30,395 matches
-
rămas în costum de baie, ascunzându-mă în ultima bancă. Întâmplarea a făcut să urmeze un curs de desen, pe care profesorul Anastase Țârulescu îl intitulase pretențios drept „Istoria Artelor”. La venirea profesorului, care era cunoscut drept șugubăț, elevii au sugerat să ies la tablă și să explic ceva. Mirat, profesorul m-a chemat, iar eu, demascat și neavând altă alternativă, am ieșit pășind apăsat, dar aproape gol. Scandalizat, profesorul a descris cazul pe larg, mult prea detailat după mine, în
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
lucrurilor firești, învăluie aceste poezii într-o atmosferă tonică, de echilibru și de armonie. Multe sunt pasteluri impresioniste într-o viziune antropomorfică (Pânza cerului s-a rupt), care, fără a fi copleșitoare prin gravitate, impresionează prin puterea lirică de a sugera un dezastru de proporții cosmice: „Soarele, vulcan erupt,/ Pânza cerului a rupt/ Undeva la asfințit/ și pe boltă s-au ivit// Flăcări, magmă, șiroind/ Și tot cerul înroșind”. Predispoziția pentru pictural apare și în Stăpâna nopții, Lună plină, Buchet pe
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
până mâine,/ Grâu nu vom avea, de pâine”. Paparudele, Caloianul, rituri de invocare a ploii, obiceiuri tradiționale, apar ca motiv cu parfum rural, ploaia torențială, seceta alcătuiesc un tablou în note campestre, cu tonuri ușor idilice, necesare, însă, pentru a sugera frumusețea, muzica perpetuă a acestei simfonii a naturii. Toamna este anunțată ca o victorie - Vine toamna!, dar și cu motivele bacoviene precum frigul, ploaia (Ploaie mocănească). Această notă e contracarată de imaginea senină, luminoasă a unei toamne tonice, romantice ca
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
spre a nu vă rătăci în desiș imitativ, citiți și alți poeți ai versului alb, așa-zis modernist, prespălat, stors, gol de metafore și mesaje suave, curgătoare, refrenice, elegiace... Și abia apoi scrieți iar și iar ceea ați vrut să sugerați în primele încercări, în primele stihuiri încropite în format de versuri. Nu aș vrea să vă fac o demonstrație matematică a liricii, dar, cu nici 500 de cuvinte uzuale și cumva culte din limbajul liricii românești clasice și contemporane se
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
se păreau îndepărtați. Am deschis fereastra, iar lumina slabă a dimineții și zgomotul domol și firav al orașului ce zăbovea să se trezească, au cuprins odaia. Ape tulburi adusese cu sine această întâmplare. Nimic din ceea ce se petrecuse nu îmi sugera rostul ei. Nu puteam nici măcar să bănui o frântură din adevărul lucrurilor. Fred! Oare cine se ascundea în spatele acestui nume? Și ce căutase sau ce lăsase în dressing, cel ce pătrunsese în casă? În clipa următoare, am intrat în dressing
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1428310222.html [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
al clopotelor, cei în legătură cu a căror existență am căzut în vinovată uitare ne transmit fiorul nevoii noastre de pocăință. Plaiurile lor, ale românilor risipiți în jurul României, mai presus de peisajul mirific, sunt parcă rupte din Carpații noștri, din colinele Subcarpaților, sugerându-ne că semenilor noștri de aiurea le seamănă și glia, că Dumnezeu nu a lucrat cu “osebire” atunci când a rânduit românimii baștina înspre cele patru zări ale Europei. Și că Edenul - paradisul primordial - nu trebuie căutat în vechea Persie, ci
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
o capsulă a timpului...te înțeleg perfect, Elena. -Îi conectată cu întreruperi. Să fim realiști. Nu pot să sar la fiecare moft al ei, numai pentru că-i suntem chiriași! M-am săturat! Sunt prea obosită la sfârșitul fiecărei zile! Ce sugerezi Victor? -Problema este că...suferim din lipsă de timp...după orele nesfârșite..cu pacienții din spital! Sunt sigură!...Sunt convinsă că vom găsi ceva potrivit. -Victor, cu lipsa asta acută de locuințe?...să fie cel puțin o camerăcu vedere la
ZI DE VARĂ, PROZĂ DE MARIANA ZAVATI GARNER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zi_de_vara_proza_de_mariana_zavati_ga_al_florin_tene_1347599313.html [Corola-blog/BlogPost/343631_a_344960]
-
care este martor sau pe care le inițiază, trasmise cititorului prin monologul eroului-copil. Din acest unghi privind, Creangă este creatorul psihologiei copilului crescut la sat. George Călinescu spune despre marele povestitor: ,,Forța lui Ion Creangă stă în capacitatea de a sugera farmecul neegalat al vârstei. El nu are de spus despre copilărie mai mult decât alții, o spune însă mai altfel. Chiotul lui este mai plin, sună ca o voce minunată, distinsă, într-o gloată''. De copilărie, ca de o vârstă
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
strofă a poeziei, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri (150-300 de cuvinte) despre munca eficientă, pornind de la ideile sugerate de afirmația lui Lucian Blaga: Trebuie să existe o anumită concordanță între acțiuni și planuri, dacă vrem să scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-3-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
