613 matches
-
note și cu atât mai puțin În scoruri. Este vorba de un feed-back pentru subiect și pentru profesor. Dat fiind caracterul ei diagnostic, evaluarea formativă necesită o acțiune corectivă, fără de care nu există, de altfel, un adevărat Învățământ." Sumativă: „Evaluarea sumativă preia de la evaluarea formativă un anumit caracter diagnostic, mult mai general Însă; evaluarea are drept obiect, În acest caz, fie o parte importantă a unui curs, fie Întregul curs. Vorbim despre curs pentru mai multă claritate, Însă poate fi vorba
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
curs. Vorbim despre curs pentru mai multă claritate, Însă poate fi vorba și de obiective generale cum ar fi Însușirea unei atitudini sau dobândirea unei capacități... Deosebirea fundamentală constă nu atât În cantitatea cunoștințelor examinate, cât În obiectul evaluării. Evaluarea sumativă se traduce printr-un scor... Prin scor desemnăm rezultatele obiective obținute În urma unui test sau a oricărei alte forme de evaluare prin adunare sau scădere de puncte, după reguli fixe." Normativă: „Prin evaluarea normativă se interpretează scorul obținut În urma unui
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În alegerea celor mai bune cursuri. În ultimul timp, au fost efectuate o serie de studii care sprijină În mod consistent utilizarea largă a aprecierilor studenților de către cadrele universitare, În scopuri formative (perfecționarea activității didactice) și de către conducere În scop sumativ (pentru luarea deciziilor administrative). În universitățile americane, implicarea instituției (conducerii) În aplicarea și colectarea aprecierilor studenților este totală. Studenții sunt utilizați ca sursă de informare În evaluarea predării În 98% din totalul acestor instituții. În ultimii zece ani, chestionarele de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sunt mult mai favorabile cadrului didactic decât cele nesemnate. b. Prezența cadrului didactic Aprecierile sunt mai favorabile dacă profesorul rămâne În sală În timpul completării chestionarelor de către studenți. c. Instrucțiunile oferite Aprecierile sunt mai favorabile atunci când studenților li se comunică scopul sumativ al acestora (informațiile vor fi folosite de administrație În politica de personal). d. Perioada de aplicare Evaluările făcute În ziua examenului sunt mai puțin favorabile comparativ cu cele efectuate În timpul semestrului. 2. Caracteristicile cursului a. Obligatoriu / Opțional Evaluările cursurilor la
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
se vor trage concluziile de rigoare. Se recomandă confidențialitatea rezultatelor. Rezultatul va fi adus la cunoștința cadrului didactic de către conducătorul instituției sau delegatul acestuia stabilind Împreună căile de remediere a neajunsurilor activității didactice. În funcție de scopul utilizării rezultatelor, evaluarea este formativă, sumativă sau informativă. Evaluarea formativă. Evaluarea este formativă dacă scopul ei principal este de a oferi informații personalului didactic care să-i permită acestuia să-și Îmbunătățească activitatea și să-și fixeze planul de dezvoltare profesională. Evaluarea formativă este o condiție
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Înlănțuire, dacă o singură verigă e slabă, tot lanțul e slab. Nu se exclude totuși posibilitatea apariției unor ușoare Îmbunătățiri În calitatea prestației academice chiar și În cazul În care doar două sau trei din aceste condiții sunt Îndeplinite. Evaluarea sumativă. Evaluarea se numește sumativă dacă este inițiată de către instituție, și servește acesteia pentru a-și Întemeia deciziile de personal (salarizare diferențiată, promovare, prelungirea statutului de profesor asociat, penalizări, desfacerea contractului de muncă etc.). Instituția face un bilanț și judecă: ce
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
verigă e slabă, tot lanțul e slab. Nu se exclude totuși posibilitatea apariției unor ușoare Îmbunătățiri În calitatea prestației academice chiar și În cazul În care doar două sau trei din aceste condiții sunt Îndeplinite. Evaluarea sumativă. Evaluarea se numește sumativă dacă este inițiată de către instituție, și servește acesteia pentru a-și Întemeia deciziile de personal (salarizare diferențiată, promovare, prelungirea statutului de profesor asociat, penalizări, desfacerea contractului de muncă etc.). Instituția face un bilanț și judecă: ce a făcut fiecare și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
nici cum evaluăm, ci de ce evaluăm. Iar de răspunsul la ea depind răspunsurile la Întrebările: ce?, când?, cum?, prin ce mijloace?, pe ce bază?, etc. Evaluarea introduce o normă valorică, evoluând sub influența pedagogiei prin obiective, În două direcții: una sumativă, care se concentrează asupra rezultatelor grupei de subiecți, reflectând performanțele; alta formativă care analizează situațiile complexe, demersurile de studiu și procesele de Învățare diverse; Evaluarea condiționează În așa manieră dinamica colectivității subiecților, astfel Încât, putem spune că nu există Învățare eficientă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
interpretări, decât acolo unde s-a considerat că acest lucru este esențial. Considerații preliminare. Definiții. I. Tipuri de evaluare: 1. Predictivă (inițială); la Începutul unui ciclu, a unei teme noi; 2. Formativă (continuă); la fiecare lecție sau temă nouă; 3. Sumativă (finală). la sfârșitul unui ciclu, a unui capitol; II. Instrumente de evaluare: A. Metode tradiționale de evaluare: pentru elaborarea probelor, profesorul va avea În vedere următoarele Întrebări: ce tip de itemi trebuie construiți ? ce grad de dificultate trebuie să aibă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
