4,971 matches
-
cumva el? HABACUC (privește în direcția arătată): Ba da, săracu'. El e! (Intră Sisoe, demn și țeapăn. Pare a nu-i vedea pe cei din fața lui.) PAFNUTIE: Și zi așa, Sisoe... c-un plan subțire, te-ai aranjat! SISOE (cu superioritate): Nu huli, Sfinte Pafnutie! De faptele mele veți auzi și de lauda mea va fi plină orice gură! HABACUC (ironic): Se poate, cum nu? S-au mai văzut de-acestea în vremile cele vechi. SISOE: Iară sfințiile voastre, dacă vreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nasc codurile de legi. Dinte pentru dinte. Cel învins primește de la Șăfu’ o pungă de pufuleți plină pe jumătate. O formă de potlach. Un ritual în care, dăruind, îți umileai adversarul. Dădeai dovadă în felul ăsta de o atitudine de superioritate morală. Sunt un fel de vânători-culegători. Ei nu au „pregătirea, educația care să le permită să acționeze prin muncă asupra naturii înconjurătoare pentru a desprinde anumite elemente materiale pe care să le utilizeze în satisfacerea propriilor nevoi“ (Jean Copans). Pungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
seninătate către viață. Asta ar fi posibil, dacă ar exista o dorință puternică și adevărată! Din păcate, nu există! În fiecare ființă zace un “mare egoist” care vrea supremația, vrea locul din fruntea bunăstării, dorind să privească peste umăr cu superioritate și profund dispreț ( mascat cu un zâmbet faustic). Mi-am reproșat toată ziua intervenția la Radio Iași. Și doar Îmi propusesem să nu mai fac acest lucru. Nu pentru că a fost un lucru mărunt și inutil! NU! Mai mult, din cauza
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
prielnice, care să le poarte spre țărmurile Însorite a celor aleși. Ce ar fi fost această lume fără Platon, Arisotel, Shakespeare, Michelangelo, Rafael, Goethe, Eminescu, Creangă, Martin Heidegger, Lucian Blaga, Octavian Paler, Dostoievski, s.a. Cuvântul, ca semn al puterii, al superiorității spiritului este menit să lase o urmă În oglinda timpului, În piatra rostogolită În cărare. Literatura a fost și este considerată arta cuvântului. Comunicarea și transmiterea mesajului artistic sunt posibile numai dacă există un limbaj comun. Omul a fost și
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și picioare primite la nimereală, dăruite mai ales de către unii conșcolari din clasele mai mari. Aflând că vine dintr-o șatră, aceștia țineau să-i servească câte o lecție, voind în acest fel să se impună, să li se recunoască superioritatea. În mintea lui Vișinel, se reîmprospăta ideea inoculată și cu alte prilejuri în care fusese supus unor suferințe sufletești că orice ar face el, niciodată nu va putea fi de-al lor, că el va fi mereu tratat ca un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
un fenomen social și cultural al progresului uman, din latura biologică în cea socială, net superioară însușirii fiziologice, proprie speciei umane, care a evoluat prin forma sa reținută, zâmbetul, și, în ultimă instanță, prin forma sa rafinată, surâsul, pe fondul superiorității idealului în detrimentul realului inferior. Râsul în concepția mea este o manifestare spirituală critică, de superioritate a rasei umane asupra naturii înconjurătoare, dar nu este doar un hohot fiziologic, ci semnificația gândirii în actul critic, pusă pe muzica sufletului. Din fericire
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
superioară însușirii fiziologice, proprie speciei umane, care a evoluat prin forma sa reținută, zâmbetul, și, în ultimă instanță, prin forma sa rafinată, surâsul, pe fondul superiorității idealului în detrimentul realului inferior. Râsul în concepția mea este o manifestare spirituală critică, de superioritate a rasei umane asupra naturii înconjurătoare, dar nu este doar un hohot fiziologic, ci semnificația gândirii în actul critic, pusă pe muzica sufletului. Din fericire, colaborarea mea din ultimii cinci ani cu gruparea de umor, Asociația Literară „Păstorel” Iași, m-
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
se va construi întreaga campanie. Aceasta, împreună cu obiectivele, reprezintă acele repere fixe pe baza cărora se vor desfășura și strategia, și cam-pania însăși. În ceea ce privește temele care sunt propuse pentru axa de campanie, se pot aminti următoarele: divertismentul, sănătatea, puterea, socialul, superioritatea, noutatea, echilibrul, hotărârea, dinamismul, eficacitatea, durabilitatea, provocarea, calitatea, mândria etc. Consilierul PR trebuie să gândească astfel încât situația-problemă să fie rezolvată, având în centrul demersului său unul dintre conceptele enunțate anterior. Axa este strâns legată și de sloganele campaniei, și de
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
