5,341 matches
-
o instituție atunci cînd se putea, cînd nimeni nu-mi interzicea acest lucru. Aveau și au acest drept și cei ce mă înjură și cei ce rîvnesc la avantajele aparente ale Fundației. După numeroase cercetări am optat pentru modelul Institutului suedez și așa, treptat, am adăugat în fiecare zi ceea ce se dovedea a fi necesar, centre de cercetări în Iași și Cluj, editură, vreo douăzeci de publicații în țară și străinătate etc. A fost însă înspăimîntător de greu. Am fost "înjurat
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
cultura ei, pe care încerci să o reprezinți cît mai onorabil, să fii asemeni altor instituții din lume cu același profil cu care, după împrejurări, colaborezi sau te confrunți. Spre a fi partener valabil pentru Smithsonian Institute, Japan Foundation, Institutul Suedez, Südosteuropa Gesellschaft etc., trebuie să ai o organizare foarte bună, oameni competenți și sentimentul timpului, să fii exact, să te ții de cuvînt, cuvîntul dat să fie echivalent cu un angajament, cu un contract. Și să nu cobori o singură
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
așadar de la aceste, să le zicem, revizuiri mi-am recitit un roman la care țin mult, Drumul cenușii. Și recunosc că n-am nici o emoție în fața timpului ce va veni. Am citit, mai zilele trecute, într-o foarte prestigioasă revistă suedeză, o cronică la această carte apărută în Suedia cu puțin timp în urmă, din care aș vrea să citez două fraze spre liniștirea celor îngrijorați de viitorul meu literar: "Problemele existențiale ocupă un spațiu amplu în romanul lui Buzura, un
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
două fraze spre liniștirea celor îngrijorați de viitorul meu literar: "Problemele existențiale ocupă un spațiu amplu în romanul lui Buzura, un text dens și încărcat, care cere o lectură atentă și angajată pentru a fi înțeles. Se introduce în limba suedeză un roman important dintr-o bogată și originală creație literară." Pot da asemenea citate și din alte articole apărute în străinătate. În septembrie voi participa la o primă lansare a Recviem-ului peste hotare, urmând ca în anul ce vine
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
trimise pentru noi de la Helsinki. Nu l-am mai văzut de atunci pe bunul nostru samaritean, oricât am vrut să ne achităm de împrumutul făcut cu atâta dărnicie. Astfel, avurăm prilejul de a vedea capitala Suediei. Nu mai repet experiența suedeză, despre care am scris cu un alt prilej... De reținut ziua petrecută la Cercul arctic lângă Rovaniemi... Apoi foarte clar mi-a rămas în minte Sauna, baia de aburi finlandeză făcută într-o după-amiază la Helsinki. Intendentul hotelului, tânărul englez
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
teatru, explica Verdi. Pentru această frescă a Judecății de apoi care proiectează, ca și la marii pictori, imaginea autorului ei, mesajul a fost transmis, poruncitor, de patru voci redutabile: Angela Gheorghiu, Daniela Barcelona, Roberto Alagna și Julien Konstantinos. Decorurile Radiodifuziunii suedeze și "Orfeon Donastiarra". Peste 24 de ore, Angela Gheorghiu (tot pe Arte) încheia programul "Soprane verdiene": el debutase cu Maria Callas. Față cu acestea "Traviata", film italian, mai recent, frumos și modest... pe TVR 1. Toate au fost la îndemâna publicului
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
Luminița Marcu Un cititor clasic de jurnale, un curios, un avid de informații despre viața și opiniile scriitorilor nu va fi satisfăcut de Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu. Nu pentru că ceea ce notează autoarea n-ar conține fapte, dimpotrivă. Materialul propriu-zis al jurnalului e foarte interesant în sine: o scriitoare părăsește România comunistă în 1976 și încearcă să se acomodeze cu un climat social și cultural
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
-l vizitează pe autorul care a creat-o. Și dacă Erland Josephson este discret alter ego al maestrului, Lena Endre o eclatantă interpretă care le evocă, dar și depășește pe toate marile actrițe ce s-au lăsat modelate de pigmalionul suedez, care o compară pe aceasta din urmă cu un perfect Stradivarius ce l-a inspirat în mod desăvîrșit. Păstrînd proporțiile, și Andrzej Zulawski continuă să-și ilustreze fanteziile uzînd de frumusețea Sophiei Marceau. Dovadă Fidelitate (produs de prolificul Paulo Branco
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
