2,071 matches
-
doar aproximativ 0,1% dintre conaționali se declară, în anul 2011, agnostici și cam tot atâția atei (în comparație cu 30% în Republica Cehă, 29% în Franța, 15% în Germania, 14% în Olanda!...). Iar la noi credința, paradoxal, coabitează fără probleme cu superstițiile: ne arată fără tăgadă tot statisticile. Sigur, apare întrebarea în ce anume cred românii și în ce anume cred europenii: credința în Dumnezeu poate fi înlocuită de credința într-un spirit superior sau într-o ființă superioară. O altă rezultantă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3177_a_4502]
-
în încercarea de a le descifra matrița. Cînd e vorba de mituri, cu toții sîntem atinși de cecitate. Cecitatea cu pricina are două surse: mai întîi, orgoliul unor „experți“ filistini, care s-au obișnuit să vadă în mituri o grămadă de superstiții ce trebuie lichidate repede, spre a lăsa loc cunoștințelor verificabile. Pentru suficiența unor asemenea capete, apelul la mit aduce cu un regres vinovat către o etapă depășită din istorie. În realitate, fără mituri intelectul e steril, căci îi lipsește drojdia
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
celor care simțeau la fel dar n-au avut, poate, tăria și ordinea interioară să scrie, nu i-o anulează pe cea de document foarte personal, de iubire fără margini pentru soțul pierdut și de teamă pentru propriul destin. De la superstiții care o răscolesc, precum aceea că va muri la cinci zile după Sfântul Ion, prag trecut cu teamă în fiecare an, până la grijile de coșniță, perspectiva lipsei pensiei, constatarea că a investit tot în spirit și nimic în confortul material
Fleacuri și nenorociri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2923_a_4248]
-
Roxana Covrig Europarlamentarul independent Mircea Diaconu a scris rânduri emoționante după prima zi în Parlamentul European. "Singura mea superstiție este să port aceleași haine în momente importante din viața mea. Cu acest costum am fost imbrăcat într-o secvență din "Filantropica", în care mergeam într-o mașină neagră, Mercedes, pe Calea Victoriei și stăteam în spate, lângă Gheorghe Dinică. Îmi
Mircea Diaconu, cine i-a lipsit în prima zi în PE. "Toată ziua m-am gândit la el" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28755_a_30080]
-
Ca Flaubert, în literatură, Study pune în principiu acest „postulat al desăvârșirii”: la fiecare idee matematică există o formă unic determinată care i se adaptează complet și care trebuie găsită chiar dacă e nevoie, cu prețul celor mai dureroase căutări. Acestei superstiții a formei, Study adaugă însă o mare originalitate și o mare adâncime de vederi. Omagiul cel mai potrivit i l-a adus marele matematician francez, d. Elie Cartan, în cuvântarea pronunțată la Institutul Poincaré, cu prilejul morții lui Study. Cităm
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
are nevoie de proptele metafizice. Pentru ei, omul poate fi moral fără religie, iar lumea poate fi făcută mai bună prin consens. Dacă totuși consensul nu apare, de vină sînt capetele teologice, care îi îmbrobodesc pe naivi să creadă în superstiții vetuste. De superstițiile acestea mustesc textele sacre și orice ochi lucid, cînd se apleacă asupra lor, tresare sub evidența absurdității lor. Din a treia categorie face parte Christopher Hitchens, un ateu venit din zona jurnalismului american, pentru care singurul remediu
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
proptele metafizice. Pentru ei, omul poate fi moral fără religie, iar lumea poate fi făcută mai bună prin consens. Dacă totuși consensul nu apare, de vină sînt capetele teologice, care îi îmbrobodesc pe naivi să creadă în superstiții vetuste. De superstițiile acestea mustesc textele sacre și orice ochi lucid, cînd se apleacă asupra lor, tresare sub evidența absurdității lor. Din a treia categorie face parte Christopher Hitchens, un ateu venit din zona jurnalismului american, pentru care singurul remediu împotriva religiilor e
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
problema curentelor literare ce vor exista în viitoarea societate. Nu se poate trece ușor peste unele afirmații (Ion Păun-Pincio e mai mult un simbolist în linia lui D. Anghel decât un prebacovian; Titu Maiorescu germanofil nu este altceva decât o superstiție etc.); deconcertantă pentru momentul actual al reevaluărilor critice este totala repudiere a Junimii și a Convorbirilor literare, ca și înverșună- rile polemice obsesive la adresa lui Titu Maiorescu. Mircea Iorgulescu Note: Un exemplar din această raritate bibliofilică, „Revista nouă”, se află în
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
