2,268 matches
-
și 0,7% părinți ai elevilor 15. Statisticile oficiale nu prezintă un tablou apocaliptic al violenței școlare, iar prin faptul acesta sunt prețioase, căci se semnalează, în general, actele cele mai grave. Totuși, cifrele sunt, în general, sub realitatea victimizărilor suferite, în special de către elevi. Signa reprezintă, desigur, un progres față de modurile precedente de contabilizare. Să ne amintim cifrele din 1993-1994 ale Ministerului de Interne: 1 999 de fapte implicând elevi, 4 674 de fapte implicând adulți, în total 6 673
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Robert, 1995). Principiul însuși, cum am văzut, este foarte simplu: un eșantion din populația dată este întrebat ce acte de violență și delincvență a suferit. Aceste anchete ne permit să arătăm diferența dintre cunoașterea instituțională a fenomenului și realitatea agresiunilor suferite. Ele dezvăluie importanța "cifrei negre", a delincvenței ascunse. În ce privește mediul școlar, acest tip de metodologie a devenit mult mai frecvent în Europa și în lume, mobilizând cercetătorii în anchete vaste, constituind importante baze de date care ne permit o evaluare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al definiției însăși a violenței. De altfel, vom reveni în capitolul următor asupra acestei chestiuni importante legate de definirea violenței. Principalele rezultate ale anchetei realizate de Carra și Sicot în 1996 privesc așadar definirea victimizărilor de către elevi și frecvența violențelor suferite. Categoriile reținute de elevi și validate de această cercetare sunt în număr de opt: lipsa de respect, deteriorarea bunurilor, furturile, șantajul, rasismul, loviturile, extorcarea și hărțuirea sau agresiunile sexuale. Aceste categorii trăite depășesc, fără îndoială, ceea ce este de obicei contabilizat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu cuprinde, din motive de comparabilitate, decât subansambluri din anchetele citate: gimnaziștii din instituțiile publice. Au fost excluși din propriul nostru eșantion elevii din școlile elementare, iar din eșantionul INSERM, liceenii și școlile particulare. În prima coloană, tipul de victimizare suferită, de la extorcare la rasism, în coloana a doua, procentajul elevilor care declară acest tip de victimizare în ancheta ESPAD în Franța, în coloana a treia, procentajele furnizate de propria noastră anchetă, iar în coloana a patra, diferența dintre cele două
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai ridicată decât cea semnalată de Marie Choquet și echipa ei. Ele privesc, de asemenea, repartizarea acestor violențe în funcție de faptul că elevii sunt școlarizați în zone de educație prioritară sau nu. Pentru noi, mediul social este important, iar frecvența victimizărilor suferite depinde în mare măsură de acest mediu. Pentru Choquet, nu există nici o diferență semnificativă dacă ne aflăm sau nu într-o zonă defavorizată. În privința aceasta, sunt mai aproape de analiza făcută de instituție pe baza propriilor cifre, care arată că doar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
riscante, mai ales în mediile populare ceea ce este, sociologic, normal, consecințele juridice ale delincvenței fiind foarte inegale, în funcție de apartenența socială. Fenomenul retracției defensive este foarte puternic în cazul acestui tip de anchetă. Este posibil ca amestecarea conduitelor riscante cu victimizările suferite să fi indus, în cazul anchetei ESPAD, un halou peste ansamblul chestionarului, minimalizând declarațiile elevilor. Acest fapt mi se pare cu atât mai evident cu cât modul de administrare însuși este susceptibil de a provoca această retracție. Dacă modul de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
izolat, ci de repetarea și asocierea lor, iar în această repetare și această asociere a victimizărilor rezidă, în opinia noastră, nu toată violența din școală, ci violența ei cotidiană, realitatea ei comună. Microviolențele Într-o cercetare asupra tipurilor de victimizări suferite cel mai frecvent de elevii italieni, cercetătorii de la universitatea din Florența (Fonzi et al., 1999, p. 147) au arătat că pentru elevi cel mai frecvent era să fie "numiți cu cuvinte urâte" (52,8% dintre elevi), cum stau lucrurile și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
exclusiv pe infracțiunile sângeroase și astfel demonstrau cu ușurință că accentuarea "sentimentului de insecuritate" însoțea, în fapt, o diminuare a violenței. Arătând importanța în experiența victimară a micii delincvențe netratate, ea a deschis calea atenției acordate experienței cotidiene a delincvenței suferite, concepând-o dincolo de faptul divers și relativizând infracțiunile sângeroase. Important în această noțiune este că ea ne perminte să înțelegem retragerea treptată în sine a victimelor repetate: victimele abandonează un corp social de care se simt abandonate, părăsesc spațiile colective
