222,076 matches
-
teme fotbalistice (și, mai în general, sportive) ori de altă natură. Problema este una exact contrarie: și anume că, treptat, televiziunile ori ziarele de specialitate au înlocuit obiectul firesc al comentariilor cu un altul, presupus a le aduce un rating superior. Nu despre ce se întîmplă pe teren e vorba de obicei în articolele din ziare, în emisiunile de știri sau în talk-show-urile pe teme sportive, ci despre cu totul altceva, nu fără legătură cu sportul, dar, oricum am lua-o
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
aparține unui «tribunal al istoriei sau un tribunal al moralei». N-am vrut să dau lecții de civism sau de etică nimănui, să diabolizez pe cineva, nici să excomunic ereticii sau să fiu un gardian al templului care deține cunoștințe superioare. Nu a fost în intenția mea de a emite judecăți de valoare sau de a condamna pe cineva - ad hominem - nici chiar pe informatori. Știam că au fost oameni condiționați, șantajați, speriați, supuși unor presiuni morale, sociale ori au fost
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
În curaj se ascunde puțină furie, puțină vanitate și chiar o competiție și o afirmare egoistă. Mi-e teamă de martiri dar și de victime. Pentru a învinge îți trebuie curaj... dar mai este nevoie de încă ceva: o încredere superioară nevoii de a înfrînge adversarul. Altfel începi să semeni cu agresorul...». În cazul informatorului I. M. am găsit necesar să am «o încredere superioară», chiar dacă știu că nu a fost un prieten fidel, așa cum l-am considerat timp de 34
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
victime. Pentru a învinge îți trebuie curaj... dar mai este nevoie de încă ceva: o încredere superioară nevoii de a înfrînge adversarul. Altfel începi să semeni cu agresorul...». În cazul informatorului I. M. am găsit necesar să am «o încredere superioară», chiar dacă știu că nu a fost un prieten fidel, așa cum l-am considerat timp de 34 de ani... - Care erau relațiile dintre scriitor(i) și puterea în acea perioadă? - Înainte de ’89 situația era mai clară. «Ei» erau de o parte
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
p. 366. footnote>! Cuvântările lui erau de la suflet la suflet (cor ad cor loquitur). Stilul predicii augustiniene e întreit: submissa dictio, temperata dictio și granda dicendi genus, feluri care corespund împărțirii făcute de Dionisie din Halicarnas (stilul inferior, mediu și superior)<footnote Nicolae Corneanu, Studii patristice, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, 161. footnote>. Întrebuințarea celor trei stiluri o recomandă Augustin, după cum spune că rezultatul așteptat trebuie să fie lacrymas non plausus (având în vedere că exista obiceiul ca predicatorul să fie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Arieșan (p. 121). Termenul respectiv se referă la cel de-al treilea - și ultimul - act care, în religia romană, însoțea ridicarea unui monument religios, respectiv inauguratio, săvârșit de augures, consecratio, realizat de pontifices, și dedicatio, care revenea, sub Republică, magistraților superiori (consuli, praetori) în calitatea lor de oameni politici și preoți, iar în timpul Imperiului, așadar, și în cazul de față - suveranului, imperator și pontifex maximus în acealși timp. Este tradusă neadecvat și formula armorum fabrica (7, 9 - p. 56), respectiv prin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
religios (în special în capitolele al III-lea și al IV-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual, pornind de la grupuri (uni tăți specifice) la structuri superioare (legiuni și trupe auxiliare). Atalia Ștefănescu-Onițiu își bazează demersul pe statistica tuturor cultelor prezente în Dacia romană, dar, deși utilă, statistica devine deseori obositoare și reduce din cursivitatea analizei istorice. De asemenea, autoarea observă faptul că monumentele epigrafice erau ridicate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