creștinismul ca religie de stat - Molnar asistă la risipirea unui tipar de gîndire, cu ivirea semnelor ce îl prevestesc pe cel nou: dispariția omului interior și ivirea exhibiționiștilor preocupați de succes social, bagatelizarea sufletului pînă la preschimbarea lui într-o superstiție anacronică, oficializarea hedonismului ca optică unanimă, pierderea prestigiului universitar în numele egalitarismului dintre profesori și studenți, compromiterea valorilor tradiției în numele societății deschise, blocarea dialogului prin înlesniri tehnice (informația neselectivă distruge educația, comunicarea permanentă omoară conversația, genul epistolar dispare sub obiceiul mesajelor
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
fost cea care a decis să se zidească, printre altele, Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem sau Biserica din Nazaret. Tradiții și obiceiuri, de Sfinții Constantin și Elena În ziua de Constantin și Elena, există o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția. Pe data de 21 mai, mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării este ultima zi în care se
Sfinții Constantin și Elena. Ce este interzis să faceți pe 21 mai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30060_a_31385]
-
formă cît mai ininteligibilă. Dacă dăm deoparte nuanța malițioasă și fatal suficientă a cuvintelor americanului, o nuanță ce condamnă pripit întregul rost al gîndirii speculative, atunci nu poți să nu recunoști că Oppenheimer surprinde unul din punctele vulnerabile ale filozofiei: superstiția jargonului. În nici o altă disciplină fascinația exercitată de limbaj nu a făcut ravagii mai mari ca în filozofie. Iar dacă fizica nu a cunoscut declinul de prestigiu de care a avut parte filozofia este pentru că fizicienii, imuni la vraja exercitată
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
Pașa (născut în 1671 Timișoara, mort după anul 1725 Istanbul) este, probabil autorul care a descris cel mai bine viața cotidiană a cetății Timișoara în vremea dominației turcești și care a descris cu pitoresc, dar și cu precizie, prejudecățile și superstițiile turcilor din Banat. Proiectul acestui dicționar, născut din colaborarea Universității de Vest din Timișoara cu Institutul pentru Cultura și Istoria Șvabilor Dunăreni de la Tübingen, este unul foarte ambițios. O versiune germană a cărții urmează să apară la Tübingen în lunile
De la Osman Pașa la Robert Șerban by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11178_a_12503]
-
nu înțeleg este de ce acest clivaj e calificat drept negativ. Mie una mi se pare că aduce complexitate. Mai exact, ne aflăm în 1796, un timp în care raționalismul era noua religie, iar tot ce era ,magic" se repudia ca superstiție de oameni inculți. În loc să suprapună trama peste mizanscenă, cum ar fi fost corect după litera cărții, Gilliam alege o altă traiectorie, în care basmul, în stadiu marginal, mai mult bănuit decât arătat, amenință să cucerească centrul ocupat de rațiune. Bingo
Cu și de Terry Gilliam by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11191_a_12516]
-
care au avut parte. Într-un cuvînt, au fost clandestine, trăind departe de ochiul aprobator al autorității dominante. Ele au rămas la stadiul sectelor religioase sau al oficinelor filozofice. Din ele s-au născut ereziile lumii sau simplele eresuri ale superstiției umane. Au fost interzise, condamnate și repudiate, dar au reușit cel mai adesea să reînvie sub altă formă. Într-un cuvînt, au fost persistente, maleabile și viguroase, altminteri ar fi pierit cu totul din memoria noastră. Gnosticism, alchimie, astrologie, arte
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
dizgrațios război al autorului cu sine însuși și cu lumea contemporană. Se distanțează de sine ca scriitor și ,Mare Autor". Nu suportă istoriile literare, antologiile, enciclopediile și ,nulitățile noastre titrate: criticii literari și academicienii". Ca orice avangardist, detestă tradiția și ,superstiția culturii". }intele succesive ale pamfletelor sale sunt: politicianul, comerciantul, ziaristul profesionist, Academia, Biserica, Universitatea, Societatea Scriitorilor Români și - de repetate ori - femeia, disprețuită ca ,muiere și prostituată". Refractar la orice ideologie, politică, filosofie sau estetică, romanul sau falsul roman al
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
Simona Vasilache Nu știu, lăsînd deoparte fetișurile scriitorilor de proză, dacă imaginara maison du roman și-o ține hramurile ei, bisericești aproape, și-o găzdui, prin colțuri, superstiții. Oricum ar fi, îi bănuim cu toții temerea de toată ziua, toată noaptea: prăbușirea. Spaima că într-o zi n-o să se mai poată scrie roman, că estropiații poveștilor din toate timpurile, ținuți acolo, iac-așa, și ei, de umplutură, s-
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
