1,227 matches
-
de mai puține justificări. Așadar, supervizorul are posibilitatea să inițieze astfel de acte angajante? Răspunsul practicianului poate să nu fie atât de entuziast, el fiind limitat în acțiune de obiectivele generale ale proiectului, de codul deontologic al supervizorului, de profesiunea supervizorului, de capacitățile sale, de rolurile jucate în comunitate, de politica finanțatorului etc. Desigur, acțiunile suportive realizate de supervizor trebuie să țină cont, alături de dimensiunea psihosocială menționată, de factorii politici, economici și identitari, de „combinația subtilă” a acestora la nivel comunitar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nu fie atât de entuziast, el fiind limitat în acțiune de obiectivele generale ale proiectului, de codul deontologic al supervizorului, de profesiunea supervizorului, de capacitățile sale, de rolurile jucate în comunitate, de politica finanțatorului etc. Desigur, acțiunile suportive realizate de supervizor trebuie să țină cont, alături de dimensiunea psihosocială menționată, de factorii politici, economici și identitari, de „combinația subtilă” a acestora la nivel comunitar (Sandu, 2005, pp. 64-70). Supervizarea ca proces de comunicare Comunicarea este un proces de influență (McQuail, 1997) și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
special, teoria sistemică a comunicărilor - arată că, în realizarea influenței, contează, alături de semnificația strictă a cuvintelor, o serie întreagă de elemente cognitive interne și externe. Normele culturale, relațiile noastre sociale și percepțiile sau chiar prejudecățile influențează construirea sensului unei comunicări. Supervizorul este un constructor de sensuri, nu doar un simplu agent de transmitere a unor mesaje. Pentru a construi sensurile, el are la dispoziție mai multe posibilități, pe care le reținem de la Mucchielli (2002): să acționeze „manipulând” (în acest caz, „să
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
situații; - evocarea unor legături speciale cu persoane cunoscute de ambele părți; - evocarea unor legături comune valabile în prezent; - evocarea încrederii reciproce; - amenințarea cu ruperea relației privilegiate; - crearea unei situații de supraveghere amicală. Avansăm ipoteza că schimbarea stilului de comunicare a supervizorului față de supervizați poate să ducă la o altă atitudine a acestora față de îndeplinirea unor proceduri pe care le pot considera ca restrictive și poate să aibă efecte pozitive în îndeplinirea planurilor de implementare a proiectelor (comparativ cu atitudinile punitive care
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Voi și cu mine suntem garanția că acest proiect va fi un succes și toți suntem responsabili de acest lucru”). Comunicarea în supervizare rămâne, totuși, nu numai un proces de influență, ci și un proces de informare standardizat, prin care supervizorul transmite prin documente scrise informații pentru procesul de monitorizare și evaluare. Informațiile transmise pot lua forma unor rapoarte asupra vizitelor, cuprinzând date despre: durata vizitei, programul vizitei, stadiul fizic de execuție a proiectului, achiziții efectuate, aprecieri asupra managementului financiar, aprecieri
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
evaluare. Informațiile transmise pot lua forma unor rapoarte asupra vizitelor, cuprinzând date despre: durata vizitei, programul vizitei, stadiul fizic de execuție a proiectului, achiziții efectuate, aprecieri asupra managementului financiar, aprecieri asupra calității unor parametri tehnici din proiect și recomandări. Relația supervizorului cu comunitatea - investigații cantitative și calitative Ca instructor, supervizorul urmărește nivelul de cunoștințe necesare pentru derularea proiectelor și intervine ori de câte ori constată interpretări greșite ale unor regulamente sau lacune legislative. Supervizorul formează pe cei supervizați în politicile și filozofia organizației pe
