” 25 Septembrie 2011, am participat la Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei de a XVII - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei cu studiul intitulat: Câteva referințe, gânduri și impresii despre mișcarea spirituală și duhovnicească „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, din perioada postbelică ... 28 - 29 Septembrie 2011, am participat la Iași, la Simpozionul Internațional Istorie, cultură, Patrimoniu , organizat
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
pe toate în prețul biletului, oportunități de acces la serviciile din afara „zonei de zbor”, etc. Dacă anticipam într-o măsură aproximativă „nodozitățile” și flexibilitățile scoarței terestre pe porțiunea ce separă țărmul Pacificului - la mijloc cu relieful Californiei centrale și de sud și într-o mai mică măsură colțul sud-vestic al statului Nevada unde trebuia să ajungem - de Las Vegas, ce urma să mi se înfățișeze ochilor depășește orice așteptare. Cervantes spunea undeva, că sunt lucruri în viață în care trebuie să
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
șerpuitoare, pe coaste spre piscuri cu siguranță semețe, o panglică uriașă care “sfredelește sau ocolește” munții pe o porțiune de câteva zeci de mile - este bazinul și fluviul californian San Joaquin, care-și adună izvoarele dintr-un perimetru vast la sud de Sierra și de Parcul Național Yosemite sau dinspre cel situat mai la vale, de Giant National Monument Sequoia, după ce observasem multă vreme albia paralelă cu a altui mare râu californianTuolumne, în care acesta se varsă în apropiere la sud-vest
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
cu succes. Căci era vremea plămădirii a viitoarelor popoare - localnicii se-ncrucișau cu păgânești oști migratoare, ce-și împlineau crudul destin printr-o feroce pustiire, oriunde drumul apucau conduși de demonul din fire. Din codrii centrului, germanii în nord și sud s-au opintit, iar de la nord pornit-au slavii spre est și sudul însorit. Apoi, din hăul asiatic, au tot venit ordii păgâne, ce-au călărit Evropa toată până la apele-atlantine. Dar tot de-acolo a pornit cuceritorul crez creștin - un
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
păgânești oști migratoare, ce-și împlineau crudul destin printr-o feroce pustiire, oriunde drumul apucau conduși de demonul din fire. Din codrii centrului, germanii în nord și sud s-au opintit, iar de la nord pornit-au slavii spre est și sudul însorit. Apoi, din hăul asiatic, au tot venit ordii păgâne, ce-au călărit Evropa toată până la apele-atlantine. Dar tot de-acolo a pornit cuceritorul crez creștin - un fenomen fără egal pentru o lume în declin, în care tot se prăbușea
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
faptul că este absolvent al secției de etnologie din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”. După terminarea facultății, s-a înscris la masterat, la secția „Istoria și socio-antropologia epocii moderne” a Universitătății Babeș-Bolyai și la departamentul de Studii Sud - Est Europene „Südosteuropastudien” Friedrich Schiller Universität din Jena, Germania unde a terminat anul trecut. Actualmente este doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai și îl are ca îndrumător pe profesorul Sorin Mitu. Subiectul tezei se referă la specificitățile antropolgice ale zonelor montane, cu
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC „UNIREA” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1452567284.html [Corola-blog/BlogPost/344773_a_346102]