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lucrurile nu mai stau așa. Fără a neglija imensa pondere a variabilelor socio-demografice și contextuale, în special economice, mulți cercetători (de exemplu, Debarbieux, 1996; Soule, 2003, Benbenisthy și Astor, 2005) încearcă să măsoare rolul "climatului școlar" în explicarea variațiilor victimizării suferite atât de elevi, cât și de profesori, și în evoluția sentimentului de securitate, a stimei de sine sau a eșecului școlar, aflat în strânsă legătură cu precedentele de asemenea (Xia Wang, 2003, pe baza unui eșantion de 5 187 de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să construim o scară a multivictimizărilor, între 0 și 5 tipuri de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de importantă, făcând posibilă o comparație între indicele climatului școlar și indicele victimizării. Poziția noastră teoretică este clară și va avea consecințe în analiza datelor: într-o anchetă de victimizare, nu e
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1995), Greszik et al. (1995, p. 270), dar și cercetarea spaniolă (Ortega, 2001). Altfel spus, iar aceasta este poziția științifică a Observatorului European (Blaya, Debarbieux și Rubi, 2003): "Departe de victimizarea reificatoare care face din fete obiectele pasive ale agresiunilor suferite, noi le privim ca actori, capabile să reacționeze și să se apere, dar și ca autori, al căror caracter violent este mult subestimat de instituțiile și statisticile publice". Cum spune răspicat Stéphanie Rubi (Rubi, 2005): "oprimarea poate fi și feminină
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-mi urăsc, și orice desfături,/ Zvârl tot ce-i bucurie-n lături. Credea-va cine m-a zărit/ Că jalea însăși a ntâlnit,/ Căci eu sunt jalea, jalea-s eu.” 642), prilej pentru poet de a-l interoga în legătură cu pierderea suferită și de a-l provoca la confesiune. Mărturisirea devine o adevărată terapie, naratorul știa că doamna murise, dar îi oferă cavalerului șansa de a se destăinui, este delicat, sensibil, plin de compasiune. Naratorul își ascunde voit cunoștințele pentru a-l
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Troil idealizează iubirea, nu este conștient întru-totul de riscurile la care o expune pe femeia îndrăgită, nu realizează pericolul iminent ce se abătea asupra cetății. În cele din urmă, „Troil, pentru a realiza o reconciliere între marea sa dragoste, pierderea suferită, arbitrariul destinului și voința divină, nu poate decât să se lanseze în acțiune și, indirect, să se elibereze de responsabilitatea asupra tuturor celor întâmplate.” 973 Bărbatul merge în rai, ajungând până la a opta sferă, fără a merita cert acest lucru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-mi urăsc, și orice desfături,/ Zvârl tot ce-i bucurie-n lături. Credea-va cine m-a zărit/ Că jalea însăși a ntâlnit,/ Căci eu sunt jalea, jalea-s eu.” 642), prilej pentru poet de a-l interoga în legătură cu pierderea suferită și de a-l provoca la confesiune. Mărturisirea devine o adevărată terapie, naratorul știa că doamna murise, dar îi oferă cavalerului șansa de a se destăinui, este delicat, sensibil, plin de compasiune. Naratorul își ascunde voit cunoștințele pentru a-l
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Troil idealizează iubirea, nu este conștient întru-totul de riscurile la care o expune pe femeia îndrăgită, nu realizează pericolul iminent ce se abătea asupra cetății. În cele din urmă, „Troil, pentru a realiza o reconciliere între marea sa dragoste, pierderea suferită, arbitrariul destinului și voința divină, nu poate decât să se lanseze în acțiune și, indirect, să se elibereze de responsabilitatea asupra tuturor celor întâmplate.” 973 Bărbatul merge în rai, ajungând până la a opta sferă, fără a merita cert acest lucru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a memoriei. De altfel, sinuciderea este des întâlnită în rândul supraviețuitorilor din lagăre, fapt ce dovedește importanța extraordinară a memoriei. Primo Levi nu a putut uita. În cazul lui, scrisul nu a fost un remediu pentru toată viața împotriva traumei suferite. Toți acești autori, indiferent de valoarea artistică a textelor, au în comun motivația de a transmite contemporanilor, dar și posterității, mesajul despre experiența trăită de ei. Pe toți îi unește sentimentul datoriei de a mărturisi atrocitățile cunoscute în lagăre, pentru