varietate de metode și tehnici de evaluare; se proiectează de către profesor În funcție de context și reunește diferite instrumente de evaluare tradiționale și alternative; sintetizează activitatea studentului de-a lungul timpului (un an, un semestru) reprezentând astfel și o formă de evaluare sumativă a achizițiilor studentului și a preocupărilor sale; utilitatea portofoliilor: studenții devin parte a sistemului de evaluare și pot să-și urmărească, pas cu pas, propriul progres; studenții și profesorii pot comunica (oral sau În scris) calitățile, defectele și ariile de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
arată procesul de dezvoltare: Început; planificare; revizuiri; produse care indică interesele, stilul studentului și folosirea unei varietăți de inteligențe: criterii pe baza cărora munca va fi evaluată; date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate: rezultate la teste inițiale, formative, sumative; date privind comportamentul studentului În amfiteatru sau seminar: observarea sistematică; date privind activitatea studentului În afara clasei: rezolvarea temelor; frecventarea bibliotecii; referate; proiecte; participarea la sesiuni de comunicări științifice, concursuri excursii, vizite didactice; preocuparea pentru aplicațiile informaticii În domeniu; preocupare pentru
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pentru a testa ritmul de lucru al copiilor, calitatea lucrărilor, nivelul de pregătire , nivelul de dezvoltare intelectuală a fiecărui copil în parte precum și spiritul de competiție și de inițiativă . Finalul unității de învățare coincide cu administrarea unei probe de evaluare sumativă, ai cărei itemi au un grad mai ridicat de dificultate. Se urmărește astfel ca feedback-ul dintre însușirea teoretică a noilor cunoștințe și capacităților de a fi puse în practică să fie deplin. Deficiențele observate în prelucrarea și aplicarea noilor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
conținuturi, sarcini și obiective; organizare : activitățile clasei, program; comunicare: informații, mesaje; conducere: activitatea la clasă, formarea elevilor; coordonare: sincronizarea obiectivelor individual-comune, întărirea solidarității grupului de elevi; motivare: aprecieri verbale și nonverbale, încurajare; consiliere: ajutorare, sfaturi: control: obiective, performanțe; evaluare: evaluări sumative, prelucrări statistice și judecări valorice. Cu alte cuvinte, cadrul didactic este: organizator al situațiilor noi de învățare, observator, dirijor, consultant științific, punct de sprijin, sfătuitor, colaborator, evaluator. Procesul de predare are trei faze, iar cadrul didactic trebuie să folosească metode
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3031]
-
Dumnezeu este măsurată prin răspunsul la itemul Cât de important este Dumnezeu în viața dumneavoastră, răspunsurile fiind scalate de la 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc important și 10 foarte important. Încrederea în implicarea socială a Bisericii este un scor sumativ construit din răspunsurile afirmative la întrebările: În general, credeți că biserica oferă răspunsuri potrivite la problemele morale și nevoile individului/ Problemele vieții de familie / Nevoile spirituale ale oamenilor / Problemele sociale din țară. Scorul ia valori de la 0 la 4, unde
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
individului/ Problemele vieții de familie / Nevoile spirituale ale oamenilor / Problemele sociale din țară. Scorul ia valori de la 0 la 4, unde 4 înseamnă acceptare maximă a implicării sociale a bisericii. Credința în ideile religioase este alcătuită tot ca un scor sumativ din răspunsurile pozitive la itemii: Credeți sau nu că există Dumnezeu / Viată după moarte / Iad / Rai / Păcat. Valorile scorului sunt cuprinse între 0 și 5 unde 5 înseamnă acceptare maximă a credințelor religioase de tip tradițional. În esență religiozitatea este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
În această fază am început să iau în discuție colectarea de date și inferență. Încă nu hotărâsem de unde să-mi culeg datele, care surse păreau serioase, cum să compar datele culese din surse diferite, cum să combin datele în indicatori sumativi, ce să fac cu datele incomplete sau cu valorile care lipsesc. Trebuia să pot face măsurarea și codificarea datelor pentru fiecare variabilă și fiecare observație. În final, a trebuit să selectez ce tipuri de teste statistice să folosesc, cum să
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fiecare observare și medie. Varianta medie este pur și simplu suma deviațiilor pătrate împărțite la numărul total de observații: S(Xi - X)2/n. Apoi ne întoarcem la valori normale extrăgând rădăcina pătrată din sumă și producând astfel o statistică sumativă pentru deviația standard a valorilor din jurul mediei. Formula pentru deviația standard a valorilor observate este: Deviația standard poate fi înțeleasă ca radicalul mediu din pătratul distanței față de medie. În mod similar, media poate fi considerată ca punctul care minimalizează media