dar chiar apărea în scurtă vreme. Și eu mai fac la fel. Pe alții i-am auzit că dacă așezi un pahar pe masă cu gura în jos, te ajută să găsești ce pierduseși. Veți spune că e doar o superstiție, dar științificește nu e chiar așa. Cînd cauți ceva, intră în acțiune două forțe: inteligența și memoria. Inteligența explorează, scormonește, te face să-ți închipui fel de fel de scenarii, de exemplu că ai scos ceva din buzunar nu știu unde și
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
își supune adevărurile, știința a ajuns să ne dezvrăjească lumea. Ne-a furat posibilitatea minunilor, ne-a răpit credința în supranatural, ne-a luat speranța în nemurire și ne-a preschimbat mai toată tradiția într-un muzeu deprimant înțesat cu superstiții defuncte. E trist s-o recunoaștem, dar, din punct de vedere științific, tradiția nu e decît numele pe care îl dăm neputinței noastre de a ne lepăda de trecut. În locul ei, știința a ridicat siluetele reci ale unor legi lipsite
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
știință, iar mirenii sînt victimele lor credule. Cea de-a doua posibilitate de protest e știința voodoo, cea despre care vorbește cartea fizicianului Robert L. Park. Simplu spus, știința voodoo e încercarea de a folosi știința pentru a susține tocmai superstițiile de care știința a reușit să se dezbare pînă acum. Cu alte cuvinte, nu mai combați direct știința, ca în cazul scientismului, ci te servești de ea împotriva ei, susținînd idei ce-i sînt contrare sau dînd naștere unor interpretări
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
admise, ci orgoliile opace ale adversarilor sau interesele obscure ale politicienilor. Dar uneori se întîmplă ca pionierii unor astfel de născociri voodoo să nu fie defel niște diletanți care confundă arena disputelor științifice cu altarul de oficiere a unor străvechi superstiții magice, ci adevărați oameni de știință, niște inteligențe redutabile cărora însă credința de acasă, lăsată neîngrădită, le joacă feste, impregnîndu-le gîndirea chiar și atunci cînd ar trebui să facă numai știință. În acest caz, avem de-a face cu forma
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
de pe urma ei. În realitate, nimeni nu va avea nimic de cîștigat, decît poate știința voodoo. Cartea lui Robert Park aduce cu un ghid de deșteptare a minții. Citind-o, îți dai seama că tu însuți, suferind de foarte multe din superstițiile acestui morb, te numărai fără să știi printre victimele lui naive.
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
Avem a face, constată Sergiu Miculescu, cu un "creștin revoltat, din familia lui Iov. Natură ciclotimică, oscilează între extaz și circumspecție. Ocolind structura bisericească ce i se pare degenerată, formalizată, Eugen Ionescu apelează compensator la forme primitive ale metafizicului, precum superstiția. Ea ar intra în clădirea simțămîntului religios, chiar dacă "pe scara de serviciu": ŤSuperstiția caracterizează pe cel care nu are tăria a crede (...), este ultima urmă de credință. Sub o formă rudimentară, degenerată, este singura legătură pe care o mai poate
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
Ne apropiem încet încet de trecerea într-un nou an și tocmai din acest motiv, iti vom spune ce trebuie și ce nu trebuie să faci ca să ai parte de un nou an mult mai bun decât precedentul. Aceste superstiții sunt vechi din popor, poate că funcționează sau nu, ideea este că oricum nu avem nimic de pierdut dacă le punem în practică, poate doar de câștigat. 1. Dacă dai bani, fie și cu împrumut, în noaptea de Revelion și
Cum sa treci in noul an, superstitii de Revelion [Corola-blog/BlogPost/96381_a_97673]
-
vechi, 24 februarie marca și începutul primăverii. „Dragobetele sărută fetele” era zicala sau salutul zilei mai ales între tinerii pregătiți pentru căsătorie. Datina aceasta veche s-a uitat odată cu trecerea timpului, cu modernizarea lumii. Oamenii nu mai cred astăzi în superstiții străvechi, respectiv nici în zei ai iubirii. Nici în cazul Valentine's Day românii nu au început să se închine la Sfântul Valentin ci au adoptat doar forma comercială a evenimentului. Începând cu anii 2000, când Ziua Îndrăgostiților de la americani
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96772_a_98064]
-
vechi, 24 februarie marca și începutul primăverii. „Dragobetele sărută fetele” era zicala sau salutul zilei mai ales între tinerii pregătiți pentru căsătorie. Datina aceasta veche s-a uitat odată cu trecerea timpului, cu modernizarea lumii. Oamenii nu mai cred astăzi în superstiții străvechi, respectiv nici în zei ai iubirii. Nici în cazul Valentine's Day românii nu au început să se închine la Sfântul Valentin ci au adoptat doar forma comercială a evenimentului. Începând cu anii 2000, când Ziua Îndrăgostiților de la americani
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96774_a_98066]