iar în fața lor aterizară cele două plase. Deliei i se părea firesc ca cei aflați deja în vagon să-i privească pe cei în spatele cărora tocmai s-au închis ușile. Faptul că au urcat înainte le dădea un aer de superioritate și mândrie, se știau stăpâni pe situație și pe scaunele libere. Delia zâmbi atunci ușor gândindu se că adevăratul stăpân trebuie să fie cel care, întins pe două scaune, adormise cu mâna sub maioul murdar fără să-și dea seama
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nu poate exista o astfel de legislație, deoarece ele sunt rezultatul unui scop, reprezentând un act interior al sufletului, care nu poate fi obținut cu ajutorul unei legislații exterioare. Imperativul moral nu poate fi supus unei legi exterioare. În viziunea kantiană, superioritatea ființei umane este dată de facultatea libertății. Din această perspectivă supraempirică, omul este o personalitate independentă de determinații fizice, am putea spune, ego transcendental și moral, dar În același timp, el este și subiect empiric, care locuiește În lume și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Însăși ordinea divină a lumii”. Filosoful neokantian Fr. Paulsen face o seamă de obiecții filosofiei morale a lui Kant, considerată de unii interpreți (mai ales neokantieni!) drept „construcția definitivă a lumii morale”. Insuficiența științifică a operei lui Kant, cu toată superioritatea acesteia față de „teoriile dulceag-hedoniste ale virtuții”, constă În cultivarea „modului de gândire individualist raționalist al secolului al XVIII lea, de la care Kant nu s-a abătut niciodată”. Împotriva vechii concepții dogmatic-teologice, precum și a filosofiei dogmatic-raționaliste a secolelor XVII-XVIII, Paulsen prezintă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
unuia o pretenție (exigență), căreia Îi corespunde o datorie (obligație) pentru celălalt. Dreptul stabilește Întotdeauna un raport și o limită Între mai multe subiecte. Conceptele de Drept și Coercibilitate sunt indisolubil legate Între ele. Pe bună dreptate Thomasius a observat superioritatea datoriilor juridice (coercibile) față de datoriile morale care nu sunt coercibile: „Kant a admis conceptul constrângerii ca element al doctrinei sale asupra dreptului; de atunci el nu a mai fost uitat și a fost temă de discuții și de studii, care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un nebun și gustam plăcerea suferinței. Era o plăcere supraomenească, o plăcere pe care numai eu eram capabil să o suport. Nici zeii, dacă există, n-ar fi știut să guste un astfel de deliciu. De-abia atunci am înțeles superioritatea mea față de canalie, față de natură, față de zei; acești zei născuți din senzualitatea oamenilor. Devenisem zeu, eram chiar mai mare decât ceilalți zei; simțeam trecând prin mine curentul veșniciei, al nesfârșitului. ...Dar ea reveni. Nu era atât de crudă cum presupuneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
om de cultură de talia lu' domnu' Cristoiu care e scriitor, e întemeietor de gazete și istoric, pe deasupra! Și ce dacă-i din Găgești? Da' tu, cu tot neamu' tău, nu ești din Potigrafu? Ă?" "Ei, bravo!", face bărbatul cu superioritate. "Oricum, Potigrafu e colea-șa, lângă București, nu se compară cu Găgeștiu' ăla din fundu' Moldovii." "Nu să compară, nuuu! Potigrafu o fi vreo suburbie a Londrii, hi, hi, hi! Măă, la Găgești le-a băgat apă și s-a deschis
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
a fost bulversta, este bine, dar în același timp ce oroare! Ce ființă imorală ești! Pervers! Este uimitor cum oameni inteligenți pot comite eroarea critică prin excelență, confundând cartea cu autorul! Pe de altă parte este încurajator pentru că dovedește că superioritatea intelectuală are fălii și altfel am fi într-o situație fără de speranță pentru imbecili! Deci toate speranțele sunt permise! Revenind însă la patch-work, vă voi dezvălui ceva ce nu am spus nimănui, cu siguranta nimănui din lumea critică. În Coup-de-Fouet
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
celui de-al Doilea Război Mondial erau mulți militari, dar numai de rang ofițeresc, care aveau misiunea de a executa o propagandă procomunistă, insistent și consistentă încât în neuronii fiecăruia, generali, ofițeri subofițeri și militari în termen se înserase percepția superiorității orânduirii sociale pe care a trăiam. Ofițerii din structurile politice ale armatei în ultimii douăzeci de ani de regim Ceaușescu, erau școliți, unii chiar cu o pregătire intelectuală rasată. Erau plătiți bine pentru ceea ce trebuiau să facă, propagandă și iar
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