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vizitelor, cuprinzând date despre: durata vizitei, programul vizitei, stadiul fizic de execuție a proiectului, achiziții efectuate, aprecieri asupra managementului financiar, aprecieri asupra calității unor parametri tehnici din proiect și recomandări. Relația supervizorului cu comunitatea - investigații cantitative și calitative Ca instructor, supervizorul urmărește nivelul de cunoștințe necesare pentru derularea proiectelor și intervine ori de câte ori constată interpretări greșite ale unor regulamente sau lacune legislative. Supervizorul formează pe cei supervizați în politicile și filozofia organizației pe care o reprezintă, întărindu-le comportamentele dezirabile în această
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
asupra calității unor parametri tehnici din proiect și recomandări. Relația supervizorului cu comunitatea - investigații cantitative și calitative Ca instructor, supervizorul urmărește nivelul de cunoștințe necesare pentru derularea proiectelor și intervine ori de câte ori constată interpretări greșite ale unor regulamente sau lacune legislative. Supervizorul formează pe cei supervizați în politicile și filozofia organizației pe care o reprezintă, întărindu-le comportamentele dezirabile în această direcție. Deseori, pe parcursul supervizării, se dezvoltă atașamente și angajamente reciproce între supervizori și supervizați care pot completa angajamentele formale, contractuale. Așadar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
constată interpretări greșite ale unor regulamente sau lacune legislative. Supervizorul formează pe cei supervizați în politicile și filozofia organizației pe care o reprezintă, întărindu-le comportamentele dezirabile în această direcție. Deseori, pe parcursul supervizării, se dezvoltă atașamente și angajamente reciproce între supervizori și supervizați care pot completa angajamentele formale, contractuale. Așadar, cum percep supervizații procesul de supervizare? Care este relația lor cu supervizorul? Cum percep funcțiile supervizării? Pentru a răsturna cumva perspectiva oferită în subcapitolul anterior, insistăm pe o altă grupare a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
o reprezintă, întărindu-le comportamentele dezirabile în această direcție. Deseori, pe parcursul supervizării, se dezvoltă atașamente și angajamente reciproce între supervizori și supervizați care pot completa angajamentele formale, contractuale. Așadar, cum percep supervizații procesul de supervizare? Care este relația lor cu supervizorul? Cum percep funcțiile supervizării? Pentru a răsturna cumva perspectiva oferită în subcapitolul anterior, insistăm pe o altă grupare a atribuțiilor, în scop creativ, dar și de validare calitativă a demersurilor noastre. Designul investigației este fundamentat pe nevoia practică de a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în supervizare puse la dispoziție de Fondul Român de Dezvoltare Socială și consultarea altora de pe internet, referitoare la PDR, SAPARD, Programul pentru Învățământul Rural etc.; consultarea unor studii și date interne ale Fondului Român de Dezvoltare Socială referitoare la activitățile supervizorilor și la nevoile lor de instruire. În interpretarea datelor calitative obținute de la cele două focus grupuri cu beneficiari ai unor proiecte FRDS (vezi caseta de mai sus, punctul d) am utilizat asumpția că, la nivel perceptiv-relațional (perspectiva supervizaților), supervizarea apare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care se încadrează fiecărui tip de supervizare. Am procedat și la un control al uniformității codării prin apelarea la trei experți, care, la rândul lor, au codat. Atributele celor patru categorii astfel determinate au fost: atribute ale supervizării care controlează: „supervizorul este cel care conduce proiectul”, „supervizatul conturează detaliile”, „perspectivă autoritară”, „supervizare închisă implicând instruire”, „punerea inițiativelor supervizorului în practică”, „tehnici de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
apelarea la trei experți, care, la rândul lor, au codat. Atributele celor patru categorii astfel determinate au fost: atribute ale supervizării care controlează: „supervizorul este cel care conduce proiectul”, „supervizatul conturează detaliile”, „perspectivă autoritară”, „supervizare închisă implicând instruire”, „punerea inițiativelor supervizorului în practică”, „tehnici de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
