30,387 matches
-
divină în destinele noastre, al fiecărui om. Experiența umană demonstrează că nu există în lume om care să fi avut parte numai de bucurii și, nici persoană care să fie numai în suferință, de la naștere până la moarte. De ce îngăduie Dumnezeu suferința în viața omului? Este o altă întrebare care vine dintru începuturile omenirii, la care oamenii au meditat în toate vremurile și au încercat să găsească un răspuns. Unul dintre răspunsuri îl găsim în Evanghelia Domnului Iisus Hristos: “toate acestea sunt
DE CE EU, DOAMNE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1412771467.html [Corola-blog/BlogPost/353038_a_354367]
-
prețios nestemat. Doar înțelegându-le valoarea, vom putea transforma durerea în împlinire și bucurie sufletească, slăbiciunea în putere și revolta în smerita multumire. Teologii contemporani vorbesc despre o adevărată "teologie a necazurilor" sau despre "filosofia bolii", arătând prin aceasta că suferinței, pentru a o putea suporta, trebuie să-i găsim un înalt sens spiritual, să căutăm răspunsurile cele mai potrivite sufletului nostru, la astfel de întrebări existențiale. Să înțelegem că nimic nu este întâmplător în această viață, că niciodată nu suntem
DE CE EU, DOAMNE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1412771467.html [Corola-blog/BlogPost/353038_a_354367]
-
suntem încercați peste puterile noastre fizice și morale și că pe măsură ce purtăm toate aceste încercări, observăm surprinși, în mod paradoxal, cum puterile noastre s-au lărgit și s-au întărit, semn că Dumnezeu ne însoțește în tot acest calvar al suferinței. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae aduce lămuriri în această privință: "De pe dealurile bucuriilor - în văile necazurilor, așa decurge viata omului; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot mai curate, mai spiritualizate, mai nepătate de
DE CE EU, DOAMNE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1412771467.html [Corola-blog/BlogPost/353038_a_354367]
-
un om fără prihană și curat la suflet, care se teme de Dumnezeu și se abate de la rău” (Iov, 1,8). Dumnezeu l-a provocat, l-a încurajat și i-a permis Satanei să trimită lui Iov o durere și suferință personală extremă. Pentru că Dumnezeu îl cunoștea pe Iov și știa că el a ales să-L iubească indiferent de orice, a permis ca această credință a lui Iov sa fie puternic încercată. El i-a permis lui Satana să omoare
DE CE EU, DOAMNE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1412771467.html [Corola-blog/BlogPost/353038_a_354367]
-
pentru ea: micuța a fost diagnosticată cu sindromul Rasmussen, o boală foarte rară și destul de gravă. Primele semne ale bolii au apărut la numai doi ani, când fetița a avut prima criză de epilepsie. Din acel moment, a început calvarul suferinței pentru copilă și familia ei. Ana Elena Coman are 5 ani și drama ei a început în urmă cu 2 ani, când se afla la mare, cu părinții. Micuța a suferit atunci prima criză de epilepsie. Era începutul unei lungi
DE CE EU, DOAMNE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1412771467.html [Corola-blog/BlogPost/353038_a_354367]
-
și familia ei. Ana Elena Coman are 5 ani și drama ei a început în urmă cu 2 ani, când se afla la mare, cu părinții. Micuța a suferit atunci prima criză de epilepsie. Era începutul unei lungi perioade de suferință pentru copilă și pentru familia ei. Intervenția medicală presupune îndepărtarea emisferei cerebrale afectate (în cazul Anei emisfera stângă), pentru a opri crizele de epilepsie. Operația de hemisferectomie a fost programată pentru luna noiembrie, la un spital din Germania. Costul intervenției
DE CE EU, DOAMNE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1412771467.html [Corola-blog/BlogPost/353038_a_354367]
-
este Dragostea decât cea pe care ți-o închipuiești. Alta este Iubirea cea aleasă pentru Dumnezeu. Alta este Dragostea cea trăită pentru Neam. Alta este Milostivirea cea pentru aproapele tău. Alta este Frumusețea decât cea care te schimonosește. Alta este Suferința decât cea plină de durere. Alta este Bucuria pe care o dărui decât lauda pe care-o aștepți. Alta este Iertarea din har decât cea pe care n-o poți uita. Alta este Uitarea pentru răul de care nu-ți
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
-o, i-am văzut ochii negrii care de obicei erau mereu surâzători și luminoși întunecându-se deodată, de o tristețe apăsătoare. -Dar de ce te-ai întristat așa Ilinca! Ce ți se întâmplă? - Eeh Ingrid! Tu nu ai de unde să știi! Suferința mea nu-mi e permis să o spun la nimeni. Tina dacă află că spun la cineva, mă lasă singură de tot, nu mă mai ajută nici ea! Eu m-am atașat de tine, văd că sunteți buni amândoi tu
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
la vederea rănii și îi părea rău că nu chemase miliția. Dânsa nu fusese de față, la scena la care eu fusesem martoră. Rămăsesem destul de șocată de cele ce văzusem și simțeam în egală măsură milă și multă tristețe pentru suferințele prietenei mele. Era tare oropsită. Seara când a venit sora ei, au discutat destul de aprins, Tina plângea și era îngrijorată de-a binelea pentru Ilinca. Se pare că părinții lor făceau presiuni și asupra ei, nu știu exact de ce, însă
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