subsol sunt numerotate continuu, nu separat pentru fiecare capitol, deci sunt destul de greu de urmărit. Se întâlnesc și lacune, poate inerente tehnoredactării (cuvinte legate, absența unor litere sau semne de punctuație), dar și erori precum localizarea așezării Novae în Moesia Superior, ea aflându-se în Moesia Inferior (p. 121) (autoarea rectifică această greșeală la pagina 147). Un alt aspect negativ este reprezentat de concluzii, acestea fiind mai mult o reflectare a observațiilor autorilor străini privind religia militarilor, și mai puțin considerațiile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de ce să trăiesc... uită-te și tu, - și îi arată un ziar pe a cărui manșetă scrie cu litere de o șchioapă... Să luptăm pentru triumful socialismului biruitor, - și ne făcuse semn cu ochiul, în derâdere. Miron avea față de activiștii superiori ai vremii un dispreț șugubăț. Ne înveselea pe toți imitându-l cu poticneli, cu gramatica devastată, mai ales pe Chivu Stoica. (Tot așa ar fi făcut și azi, dacă ar fi trăit, imitînd vorbirea apoplectică a unui Cozmâncă) Numărul de
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
aparențelor: nu orice mofturi sînt fițe, ci în primul rînd acelea care devin ostentație a succesului social. În primul sens adjectivul apare, la masculin și la feminin, cu o componentă de evaluare negativă (chiar dacă nu tocmai gravă): “bărbați cu studii superioare (...), fițoși, pretențioși și fără nici un gînd de copii și căsătorie” (mami.ro/forum); “nu îmi plac oamenii încrezuți și fițosi!” (miss.ro); “nu un grup de snobi fițoși, scorțoși” (autoshow.ro/ forum); “eu zic că fătuțele astea sunt cam fițoase
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
al Academiei” (p. 291). După ce trece în revistă toate „problemele” cărții despre care scrie, cenzorul se mulțumește să spună că aceasta se află în faza de „bun de tipar”. În felul acesta el transferă responsabilitatea unui verdict decisiv spre eșaloanele superioare. Nici o istorie literară mai veche sau mai recentă nu pomenește nume precum Moraru Fl., Ciuchi E., Andreescu E., Pop Cecilia, Orbenco Romeo, Brătescu C., Dârnă Al., Miroiu I., Velea I, Gutter C., Bârnă Al., Takacs M., Anghel P., Iordan Alina
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
a noastră, eram vreo nouă naționalități În aceiași clasă, dar nimănui nu-i păsa de asta; eram un fel de modelminiatură al corabiei lui Noe comportându-ne firesc, trăind laolaltă destul de armonios până la adolescență, când ne-am risipit pe la școli superioare, care Încotro. După 1951 au Început să plece armenii În Liban, grecii În Grecia, de unde se Îmbarcau pentru America sau Noua Zeelandă, iar evreii spre Israel sau altundeva unde aveau sponsori. Acolo am Învățat noi de mici și fără efort, lecțiile
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
și sare. Caracteristici organoleptice tabelul 7.1. Aspect Lichid, fără semințe, coji sau corpuri străine, mucegăi semne de fermentare sau alte semne de alterare Sucul trebuie să fie cât mai omogen, se admite o ușoară formă de separare în partea superioară a lichidului în repaos; Culoare Roșie sau roșie-portocalie, uniformă, caracteristică tomatelor coapte; Gust și miros Plăcut, caracteristic, fără gust și miros străin. Proprietăți fizice, chimice și microbiologice tabelul 7.2. Caracteristici de calitate Condiții de admisibilitate Substanță uscată solubila, grade
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
într-un strat cât mai subțire și se cercetează cu ochiul liber prezenta corpurilor străine(nisip, insecte, impurități minerale). Boia de ardei Boiaua de ardei se fabrică în următoarele tipuri și calități: A) de tip dulce : calitatea extra și calitate superioară B) de tip iute : de calitatea I și a II-a. Caracteristici de calitate pentru boiaua de ardei tabelul 7.7. Tipul dulce iute Calitatea extra superioară I ÎI Aspect Pulbere fină, catifelata, fără puncte de culoare albă sau neagră
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
în următoarele tipuri și calități: A) de tip dulce : calitatea extra și calitate superioară B) de tip iute : de calitatea I și a II-a. Caracteristici de calitate pentru boiaua de ardei tabelul 7.7. Tipul dulce iute Calitatea extra superioară I ÎI Aspect Pulbere fină, catifelata, fără puncte de culoare albă sau neagră Pulbere fină Culoare Roșu -aprins până la portocaliu Roșu-gălbui până la roșu Uniformă cărămiziu închis Brun-galbui până la brun verzui Gust Specific de ardei, plăcut, dulceag fără gust amar sau
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
iute, persistent Miros Specific de ardei, plăcut, fără miros de încins , de mucegăi sau miros străin Specific de ardei, fără miros de mucegăi sau alt miros străin. 49 Caracteristici fizice și chimice tabelul 7.8. Tipul Dulce Iute Calitatea extra superioară I ÎI Umiditatea, % max. 11 11 11 11 Capsaicină, % max. 0,01 0,025 0,05 0,1 Substanțe solubile în eter, % max. 14 18 16 15 Cenușă totală, % max. 6,5 7 8 12 Cenușă insolubila în HCl, % max.