de cenzură. Ulterior, textul integral a cunoscut un mare succes în România, unde a fost publicat în peste zece ediții. Fragmente din carte figurează în multe manuale de liceu. Cartea a fost tradusă pînă-n prezent în franceză, spaniolă, germană, italiană, suedeză, norvegiană, maghiară și este sub tipar în engleză și slovenă. Italienistul Marin Mincu a explicat că a scris direct în italiană Il diario di Dracula. Prin urmare, ediția în limba română, Polirom, 2004, este o rescriere, a precizat autorul. Romanul
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
de tinerețe al lui Virgil Ierunca (Trecut-au anii...), Straja dragonilor de I. Negoițescu, Troica amintirilor - Sub patru regi de Gh. Jurgea-Negrilești, Confesiuni violente de Nicolae Breban, Arhipelag interior de Virgil Nemoianu, Călătorie spre mine însămi, de Ileana Mălăncioiu, Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu, Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, Ușa interzisă de Gabriel Liiceanu, Amintiri și portrete literare de Gabriel Dimisianu sînt cărți despre care s-a vorbit mult și care par a fi bibliografia ideală pentru o carte despre "eul care
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
fiindcă știi prea bine că n-are cum, oricît te-ai grăbi, să mai ajungă la timp. Aproape de capătul cărții, ca posibilă "fantă" spre tălmăcirea imaginilor din care e făcută viața, semnificativă rămîne sărbătoarea de sfîrșit de an a Academiei Suedeze, la care poetul Kjell Espmark citește un poem despre Nichita, cel "plîns" în primul volum din jurnal: "era vorba de o scrisoare sosită cu întîrziere, cînd Nichita era deja mort." Autoarea jurnalului nu "înregistrează" acolo, ca spectatoare, doar simple păreri
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
discreției. Pentru cititorul interesat de "fapte" sau, poate, de "atmosferă", sînt, acolo, adunați pe pagini, Adriana Bittel, Gabriel Dimisianu, Ileana Mălăncioiu, Al. Paleologu, Șt. Aug. Doinaș, Mircea Cărtărescu, Denisa Comănescu...Alături de ei, ca într-o casetă cu două "lăcașuri", amicii suedezi, Birgitta Trotzig și Agneta Pleijel, Andrei Bart și Boni Herlin. Și "pățanii" de tot felul, înspăimîntătoare deseori, dar depășite, ca simple "încercări" , cu sentimentul că "știu atîtea lucruri neesențiale despre mine". Se apropie, din ce în ce, "schimbarea de pene
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
vioara lăutarului iar, în vremea fanarioților, tambura, naiul și chemanu făceau dezmierdarea publicului". Sau iată evocată mînăstirea Colțea, cu școală și spital, înălțată de spătarul Mihai Cantacuzino în 1715. Turnul de clopotniță ar fi fost făcut de meșteri din armata suedeză a lui Carol al XII-lea. "Se zice că avea și ceasornic și că peste învelitoarea ei erau alte patru turnulețe mici și că la intrarea pe poarta monastirei erau zugrăviți și doi soldați armați și îmbrăcați în uniforma cea
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Carmen Vioreanu La mijlocul lunii iunie, Per Olov Enquist, considerat cel mai valoros prozator și dramaturg suedez din ultimele decenii, a făcut o vizită de cîteva zile la București, cu ocazia lansării versiunii românești a romanului Vizita medicului de curte, apărută la Editura Universal Dalsi. Am profitat de prezența sa, pentru a-i pune cîteva întrebări referitoare
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
religios avea să mă marcheze adînc, mi-a influențat și ultimul roman, care se numește Călătoria lui Lewi, și în care am încercat să-l descriu. Fiindcă o parte din acest mediu de renaștere a bisericii a influențat întreaga societate suedeză, structura politică din modelul suedez - ceea ce mă interesează și ca observator politic... Apoi am luat examenul de bacalaureat și-am venit la Uppsala la studii, am devenit istoric literar, mi-am scris dizertația despre un scriitor suedez din anii '40
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
adînc, mi-a influențat și ultimul roman, care se numește Călătoria lui Lewi, și în care am încercat să-l descriu. Fiindcă o parte din acest mediu de renaștere a bisericii a influențat întreaga societate suedeză, structura politică din modelul suedez - ceea ce mă interesează și ca observator politic... Apoi am luat examenul de bacalaureat și-am venit la Uppsala la studii, am devenit istoric literar, mi-am scris dizertația despre un scriitor suedez din anii '40. În 1961 am debutat cu
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