cu cărămizile pe care alții le aruncă în el.” (p.337); „Până a adormit, un glas venit din interior, sau poate de la Dumnezeu, i-a șoptit: Vei fi un scriitor mare - însă tot așa de mari îți vor fi și suferințele!” (p.402); „La noi în țară și în alte țări constituționalismul nu este decât o minciună îndrăzneață, sub care adesea se ascunde despotismul și mișelia tuturor partidelor.(...) Minunat pentru burghezie, dar funest pentru popor, acest compromis între democrație și drept
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
e nevoie să mi le strig... N-o să le spun niciodată-ajunge! De-acum și până la capătul zării, Rana din fluierul Lui dacă plânge Îmi picură-n suflet rășina-mpăcării. El nu ne-a fost, Crăișorul bolund, Nici nu-i cunosc suferința de-aproape, Dar știu că îmi place în ea să m-ascund, Cum se ascunde lumina sub pleoape. Aveți prea destule durerile voastre De tot ce v-apasă pe creștet mereu, La ce să vă spun de nevoi și dezastre
PRIETENII MEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1422555815.html [Corola-blog/BlogPost/369399_a_370728]
-
de haos durere și scrum Din ceruri veghează lumea de jos Dă-ne speranța de vis luminos. Nu vrem disperare, durere și chin Dorim soare și-un strop de senin. Să simți, să speri, să fii, să exiști S-alungi suferința ochilor triști. Ai fost, ești, vei trăi mereu În inimă-n suflet, în dorul greu Ești febra din ritmul fierbinte Și zbaterea aducerii aminte. Trăiește clipa-ți de magic destin Absoarbe sărutul de dulce suspin Cuprinde în brațe șoapta de
PENTRU TINE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Pentru_tine.html [Corola-blog/BlogPost/360729_a_362058]
-
o familie întemeiată. Mi-au trebuit câțiva ani ca să îmi revin, parcă lumea mea se terminase. Poate vă plictisesc, dar am dorit să-mi deschid inima, să știți cu cine se va căsători Angela. - Ne pare sincer rău de toată suferința ta, dacă tu crezi că-ți face bine să-ți descarci sufletul, noi te ascultăm cu dragă inimă, nici viața noastră nu a fost pe roze. - Mulțumesc, dar trebuie să mai știți, că eu am mai fost căsătorit! Nu am
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1465479296.html [Corola-blog/BlogPost/379196_a_380525]
-
hărăziți de Duhul Sfânt pentru a cânta frumusețea desăvârșită, binele atotmângâietor, adevărul dumnezeirii, comuniunea dorului sacru, mirificul hristic al întrupării, cerul luminii mântuitoare, cântarea pământului, armonia iubirii, taina sfințeniei, potirul mărturisirii, cuminecarea jertfei, splendoarea prieteniei, susurul diafan al vieții, rodul suferinței și harul bucuriei au cules toate aceste mărgăritare divine de pe chipul împărătesei dumnezeiești al Fecioarei Maria. Ernest Bernea, focșeneanul, naționalistul creștin-ortodox a fost și este o culme a filosofiei, a sociologiei și a etnografiei românești-universale. Dublu licențiat în Filosofie și
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Filosofiei creștin-ortodoxe româno-universale, care a conturat ființa ontologică în Chipul lui Dumnezeu și Persoana, pe Întruparea lui Dumnezeu ca o mistică a îndumnezeirii Omului. El și-a însumat plenar timpul, spațiul și cauzalitatea Neamului dacoromân traversând înțelegerea istorică printr-o suferință profundă demnă de jertfa Adevărului, intuind profetic viziunea evanghelică a Românului și misiunea asumării trăirii sale harico-hristice, circumscrise filosofiei mărturisitoare a Duhului Sfânt. Ca realitate vie a responsabilității sale misionare s-a oglindit în darul luminii albe a Logosului, logodindu
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
de jertfa Adevărului, intuind profetic viziunea evanghelică a Românului și misiunea asumării trăirii sale harico-hristice, circumscrise filosofiei mărturisitoare a Duhului Sfânt. Ca realitate vie a responsabilității sale misionare s-a oglindit în darul luminii albe a Logosului, logodindu-se Adevărului, Suferinței, Credinței, Jertfei și Mărturisirii, căpătându-și primatul în ordinea spirituală a Neamului și a altor neamuri ortodoxe. Maria „Maria e un nume ce cântă./ Chipul omenesc îndumnezeit / a umblat odată în lume, / a umblat cu noi, oamenii, / în vremea când
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
la mănăstirea lor, Vladimirești, au refăcut-o din nou reluând activitatea comuniunii. La 8 August 1990, maica-poetă urcă la Osana Luminii. Poeta-monahie Maica Teodosia a fost și este o taină a poeziei creștine care a întrupat trăirea într-o măiastră suferință, într-un imn al comuniunii susurând pe file de acatist în anafura rugăciunii. Fiecare vers al ei e un spic de grâu care rodește însutit, care se dăruiește în pâine, care se împarte în lumină, care se împărtășește Neamului și
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
ceresc d-odinioară;/ O, Maică Sfântă Pururea Fecioară,/ În noaptea gândurilor mele vină./ Speranța mea tu n-o lăsa să moară/ Din inima-mi-adânc noian de vină;/ Privirea ta de milă caldă, plină,/ Îndurătoare-asupra mea coboară./ Străin de toți, pierdut în suferința/ Adâncă a nimicniciei mele,/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie./ Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința / Și reapari din ceriul tău de stele:/ Că te ador de-acum pe veci, Marie!” -1880. (Mihai Eminescu, Poezii. Ed.