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
7.12. Aspect Culoare Gust și miros Caracteristci organoleptice pentru muștar tabelul 7.13. Tipul Muștar extra Muștar obișnuit Aspectul recipientelor Aspectul conținutului Culoarea Miros Gust Caracteristici organoleptice pentru boiaua de ardei tabelul 7.14. Tipul dulce iute Calitatea extra superioară I ÎI Aspect Culoare Gust Miros 54 55 LUCRAREA 8 ANALIZA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSELOR PASTEURIZATE, TERMOSTERILIZATE (III) COMPOTURILE 1. Analiza compoturilor La fabricarea compoturilor nu se admit utilizarea de acizi alimentari : acid tartric, citric și ascorbic. Caracteristcii organoleptice tabelul
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
cu alte compartimente. Motivarea personalului constă în corelarea necesităților, aspirațiilor și intereselor personalului din cadrul firmei cu realizarea obiectivelor și exercitarea sarcinilor, competențelor și responsabilităților atribuite. Promovarea personalului - procesul de ascensiune a personalului pe posturi de lucru situate la niveluri ierarhice superioare, ceea ce presupune din partea titularului o calificare, o competență și o răspundere sporită precum și satisfacții materiale și morale mai mari. Selecția personalului - ansamblul proceselor prin care se aleg angajații ce întrunesc calitățile, cunoștințele, deprinderile și aptitudinile necesare realizării obiectivelor, sarcinilor, competențelor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Horwood 22. Gherghi, A. ș.a., 1979 - Menținerea calității legumelor și fructelor în stare proaspătă, Ed. Tehnică, București 23. Guțulescu & COLAB. 1977- Tehnologia prelucrării legumelor și fructelor, Ed. Didactica și pedagogica, București; 24. Ioancea, L., Kathrein, I., 1988 - Condiționarea și valorificarea superioară a materiilor prime vegetale în scopuri alimentare - Tehnologii și instalații - Ed. Ceres, București 25. Jamba, A., Carabulea, B., 2002 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Cartea Moldovei, Chișinău 26. Mihalcea, Ghe. ș.a., 1980 - Congelarea produselor horticole și prepararea lor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Îmi spuse el cu greutate, ai să le arăți exact ceea ce Marele Consiliul a mai văzut. Milioanele de documente rămase de la strămoșii noștri, conțin mărturii și mai elocvente despre pericolele iradierii. Și la ce-au folosit... Oamenii s-au crezut superiori nouă și tot nu s-au oprit la timp. Iar noi, care suntem niște bieți copiști al tuturor experimentelor umane de acum zece milenii, n-am făcut altceva decât să Învățăm de ce ei au făcut așa și nu altfel. Și
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
epigrafice lăsate În siguranță de strămoșii noștri umanoizi. Suntem mulți, vorbim aceeași limbă de la un capăt la celălalt al planetei, dar suntem atât de puțin atenți cu noi Înșine. Ne Închipuim mereu, că dacă noi am scăpat din cataclism suntem superiori tuturor. Cui să-i dovedești contrariul? Diversitatea de obiceiuri, de interese sociale, de naționalități de limbi vorbite sau scrise, sunt considerate de noi tot atâtea elemente de superioritate față de strămoșii noștri.Ne credem deștepți, superiori lor pentru că nu ne macină
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
am scăpat din cataclism suntem superiori tuturor. Cui să-i dovedești contrariul? Diversitatea de obiceiuri, de interese sociale, de naționalități de limbi vorbite sau scrise, sunt considerate de noi tot atâtea elemente de superioritate față de strămoșii noștri.Ne credem deștepți, superiori lor pentru că nu ne macină diferențierile existente acum zece milenii. Dar n-am putut explica nici până astăzi cum am putut coborî așa deodată din copaci, cum am trecut să realizăm tot ceea ce avem acum. Nu Înțelegem un mesaj intergalactic
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
Încă de marte altitudine - George Popa atribuie „spațiului”conotații diverse și adesea neașteptate. Astfel, „spațiul cel mai dinamic din câte au fost vreodată zugrăvite În lirica universală”, dar „incaptabil”, datorită semnificației sale particulare „este metafora plastică a dorului unei ființe superioare”. Aceasta transpune poetic drumul Luceafărului către Demiurg. Altfel spus, de această dată Demiurgul este văzut ca entitate (situată spațial mai În adânc) și nu ca „sine profund transtemporal”. Totul se reduce În esență la identificarea celor două spații ontologice, „respectiv
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
a poetului Însuși (ms.2257), unde acesta scrie: „Legenda luceafărului modificată și finalul mult Înălțat à la Giordano Bruno”, stârnind regretul lui George Popa care realizează cu acest prilej că”nu vom cunoaște cum ar fi putui arăta acea formă, superioară, a poemului”. Conform filosofiei lui Giordano Bruno, geniul nu se mulțumește cu „adevărul inteligibil” și tinde spre „adevărul de necuprins” - și se pare că În această direcție s-a Îndreptat, Încă de la Început, cercetarea lui George Popa. Până și fizica
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Faleza era mărginită de o balustradă vopsită, pe vremuri, în alb. Vopseaua se scorojise, pete mari, negre, cenușii, roșcate dezveleau barele de fier ruginit. Dar pe fotografie petele nu se vedeau. Ea stătea cu spatele la balustradă, cu coatele sprijinite pe bara superioară și zâmbea. Era seară, către apus, lumina scădea pe nesimțite, contururile nu mai erau atât de sigure, încât poza părea ușor mișcată. Deși fotografia era veche, în alb-negru, se vedea că părul ei nu era nici brun, nici blond ci
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]