689 matches
-
vederilor sale, Baronul Aehrenthal, care, la Petersburg, îl avusese drept consilier pe Contele Berchtold, îl promovase ambasador în locul său, deși în Ballplatz și în mediile diplomatice de la Viena se știa că posibilitățile acestui personaj erau mediocre, îmbrăcate în tot atîta suficiență cîtă superficialitate. Desigur, cancelarul conta să acționeze prin el, fiind sigur că are la Petersburg un agent care face exact ce i se spune. Dar pentru o asemenea răsturnare de directive, Baronul Aehrenthal ar fi trebuit să aibă, în prealabil
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
intrării în sacru, precum și calea prin labirintul inițiatic nu ar fi posibile în absența sfatului revelatoriu, primit întotdeauna doar de flăcăul demn să-l audă. Am văzut în primul capitol că frații sau surorile mai mari păcătuiesc prin aroganță și suficiență și nu pot recunoaște ghidul spre consacrare. Doar mezinul/mezina are calitățile necesare ce deschid calea spre lumea arhetipală, iar aparițiile de pe traseul lor simbolic constituie adevărate trepte spre desăvârșire. Pornind pe axa temporală înapoi înspre credințele milenare, cele dintâi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și spre cel social, dacă asupra mea „năvălește” absurdul social? Pot eu oare să mă izolez În continuare, faire comme si de rien n’était, transformând cu seninătate dreptul meu la „individualitate” În strict și cras individualism, egoism provocator, arborând suficiența unui ofidian sătul, contemplând somnoros priveliștea cu burta umflată de căpriorul lins de agresivele sale sucuri gastrice?!... Libertatea, cea individuală, este prețioasă doar pentru cel ce are nevoie de ea. Pe „ceilalți” Îi Încurcă de-a dreptul, ca o rudă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
atunci la numirea unor expatriați în funcții-cheie de consiliere. Unii au fost contactați și au refuzat, e foarte adevărat, dar poate trebuia insistat. Cel care a acceptat, Sorin Alexandrescu, nu putea constitui o masă critică. Eu am detectat o anumită suficiență în privința asta, poate fiindcă s-a considerat că vizitele oficiale scurte și frecvente, precum și călătoriile particulare ori sejururile de studii adică experiențe utile, dar care nu asigură integrarea instituțională într-o societate străină -, sunt suficiente. V. N.: Cu totul de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
idei de salon. Habar n-au ce este America, n-au făcut o călătorie, nu știu ce e aia o fermă americană, nu știu cum trăiește lumea de jos, nu știu ce diversitate de zone și de tipuri umane etc. există în America. Apoi, cu multă suficiență, transmit niște păreri care apoi în Europa sunt sacralizate: doar provin din Le Monde, din Süddeutsche Zeitung, de la BBC deci sunt inevitabil adevărul. Mă uit la ei și-mi vine să râd. Habar n-au de nimic. Deci, dacă oameni
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
lucrurile importante“: el „știe“, e beat de certitudini, nu are - în cel mai bun caz - decât mici perplexități de ocazie. Nu pledez, firește, pentru nedumerirea veșnică, ci pentru surdina care trebuie pusă mereu, de foarte sus, asupra oricărei forme de suficiență mentală. A avea o relație constantă cu universul întrebării, cu acela, mai ales, al întrebării fără soluție promptă, e un semn de sănătate spirituală, de bună așezare în teritoriul valorilor. „Lucrurile cu adevărat importante“ sunt cele care pun, în jurul satisfacțiilor
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-i lipsește nimic, problema speranței nu se pune: ce vom mai ști despre speranță, în clipa când vom intra în Paradis? Absența speranței poate fi, așadar, trăită în cheie nocturnă, ca disperare, și în cheie diurnă, ca speranță împlinită, ca suficiență a îndestulării. Prezența speranței, în schimb, e de negândit fără experiența simultană a lipsei, a precarității, a unei ambianțe dezesperante. Speranța e, în definitiv, un corelativ al carenței. Ea își dă întreaga măsură, sau cel puțin măsura ei de virtute
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
inevidență, să cauți ceea ce e de negăsit, să întârzii într-un exercițiu desuet, în conflict cu știința și cu modernitatea. Și cumințenia spiritului, gata să se instaleze în confortul unei soluții încremenite, fără penumbre și fără evoluție. Două forme de suficiență cu manifestări neașteptat de asemănătoare: ambele încetează să-și mai pună întrebări. Ambele știu. Deosebirea ar fi că cei dintâi transformă încrederea în știință într-un fel de religie, în vreme ce reprezentanții celei de a doua categorii transformă credința într-o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