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o manieră previzibilă. Proprietățile unei astfel de curbe sunt esențiale pentru orice discuție referitoare la statistica inferențială și la semnificație. Vom lua în discuție pe larg problemele legate de semnificația statistică în cursul următor. Tendința centrală și puterea furnizează măsuri sumative care caracterizează în mod eficient tiparul de observații al unui proiect de cercetare. Totuși, cercetătorii din științele sociale nu sunt preocupați numai de conținutul datelor colectate. Aceștia urmăresc să descopere dacă tiparele observate se dovedesc adevărate și pentru lume în
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
utilitatea studierii cazurilor unice pentru susținerea plauzibilității inițiale ori pentru examinarea unei observații deosebit de ilustrative, de cruciale sau de deviante. Pe parcursul întregului curs se face simțită tensiunea, de altfel specifică științelor sociale, dintre individualitatea unui anumit episod specific și perspectiva sumativă necesară generalizării. Orice testare implică, într-un anumit sens, o comparație. Toți membrii care aparțin unui set de observări A se dovedesc (sau nu se dovedesc) a fi diferiți în modsistematic de membrii ce aparțin unui set B. În modelele
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
integra în activitatea ce urmează b) Evaluarea continuă (formativă) - se realizează pe parcursul desfășurării procesului de învățământ; - are ca obiective verificarea sistematică a progreselor elevilor, cunoașterea sistematică a rezultatelor, determinând efecte reglatoare asupra activității și ameliorarea ei continuă c) Evaluarea finală (sumativă) - se realizează la sfârșitul unei perioade mai lungi de instruire; - oferă informații despre nivelul de performanță al elevilor în raport cu obiectivele educaționale d) Analiza comparativă a formelor/tipurilor de evaluare (Radu, I. T., 2000) Criterii de analiză Evaluarea inițială Evaluarea continuă
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de note minime sau maxime; - efectul blând - aprecierea mai indulgentă a subiecților cunoscuți mai bine de evaluator b) Modalități de corectare (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, Frăsineanu, E., 2003, p. 275): - creșterea ponderii evaluării formative; - corelarea evaluării formative cu cea sumativă; - asigurarea anonimatului probelor scrise; - introducerea unor bareme de notare; - utilizarea probelor standardizate și a testelor docimologice; - prelucrarea statistico-matematică a rezultatelor; - dezvoltarea la elevi a capacităților de evaluare, prezentarea criteriilor și a grilelor de evaluare; - verificarea ritmică a elevilor și informarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003): - modernizarea metodelor de evaluare: creșterea calităților tehnice, diversificarea lor; - înlocuirea evaluării subiective nerelevante cu evaluarea calitativă: accent pe evaluarea capacităților, competențelor; - înlocuirea probelor de evaluare clasice cu teste de evaluare obiective; - modificarea raportului dintre evaluarea sumativă și formativă; - stabilirea unui echilibru între probele orale și scrise; - promovarea metodelor alternative; - realizarea concordanței dintre procedurile de evaluare și obiective, conținuturi; - formarea și dezvoltarea competenței docimologice a cadrelor didactice; - dezvoltarea metodologiilor de evaluare specifice examenelor de admitere și certificare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
pentru: a. decizie; b. apreciere; c. măsurare. 2. Evaluarea didactică îndeplinește o serie de funcții specifice: a. de raționalizare a timpului didactic; b. de constatare și diagnosticare; c. de orientare a activității; d. de predicție; e. de anticipare. 3. Evaluarea sumativă reprezintă: a. o operație; b. o metodă tradițională; c. o formă; d. un factor perturbator; e. o metodă alternativă. 4. Examenele constituie o formă de evaluare pentru: a. probele scrise; b. testul docimologic; c. probele practice; d. probele orale. 5
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Procedeul didactic Evaluarea continuă Cercurile de specialitate Prelungirea duratei învățământului obligatoriu Modelul Normativitatea Dimensiunea structurală Funcția instrumentală Portofoliul Lecția de de fixare și sistematizare Generalitatea Lecția Efectul de ordine Concepte-cheie Categoria Obținerea performanței Flexibilitatea Învățarea prin dramatizare Dimensiunea funcțională Evaluarea sumativă Munca independentă Probele scrise Interacțiunea profesor-elev Efectul halo Ce voi face? Locurile didactice Testul docimologic Modelul didacticist Funcția de anticipare Învățământul elementar/primar Întâlnirile cu specialiști Aprecierea Integrarea teoriei cu practica Autoevaluarea Lecția de formare de priceperi și deprinderi Proiectarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
pentru atingerea obiectivelor propuse. * Rubrica Resurse cuprinde specificări de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material didactic folosit. * În rubrica Evaluare se menționează instrumentele sau modalitățile de evaluare aplicate la clasă, finalul fiecărei unități de învățare presupune evaluare sumativă. Față de proiectarea tradițională centrată pe lecție - proiectarea unității de învățare are următoarele avantaje: * Creează un mediu de învățare coerent în care așteptările elevilor devin clare pe termen mediu și lung; * Implică elevii în „proiecte de învățare personale” pe termen mediu
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]