cu această ocazie, de unde știa Bill chestiile acelea cam bizare pe care i le cerea tot mai frecvent În ultima vreme. Faptul de a ști dintr-o dată atît de multe lucruri uimitoare producea În Naggie Însăși un sentiment nou, de superioritate expertă În raport cu celelalte femei, care nu știau despre sex decît cel mult ce Învățaseră din experiența lor de fiecare zi, sau mai rar. Ardea de nerăbdare să-i vorbească Christinei despre descoperirea sa. De Îndată ce ajunse la studioul de radio, o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
totuși În Încăperea unde se afla masa de biliard. Deși maiorul Îi explicase regulile jocului, Pablo lovea bilele cam la Întîmplare, de parcă ar fi vrut dinadins să piardă. Raportul de forțe era atît de vădit dezechilibrat, Încît maiorul, jenat de superioritatea lui, se străduia să joace și el cît mai prost. La un moment dat, Pablo se opri din joc, lăsă tacul din mînă, și spuse: — Prietene Smith, dă-mi voie să te consider prietenul meu. Mi am amintit adineauri că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pungi de nailon, un norișor de praf. Unitatea nimănui, se gîndește Regizorașul, ducîndu-și mîna la cozorocul șepcii, subțiindu și ochii. Ceva îi spune că Santinelă îi citește gîndurile, simte că îi este tot mai greu să-și păstreze aerul de superioritate, avem o armată ruptă-n fund, își dă cu părerea, un morman de ruginituri, adaugă, privind în direcția aleii invadate de buruieni. Dezghețat băiatul ăsta, începe să se gîndească, așa eram și eu la vîrsta lui, dar cîte s-au
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Întrebat de două ori dacă greșesc, nu mi-am smuls hainele de pe mine când am greșit, nu m-am Împiedicat de regrete și nu m-am zgâriat pe față de furie. M-am privit de fiecare dată cu un fel de superioritate rece și m-am gândit la ce ar trebui să mai născocesc, ca să-mi complectez arsenalul de renunțări. La mine n-am vrut să renunț dintr-un sentiment nedefinit de venerație față de Cel de Sus. Era nedemn să mă Împotrivesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aranjeze cărarea Într-un stil sobru, ca bărbații. Dar cea mai impresionantă era cicatricea: pe partea dreaptă a feței, o linie aproape verticală se Întindea de la vârful nasului până la panta bărbiei. — Doriți să dați o declarație? Manetti părea mulțumită de superioritatea sa afișată ostentativ. Acum era rândul meu să demonstrez că am situația sub control. Ciupind cu grijă ce mai rămăsese din pliul pantalonilor și Încrucișându-mi picioarele, mi-am ridicat țigara cu o privire Întrebătoare. Doamna inspector mă așteptă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de obicei, cu pași mici care temperau și tamponau postura provocatoare pe care am adoptat-o. În plus, poziția mea avea să devină și mai stridentă, dar și mai expusă, puternică și neajutorată În același timp. Scoțându-mi În evidență superioritatea, călcâiele Îmi subliniau totodată nevoia de un punct de sprijin. Câte nu facem de dragul artei, mă gândeam echitabil, ridicând bărbia În sus - și cât pe-aci să-mi sucesc glezna, fiind nevoit să mă așez repede. La Hotel Kreuzer tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
frumoase în fața unor oameni înnebuniți de frică e totuna cu ceea ce înseamnă pentru mine practicarea baseball-ului. Îi place. Și cui nu i-ar plăcea? mamă, Rabbi Warshaw e un impostor grăsan, fudul, irascibil, care suferă de un complex de superioritate absolut grotesc, e un personaj descins din romanele lui Dickens, un individ despre care, aflându-te într-un autobuz în apropierea lui, fără să știi cât e de venerat, ai fi tentat să spui „Tipu’ ăsta pute a tutun pân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
icoană a lui Iisus Hristos plutind spre ceruri într-o cămașă de noapte roz. Ce dezgustători pot fi oamenii! Pe evrei îi disprețuiesc pentru obtuzitatea lor, pentru felul cum pretind mereu că au dreptate, pentru incredibil de bizarul complex de superioritate de care suferă acești oameni ai cavernelor care sunt părinții și rubedeniile mele - când vine, însă, vorba de lucruri ieftine și înzorzonate, de superstiții care ar face până și o gorilă să roșească, goimii sunt de neîntrecut. Ce tăntălăi neghiobi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ales de Smolka? Nu știu, zice Ba-ba-lu. Nu-i profesor? Pare-mi-se că așa am auzit, că ar fi profesor. — Profesor? Smolka? — Am impresia că predă la un colegiu. — Aș, nu se poate, surâd eu cu un aer de superioritate. — Ăhă. Așa mi-a zis careva. Cică ar fi la Princeton. — Princeton? Nu se poate una ca asta! Fără supă de roșii fierbinte în după-amiezele geroase? El, care dormea în pijamalele alea împuțite? El, care avea toate degetarele alea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]