influențat întreaga societate suedeză, structura politică din modelul suedez - ceea ce mă interesează și ca observator politic... Apoi am luat examenul de bacalaureat și-am venit la Uppsala la studii, am devenit istoric literar, mi-am scris dizertația despre un scriitor suedez din anii '40. În 1961 am debutat cu un mic roman plictisitor, Ochiul de cristal, pe care n-am îndrăznit să-l mai recitesc de atunci. Așa am apucat-o pe drumul de scriitor... Aș vrea să vorbim despre 25
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
pe care n-am îndrăznit să-l mai recitesc de atunci. Așa am apucat-o pe drumul de scriitor... Aș vrea să vorbim despre 25 ianuarie 1946: extrădarea celor 145 de soldați baltici. Un subiect delicat și controversat din istoria suedeză de după cel de-al doilea război mondial, pe care l-ați tratat în romanul Legionarii, distins cu Premiul Consiliului Nordic și care a servit drept scenariu pentru un film. Romanul Legionarii l-am scris la mijlocul anilor '60 și a fost
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
146 - de soldați baltici care fuseseră într-o legiune SS. Toți credeau că acești soldați au fost omorîți de Stalin. Pe mine m-a interesat să cercetez ce s-a întîmplat cu adevărat, am încercat să înțeleg această criză politică suedeză. Cînd toți ceilalți vorbeau despre probleme internaționale, de exemplu despre Vietnam, despre imperialiștii americani, pe mine m-a interesat să reacționez la o criză suedeză, să cercetez și să scriu despre cum s-a ajuns la decizia extrădării, cum i-
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
să cercetez ce s-a întîmplat cu adevărat, am încercat să înțeleg această criză politică suedeză. Cînd toți ceilalți vorbeau despre probleme internaționale, de exemplu despre Vietnam, despre imperialiștii americani, pe mine m-a interesat să reacționez la o criză suedeză, să cercetez și să scriu despre cum s-a ajuns la decizia extrădării, cum i-a afectat pe oameni, cum îl afectează pe individ deciziile mari. Și am început munca la roman, singurul roman documentar pe care l-am scris
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
de teatru Din viața rîmelor și Cerc magic - aceasta din urmă despre un lider comunist danez. În Danemarca am făcut scenariile filmelor Hamsun și Pelle Cuceritorul. Deci, am lucrat destul acolo, așa că mă simt cam pe jumătate danez. Sunt însă suedez, nu am altă limbă. Nu vorbesc daneza. Bineînțeles, vorbesc germana și engleza, dar cred că nu poți să scrii decît într-o limbă. De fapt, sunt un scriitor foarte provincial. Scriu din provincia Suedia, care pentru mine este centrul Universului
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
Scriu din provincia Suedia, care pentru mine este centrul Universului. Și cred că este important să constatăm că toată arta este provincială. Am numai țara în care am crescut, numai limba cu care m-am născut. Relația mea cu limba suedeză este foarte complicată, pentru că în ținutul în care m-am născut vorbim un dialect pe care un suedez nu-l înțelege. Asta înseamnă că am învățat suedeza literară la școală. Deci pot spune că m-am născut de fapt cu
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
m-am născut vorbim un dialect pe care un suedez nu-l înțelege. Asta înseamnă că am învățat suedeza literară la școală. Deci pot spune că m-am născut de fapt cu trei limbi: pe de o parte dialectul, apoi suedeza standard și limba Bibliei, care are un ton mai înalt. Când era vorba despre ceva important, solemn, bunica mea spunea mereu: Acum se vorbește limba Bibliei". Acest ton l-am folosit și eu uneori în scrierile mele, nu în Vizita
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
limba Bibliei". Acest ton l-am folosit și eu uneori în scrierile mele, nu în Vizita medicului de curte, dar în ultimul meu roman, Călătoria lui Lewi, și în Cărțile căpitanului Nemo, și în Marșul muzicanților. Deci, sunt un scriitor suedez provincial. Și niciodată n-o să fiu altceva. Suedeza este o limbă foarte elastică, este o limbă fantastică; am fost întrebat uneori dacă n-ar fi fost mai bine să fi fost englez sau german. Greșeală! Nu! Sunt fericit, sunt norocos
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
niciodată n-o să fiu altceva. Suedeza este o limbă foarte elastică, este o limbă fantastică; am fost întrebat uneori dacă n-ar fi fost mai bine să fi fost englez sau german. Greșeală! Nu! Sunt fericit, sunt norocos că sunt suedez. Este o limbă mică, dar poți fi tradus, până și în română. Și Vizita medicului de curte este de fapt o parte din istoria Danemarcei... Vizita medicului de curte este fructul vieții mele din Danemarca. O poveste foarte cunoscută în
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]