Cel mai înalt vârf al Belgiei deține numeroase surse de apă curgătoare, cum ar fi râurile ardene, aparținând toate bazinului Meuse: Helle, Roer, Schwarzbach la nord (dar care curg spre est), Bayehon la sud, și Trôt Marets la vest. După cum sugerează și numele acestor râuri, chiar dacă signal de Botrange nu a fost o frontieră de stat, acesta marchează o frontieră lingvistică în regiune, între limbile romanice la vest și cele germanice la est. Signal de Botrange a devenit cel mai înalt
BOTRANGE – CEL MAI ÎNALT PUNCT DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Botrange_cel_mai_inalt_punct_din_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/355388_a_356717]
-
O mină de aur... cenușiu constituie tinerii conaționali cu convingeri puternice, motivații de nezdruncinat, studii solide și un patriotism deloc mimat, sau sugerat de politicieni de strânsură. Printre ei, o doctorandă calmă, optimistă, de o modestie uluitoare, care consideră că tematica identitară nu este perimată, nici desuetă, în Republica Moldova. Iulia Modiga este redactor-șef la InfoPrut și una dintre cele mai cerebrale interlocutoare
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua by http://uzp.org.ro/cei-de-peste-prut-nu-sunt-romani-de-mana-a-doua/ [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
redactor-șef la InfoPrut și una dintre cele mai cerebrale interlocutoare, pe tema reunificării celor două state românești. O mină de aur... cenușiu constituie tinerii conaționali cu convingeri puternice, motivații de nezdruncinat, studii solide și un patriotism deloc mimat, sau sugerat de politicieni de strânsură. Printre ei, o doctorandă calmă, optimistă, de o modestie uluitoare, care consideră că tematica identitară nu este perimată, nici desuetă, în Republica Moldova. Iulia Modiga este româncă. Îi plac lucrurile temeinic făcute, de la fotografiile artistice - fiind nedespărțită
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua by http://uzp.org.ro/cei-de-peste-prut-nu-sunt-romani-de-mana-a-doua/ [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
dar absorbția Depășește în timp ejecția, Și uite așa supus la îndoială Mă cert cu timpul care dă năvală. Gravitația ne lipește de gând Cuvântul se pierde-n cuvânt, Noroc cu raiul de verbe Substantivul apare sau pierde. Cineva îmi sugerează că sunt rău Mă cert cu vântul care trece peste râu, Nu mă bag... somnul se leagă De absorbția și dejecția oarbă. Nu mă bag... Mulți oameni răi se cred peste ceruri, Zei. Referință Bibliografică: Ingenua reacție / Petru Jipa : Confluențe
INGENUA REACȚIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/petru_jipa_1417596880.html [Corola-blog/BlogPost/362402_a_363731]
-
Valentina Becart în “Dincolo de cuvânt” este dovada altruismului și spiritului românesc care-i domină inima, este o minunăție. Și mi-aș permite cu deosebită considerație pentru cea care ne-a oferit spre lectură și delectare 433 de pagini să-i sugerez să nu se oprească aici și să continuie și cu alte volume, II, III, IV,... căci, după apariția acestui volum, vor fi mulți colegi de-ai noștri care poate vor avea mult mai multe de spus decât unii dintre noi
MANIFESTARE VALORICĂ A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI .EXEGEZA. ION NĂLBITORU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_dincolo_de_cuvant_ma_valentina_becart_1359480594_gyz5c.html [Corola-blog/BlogPost/348888_a_350217]
-
în meniu). Părinții din anul acesta le-au permis să-și comande la bar, ce vor ei. Timpul trece...în favoarea lor. Aceste generații, de după '89, se așează altfel pe făgașul clipelor. Unde e directorul cel zâmbitor de la Lugoj? I-aș sugera, dacă ar fi posibil, să fixeze orologiile lui după timpul elevilor și al nostru...al profei de latină, al universitarei, al patronului de geografie...câte ritmuri nebune ar fi! Mă desprind de tot ce mă-nconjoară și-mi aud “ceasul
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_ceasuri.html [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
mai ales când auzeau că vii de undeva de după „cortina de fier”. De multe ori am tăcut pentru a evita o poveste lungă și dureroasă, dar de multe ori am spus adevărul, și... de câte ori am spus adevărul mi s-a sugerat de „ascultători” să scriu o carte. Așa a început dragostea mea pentru a scrie, pentru a mă exprima, pentru a face cunoscut evenimentele prin care am trecut. Scriind manuscrisul, emoțional, am fost afectat de multe lucruri, și abia atunci am
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_un_mare_eva_george_roca_1337262551.html [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
eternizare ori permanentizare și înveșnicire, apoi exterminare și excludere versus tăria și icluziunea credinței creștine. Națiunea și neamul ori poporul în cuprinsul acestui discurs sunt una și împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care poate fi, cum sugerează el, fără orgoliu, o pildă pentru alții, demnă de luat în seamă. În încheiere, la acest ceas și moment aniversar - al împlinirii a cincizeci și cinci de ani de viață, îi dorim Maestrului și Artistului, Apologetului și Mărturisitorului precum și Omului