epuizează în ritualism bigot și superstiție coregrafică nu e mai puțin lovită de vacuitate. Credinciosul „instalat“ con fortabil în credința sa, credinciosul care nu mai are întrebări, drame, griji sufletești, stupori și incertitudini e un simplu funcționar bisericesc, a cărui suficiență, al cărui „sedentarism“ spiritual pot fi exasperante pentru Dum nezeu însuși (cf. Isaia, 1, 11-15). La celălalt pol se situează cei care nu cred că cred, pentru că au despre credință o imagine în același timp schematică și sofisticată. Schematică, atunci când
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe cine firitisi, vor să se gudure, să se execute, să slugărească. Nu e vorba de înclinația nobilă de a-ți sluji semenii, ci de voluptatea perversă de a-ți răzgâia superiorii, de a te lăsa confiscat de țanțoșa lor suficiență. Cu alte cuvinte, de îndată ce ai o picătură de libertate, te grăbești s-o amanetezi, să o delegi unui șef, unei iluzii, unui idol. Altceva ce să faci cu ea? Când o cantitate suficientă de oameni ajunge să gândească astfel, dictatura
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
A fi de acord cu cineva și, în genere, a cultiva judecata afirmativă e un semn de moleșeală intelectuală, dacă nu direct de debilitate. În sfârșit, spiritul critic e adeseori manipulat ca expresie a libertății. Ne-am câștigat dreptul la suficiență și arbitrar, ne-am câștigat dreptul de a nu mai ține cont de nici o regulă. Îi pot judeca pe toți, pentru că n-am ce risca și n-am ce pierde. Nu am opreliști de limbaj și de atitudine, pot, așadar
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la biserică“ decerebrat și mecanic și „a medita“ asupra feluritelor teme religioase în totala igno ranță a metabolismului liturgic și a căutării „instituționalizate“. Debranșat de „dispozitivul“ apostolic, „filozoful“ religios riscă să-și pericliteze spiritul de orientare, crezând, cu o vinovată suficiență, mai mult în capacitățile proprii decât în acumulările masive ale unei bimilenare tradiții. Altceva mă preocupă, însă, în însemnările de față. Și anume faptul că, pe piața dezbaterii publice de la noi, interogația religioasă e cvasiabsentă, iar problemele legate de Biserică
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să constat că discursul autoironic e, în majoritatea cazurilor, absent. Toți se iau foarte în serios, toți adoptă ambalajul com plezenței de sine: au dreptate, sunt de partea cea bună, inflexibili, siguri de ei, țepeni, solemni, zidiți în propria lor suficiență. Pot fi bășcălioși, batjo coritori, sarcastici, dar numai cu privire la ceilalți. La adversari, la cei de altă părere sau de altă obediență. Dar despre ei înșiși, ca despre morți, numai de bineă E plin de jurnaliști care și-au făcut o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
chiloți. Și asta ar fi doar începutul. Epilog: Cu sau fără dileme? Când am lansat pe piață Dilema, nu ne-am făcut iluzii prea mari în privința efectelor ei terapeutice. Știam că „omul fără dileme“, cu certitudinile lui de lemn, cu suficiența lui asfixiantă, nu va dispărea curând din peisajul au toh ton. Ne închipuiam, totuși, că pe mă sură ce lumea românească se va „nor maliza“, pe măsură ce „tranziția“ va trece, calmul delibe rativ va câștiga teren. Ne închipuiam că ne vom
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vers și ritm. Cele întâmplate cu adevărat se manifestă insistent ca fenomen periferic, căruiaîi administrezi prin cuvinte un șoc după altul. Când a devenit de nerecunoscut pentru sine însuși,înseamnă că a revenit în centru. Trebuie, mai întâi, să demolezi suficiența de sine a lucrului trăitpentru a scrie despre el - s-o cotești din orice stradă reală într-una inventată, fiindcă numai aceasta îi poate semăna din nou. Iar când o faci, n-ai voie să lași să eșueze ceea ce ți-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu acuratețe și simț al poantei, precum și cu „epistolele” din Doresc ca micile mele rândulețe... (1945), a căror savoare rezidă în comicul de limbaj - confuzii naive, prețiozități emfatice, snobism intelectual, prin care este satirizat un mediu pecetluit într-o ridicolă suficiență. Citite de-a lungul anilor pe scenă ori la televiziune, textele și-au dovedit caracterul teatral pregnant. Judecata scăpărătoare, umorul malițios, expresia lapidară până la aforism caracterizează stilul „mușatismelor” din celebra rubrică „10” din revista „Contemporanul” (1965-1970), reunite în Fiecare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
peste timp. Dorim generației prezente și celor viitoare cât mai multe îndrumări pline de înțelepciune, cristalizate într-o formă de învățământ viabilă, în pas cu modernitățile, păstrând tradițiile benefice câștigate în timp, curățate de rugina așternută de vreme și de suficiența multor bănuiți educatori! La cei 150 de ani, în numele celor unsprezece colegi în viață din promoția 50, dorim școlii, elevilor și profesorilor săi să treacă, în anii ce vin, prin cât mai puține lipsuri, spre binele și însănătoșirea întregii societăți