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
El a adâncit în suflet strigarea Luminii de sus ca pe o pasăre măiastră prefăcând-o în Imnul Acatist închinat Fecioarei Maria, care i-a pecetluit slova de foc a evlaviei, cu aura țâșnirii harice, prelinsă ca o lacrimă de suferință sfântă și jertfă aleasă în Icoana martiriului său. Rugul aprins „Fecioară a nenseratului veac/ Sfântă Maică a luminii!/ Ascultă-ne și pe noi cei din păcat/ netrebnicii fii ai tinii!/ Preablândă, bună, preasfântă Fecioară,/ polata Domnului Iisus,/ Dezleagă-ne de
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
acest caz ca speranță, sperietoare și alinare în încercarea de a avea, cât de cât, un răspuns la ceea ce deocamdată, omenirea ca entitate universală, nu poate să înțeleagă: nașterea, viața, durerea, moartea. Nimic nu i-a produs omului mai multă suferință, mai multă durere, mai multe necazuri, decât această invenție a lui. De la lovire cu pietre, la arderi pe rug, viu fiind, la războiae, la cruciade, la închiziții, la distrugeri de culturi și civilizații. Și asta pentru că unuia i-a trecut
INVENȚII LINGVISTICE, RELIGIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475770817.html [Corola-blog/BlogPost/382445_a_383774]
-
Și să aștepti să mi se-ntoarcă marea/ Cu-aceleași valuri de îmbrățișări/ Veac dupa veac și să-ți aud chemarea/ Brăzdând văzduhul meu de-nfiorări”.// (Etern...) Un poem emoționant scris cu lacrimile înstrăinării și „povara altei veșnicii” devine grăitor în suferința sa interioară: „Azi nici pe vânt nu-ți mai trimit poeme./ Nu te cunosc, nu mă cunoști. Nu știi/ Dacă desculță iarăși trec prin vreme/ Sau port povara altei veșnicii”. (Străini) Un tablou mirific al iubirii desăvârșite nu poate fi
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
gol acuma e totuna Rămâne dorul fiindcă ți-a promis. Destule vise rătăcind aiurea În chicote de doruri ne-mplinite. Ce trec acum spre alte zări sperate Cu umbre trecătoare, nedorite. Atâtea chipuri văd câte odată ! Mă latră câinii mei de suferință. Și plâng pe înfundate deodată Când văd cum ne dispare o dorință. Cad mășile avute câte una Lăsând în loc privirile pierdute. Tangoul demodat dansat acuma E tot ce-a mai rămas dintr-o virtute. Din anii ce-am pierdut nu
CAD MĂȘTILE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1469873032.html [Corola-blog/BlogPost/370044_a_371373]
-
facem noi la ziarul românilor mureșeni, „Cuvântul liber”, pe care-l conduc din 26 decembrie 1989, deci de aproape 27 de ani, fără întrerupere. Născut în zilele tumultuosului decembrie 1989, în acea noapte de 22 spre 23, aici, în capitala suferinței românești, a pământului pătimitului nostru Ardeal, prin profesionalismul și dăruirea redactorilor și colaboratorilor, din primele zile, „Cuvântul liber” a fost pus în slujba Neamului, fiind o voce aparte în peisajul presei românești. Am fost martori și participanți direcți la învolburările
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
mișei. Și în două temniți large, / Cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la pușcărie / Și la casa de nebuni.” Așadar, de ce scriem? O spuneam și altădată. Pentru că istoria Neamului nostru a fost un nesfârșit șir de suferințe și umiliri, de revoltă și oprimări. Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub privirea Părintelui Îndurărilor, din acel ogor al românității noastre, nu poate fi ruptă! Rădăcina noastră, trainică, nu poate fi smulsă! Chezășie-i continuitatea, vechimea noastră, dăinuirea în Ardeal
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
aduc aminte de imaginea tristă a ultimei nopți în urbea mea..., atunci când am părăsit atâtea lucruri dragi, din ochii mei se scurg lacrimi care nu se mai opresc... Trad. liberă) Și eu l-am înțeles perfect pe mare poet latin! Suferința îndepărtării de matca e groaznic de dureroasă. Am încercat și eu să mi-o exprim în versuri: Sweet Bucharest When I'm calling my old friends and we talking on the phone Când sun la telefon prieteni vechi, și vorbim
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Viorel_nichols_taina_scrisului_30_viorel_nichols_1345534767.html [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]