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Omul_frumos_dan_puric_aju_stelian_gombos_1392018277.html [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
adăugăm acum hititul huwant, toharic A want, wuntu în pakanh(Australia), toate »vânt ». De fapt chinezii îl scriu feng înțeles de altii fără g final: taifun în germană, fohn în engleză, dar fan în cărțile rusești. Acad. Gr. Brancus îmi sugerează telefonic (martie 2014) că vânt poate fi onomatopeic. Prin anii 70 discutăm despre originea limbajului și îi spuneam acad.Al.Graur teoria mea revoluționară despre relația omului cu Cerul, Pământul, Soarele. Pe vremea aceea se considera că nu se poate
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404721720.html [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
pot vedea împărțind sacoșe, pentru că mi s-ar părea că eu sunt milogul, nu cel care apucă. Nu îmi place să obțin ceva cu prețul servilismului. Contracandidații dumneavoastră au făcut-o? Dacă aș aplica acum exerciții de comparație ce aș sugera? Oamenii și-au dat singuri seama fără să fac eu această analiză. Eu pot să am depline drepturi de a vorbi despre mine. Am creat cel puțin sentimentul că există și o altfel de lume. Eu nu m-am luptat
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dring_mihail_lupu_izbanzi_aurel_v_zgheran_1372168719.html [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
scriitorului basarabean, adiționată de cel mai limpede albastru zămislit în ochii unui bărbat. L-am și invidiat pe loc, cu voce ridicată, referitor la acest presupus privilegiu al său asupra frumoaselor din tinerețea sa. A surâs, complice la constatarea mea, sugerându-mi subtil că atuul încă mai "funcționează". Și abia de am scăpat cu viață din îmbrățișarea sa de urs carpatin, eu nefiind, comparativ, decât un biet jder (ca să rămânem la Carpați, zidurile cele falnice ale Cetății Neamului Valah, cu reverberație
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
trăiesc - / Acesta e numele / Îndureratei mele iubiri. / În lacrimă numele mi-a putrezit / Renăscând în pământul / Pe care l-am regăsit. / Fratele îmi este cel / Care numele îmi înțelege / Îndrăgindu-l ca pe numele său.” În introducerea sa, Valentin Marica sugerează cum trebuie receptat Grigore Vieru: „Calea de urmat ar fi comuniunea receptorului cu sinele textului vierean, cu miezul său de divinitate. Poetul trăia și mărturisea accepțiunea comunicării aidoma cuminecării. A prefigurat silueta receptorului fuzionând, de-a pururi, cu mesajul operei
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
echivalent, așa cum bine a spus el însuși: deși fragil și vulnerabil, are o putere de penetrație nebănuită și străpunge scoarța pământului să iasă la lumină. Dar mai ales, crește singur, se strecoară pe alocuri, fără ajutor, într-o perenitate care sugerează veșnicia. Și nici nu moare, ci adoarme puțin ca să-și refacă puterile și să ia din nou lumina în piept. Să-și definească ținuta, ființa. Să prindă rădăcini în pământul sufletului nostru. Arta poetică nu trebuie definită, pentru că inefabilul nu
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
însă nu putem alege să nu mâncăm deloc, astfel că, oricâtă voința am avea nu putem lupta împotriva limitării naturii umane. Constantin POPA 1 iulie 2012 --------------------------------------------- Seria „Condiția umană” este împărțită în: „Hazardul și nașterea angoasei” și „Metafizica”. Această divizare sugerează faptul că în timp ce în prima parte se stabilesc problemele existenței umane, în partea a doua se încearcă căutarea răspunsului și sensului existenței, pentru asta fiind nevoie de introspecție în Metafizica. „Metafizica” este o serie de șase tablouri, făcând parte din
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_4_constantin_popa_1342752866.html [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]
-
fond) o nuanță domoală ca o cataplasmă de argilă vag argintie. În centrul optic al copertei I a plasat reproducerea unei lucrări de artă plastică de certă valoare estetică (un soi de pictură-basorelief, pictură-colaj) botezată, cu smerenie, Cruce, dar care sugerează, în egală măsură, Răstignirea, circumscrisă în romb-pătratul existențelor noastre cenușii și al neînțelegerii, decât într-un târziu, a menirii și misiunii pentru care Dumnezeu ne-a dat viață telurică. Opera de artă reprodusă pe prima copertă - Cruce - constituie creația doamnei
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și în studiile comparative indo-europene. Vedem că și căldărarii folosesc sufixul -ben, și ursarii folosesc sufixul -imos, nefiind vorba de fixarea preferențială a unui grup rom doar pe baza unui anumit sufix, sau a împrumutului sufixului -imos din Grecia, așa cum sugerează tabelul lui Courthiade. Ar fi fost mai potrivit ca cercetătorul francez să aleagă cuvântul haben - „hrană”, dar atunci ar fi fost limpede văzut că și căldărarii îl folosesc, și teoria ar fi avut fisuri! Sufixul -imo nu este grecesc, ci
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]