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ocupate după primul război balcanic, vecinilor cu care fusese în conflict. Astfel, României i-a revenit teritoriul format din cele două județe Caliacra și Durostor, ce alcătuiau Cadrilaterul sau Dobrogea Nouă, cum mai era denumită regiunea în limbajul timpului. Înfrângerea suferită și pierderile teritoriale au șocat cercurile politice bulgare, iar în opinia publică au produs resentimente și dorințe de răzbunare, ce au fost accentuate după prima conflagrație mondială, când visul realizării Bulgariei Mari a fost frânt și de această dată. Regatul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ideea sa este totuși profund ancorată în conștiința publică. Ideea este concentrată în afirmația că membrii unei societăți nu pot fi lăsați în voia sorții (șomajul, boala, accidentele etc.); comunitatea le datorează o protecție specială și trebuie să corecteze neajunsurile suferite. Fiecare cetățean are dreptul la un minim de existență. Este vorba despre materializarea modernă a valorilor ca demnitatea persoanei, echitatea, siguranța, solidaritatea. Această concepție ne diferențiază de Statele Unite, odraslă a Europei până la urmă, care nu a construit un sistem de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de dolari. Participarea altor națiuni la eforturile de întrajutorare, la care s-a adăugat reacția energică și promptă a guvernului român au ușurat considerabil suferința. Oricum, economia românească a avut nevoie de cîțiva ani pentru a se redresa după pierderile suferite 1380. Moscova s-a grăbit să tragă foloase din pierderile economice ale României. În mai, Brejnev și Kosîghin l-au chemat pe Ceaușescu la Moscova. În cursul acestei întrevederi, liderul român a acceptat să semneze la București, la începutul lunii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politica de apartheid adoptată de către această țară. Pe 26 septembrie, Reagan și-a exercitat dreptul de veto asupra proiectului. La șase zile după aceea, ambele camere ale Congresului au ignorat acest veto, aceasta fiind una din cele mai mari lovituri suferite vreodată de Reagan, în ceea ce privește politica externă 2408. Făcînd abstracție de protestul lui Reagan, Congresul a demonstrat că susține drepturile omului îndeajuns pentru ca Administrația să le acorde mai multă importanță. În aceeași zi în care Senatul a ignorat vetoul opus de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un guvern cu partide moderate "laice". Pius al XII-lea era obsedat de frica de comunism datorită evenimentelor din Europa de Est. În iulie 1949 chiar i-a exclus pe comuniști de la sfintele taine. Secularizarea Italiei a putut fi decelată din înfrângerile suferite atât de Biserică, cât și de DCI când, în 1971, s-a votat legea privind divorțul, în 1974 referendumul pe aceeași temă ducând la menținerea legii, iar cel din 1981 hotărând cu 68% din voturi legalizarea avortului. Anii `70 sunt
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
maximizare a profilului unei organizații și, totodată, un instrument care permite optimizarea proceselor și activităților relevante pentru calitate. Costurile calității reprezintă costurile suportate pentru a se asigura o calitate satisfăcătoare și pentru a da Încredere În această calitate, precum și pierderile suferite atunci când nu se obține o calitate satisfăcătoare. Noncalitatea, sau calitatea nesatisfăcătoare, reprezintă diferența globală dintre calitatea dorită și calitatea obținută efectiv. Costul conformității este costul suportat pentru satisfacerea necesităților exprimate și implicite ale clienților În cazul În care nu se
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
Când fiarele cutează să te-nfrunte, / să nu te-ntrebi de unde vin, ce vor: / lovește-le cu-o lacrimă în frunte, / Apoi purcede-n sus..." Ca la André Malraux din Antimemorii, actul demiurgic e un antidot al tragicului; drept urmare, destinul suferit poate deveni un destin dominat. Insul fremătător, "bolnav de faptă" un demonic în sens goethean opune "devorantului Cronos" înfăptuiri demiurgice. Intră în joc un vădit orgoliu răsturnător, creatorul fiind "un microcosm în macrocosm", un fel de Eu atotcuprinzător în care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
soartă mai bună9. Textele de care dispunem sunt, de asemenea, prototipuri rigidizate, concepute de cei care au știut să accepte provocarea disperării și erijate în răspunsuri-tip pentru generațiile următoare. Dar dacă ele nu oferă informații directe despre intensitatea nenorocirii suferite efectiv de cei care au trăit ieri, cel puțin dau, ca prin anticipare, o semnificație pentru suferințele celor care vor trece mâine prin încercări asemănătoare. Răspunsurile biblice la distrugerea Primului Templu în 586 î. Hr., care a urmat nimicirii regatului lui
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
oase care evocaseră evenimentele Cruciadelor în cronici. Chiar dacă, bineînțeles, acestea nu țin încă de o scriere a istoriei așa cum o concepem noi, ele generează istorie, care este o istorie de suferință. Ele constituie adesea singura sursă istorică disponibilă despre persecuțiile suferite și se erijează în material istoric. Alături de elegiile și rugăciunile de penitență rostite la date simbolice din calendarul evreiesc, ele trasează planul didactic al suferinței. Cruciadele contribuie și la elaborarea unei liturghii a catastrofeiddd, inserată în matricele deja existente și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]