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fi neconcludent dacă acestea nu plac și adulților. Idee mai degrabă retrogradă, izvorând neîndoielnic din tradiția monitorială a lui Deminutio capitis, atât de la îndemână și de dragă, de două mii de ani încoace, oricărui pater familias, încrezător doar în autoritatea și suficiența sa. E adevărat, sunt numeroși adulți care iubesc cărțile pentru copii. De fapt, lăsându-se seduși de ele, ei nu fac decât să-și ratifice propria copilărie cu vraja și ispitele sale, de neuitat. Este o ștafetă care funcționează fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care contribuția românească a constat din răcnit și împușcat, planurile erau în altă parte și au fost urmate de oameni, nu neapărat proști, ci dispuși să uite că au o responsabilitate față de Țară, erau bucuroși că au ajuns la conducere: suficiența lor găunoasă, semănată în loc de grâu și tractoare, ne-a adus în situația de astăzi. De-ar fi Boc cu stea în frunte, tot n-ar putea descâlci ițele prea încurcate care sugrumă și sufocă România, prea s-a lucrat cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în străinătate, care trebuiau să rezolve chestiunile diplomatice, aleși nu de țară, dar de rege. Maniu, luând al doilea cuvântul, protestă tot atât de energic și insistă asupra îngrijorării Ardealului. Cădea regele de sus. Ce iluzii își făcuse! dar, cu încăpățânarea și suficiența care îl caracterizau, le răspunse: „1. Că el nu va lucra decât cu oameni tineri; 2. Că armata și-a făcut întreaga datorie (!?); 3. Că are încredere în viitor; 4. Că totul va merge f. bine“. Era acolo o delegație
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
efecte ca tot ce realizase până atunci. Nimic nu-i părea imposibil însă era convinsă că alegătorul, neavând altceva la îndemână decât imaginea candidatului, se baza în exclusivitate pe atitudinea acestuia iar Ernest Radak respira, prin toți porii, aroganță și suficiență, fapt ce-l punea, din start, în postura de învins. Văzându-l atât de încăpățânat și preconceput în gândire, concluzionă că nu e capabil de o conlucrare din cea mai fructuoasă. Fără alte fasoane, îi spuse pe șleau. Veți fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Asta în timp ce, în termeni ecologici, ne moare exotismul și biodiversitatea, nu mai există "și alții", iar antropologii sunt triști pentru că li se modifică chiar principalul obiect de studiu și nu o face nici măcar cu demnitate. Și-a construit, plin de suficiență, o inegalabilă capacitate de autodistrugere. Omul nu are nevoie de un adversar serios, cum ar fi un obiect gînditor neidentificat : își este suficient. Nu-i nimic, au mai murit civilizații... continente mai sunt... Avem o lipsă tenace de înțelegere tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de psihologie, aptitudinile sunt definite ca P. Popescu Neveanu (23) a elaborat o teorie bifactorială a creativității, care plasează creativitatea în Conform acestei teorii, aptitudinile generale și specifice, de nivel cel puțin mediu, constituie o condiție necesară, dar nu și suficiență, pentru creativitate. Prezența atitudinilor creative se dovedește indispensabilă. Ele se comportă ca niște vectori care provoacă și declanșează ciclurile operatorii (aptitudini), pilotându-le constructiv. După I. Radu (24, p. 332), Tot I. Radu observă că unii autori folosesc termenul de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
structurile stabile ale personalității; * Orice schimbare constituie o amenințare a unei stări de echilibru inițial; * Orice schimbare trebuie să constituie o provocare; * Schimbarea este o sursă de stres; Nevoia de schimbare trebuie trăită și obiectivată pentru a depăși starea de suficiență incomodă. Iată cum sunt structurate aceste obiective: A. Obiective psihologice a) Cognitive: * Perceperea corectă, nedistorsionată a tipurilor de schimbare; * Implicarea gândirii și imaginației în anticiparea soluțiilor de adaptare la schimbare; * Analiza lucidă, rațională a situațiilor supuse schimbării; * Abilitatea de a
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
poartă; politică; popas; popor plin; poposește; poposi; a poposi; pornire; președinte; primul; probleme; protest; prudent; punctualitate; rabdă; rapid; a răbda; rănește; realizare; reușește; reușită; satisfacție; satisfăcut; saturat; sătul; secundă; serviciu; în sfîrșit; sincronizare; sosit; sta; stai; stare exotică; stă; succes; suficiență; temporar; termen; s-a terminat; timpul; totul; transport; trădare; trei; trenul; tristețe; ținti; undeva; vara; veniră; venit; viitor; vin; de vorbit; mai vreau; nu mai vreau (1); 765/244/82/162/1 ajuta: bunătate (41); prieten (36); bun (24); oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]