celor patru categorii astfel determinate au fost: atribute ale supervizării care controlează: „supervizorul este cel care conduce proiectul”, „supervizatul conturează detaliile”, „perspectivă autoritară”, „supervizare închisă implicând instruire”, „punerea inițiativelor supervizorului în practică”, „tehnici de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
patru categorii astfel determinate au fost: atribute ale supervizării care controlează: „supervizorul este cel care conduce proiectul”, „supervizatul conturează detaliile”, „perspectivă autoritară”, „supervizare închisă implicând instruire”, „punerea inițiativelor supervizorului în practică”, „tehnici de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
conturează detaliile”, „perspectivă autoritară”, „supervizare închisă implicând instruire”, „punerea inițiativelor supervizorului în practică”, „tehnici de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci”. stilul de supervizor orientat spre persoană are atribute ca: „aspirația ca supervizatul să devină expert”, „încurajarea supervizatului să se schimbe, să evolueze”, „sarcini mutual agreate”, „inițierea în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci”. stilul de supervizor orientat spre persoană are atribute ca: „aspirația ca supervizatul să devină expert”, „încurajarea supervizatului să se schimbe, să evolueze”, „sarcini mutual agreate”, „inițierea în comun a graficului de activități”, „relații mai personale”, „motivații intrinseci”. Matricea de analiză a tipurilor de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de analiză a tipurilor de supervizare (obiectivele studiului) Efectele supervizării se pot exprima în termeni de acumulare a cunoștințelor și deprinderilor supervizaților pentru implementarea proiectelor. Avem ca obiectiv principal analiza modului în care s-au produs aceste efecte prin acțiunea supervizorilor. La nivelul percepției celor intervievați, vom urmări modul în care accentul a fost pus pe completarea sarcinilor și învățarea de abilități sau pe sarcini (cum a fost focusarea), în ce fel au fost utilizate cunoștințele acumulate (care a fost utilitatea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
să fie conform obiectivelor proiectelor atât de ordin personal, cât și de ordin comunitar). Profilele celor patru orientări ale supervizării La discuțiile de grup au fost puse întrebări supervizaților pentru a vedea care au fost credințele și așteptările față de activitatea supervizorilor, de exemplu: „Cum a fost prima întâlnire cu supervizorul?”, „Ce așteptări aveați de la supervizor?”, „Ce așteptări și cereri avea el față de dumneavoastră?”. Li s-a mai fost cerut participanților să explice cum au acționat în situații practice de supervizare: achiziția
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cât și de ordin comunitar). Profilele celor patru orientări ale supervizării La discuțiile de grup au fost puse întrebări supervizaților pentru a vedea care au fost credințele și așteptările față de activitatea supervizorilor, de exemplu: „Cum a fost prima întâlnire cu supervizorul?”, „Ce așteptări aveați de la supervizor?”, „Ce așteptări și cereri avea el față de dumneavoastră?”. Li s-a mai fost cerut participanților să explice cum au acționat în situații practice de supervizare: achiziția de bunuri (invitații la cotații, selecția ofertelor și realizarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Profilele celor patru orientări ale supervizării La discuțiile de grup au fost puse întrebări supervizaților pentru a vedea care au fost credințele și așteptările față de activitatea supervizorilor, de exemplu: „Cum a fost prima întâlnire cu supervizorul?”, „Ce așteptări aveați de la supervizor?”, „Ce așteptări și cereri avea el față de dumneavoastră?”. Li s-a mai fost cerut participanților să explice cum au acționat în situații practice de supervizare: achiziția de bunuri (invitații la cotații, selecția ofertelor și realizarea ordinelor de plată), întârzierile datorate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și actele doveditoare, dacă au apărut întârzieri în înregistrarea actelor contabile). S-a constatat un mare grad de însușire a procedurilor FRDS. A fost urmărită identificarea dinamică de către supervizați, prin descriere a relației de supervizare. Transcrierea interviurilor a arătat că supervizorii și supervizații s-au angajat în mai multe și mai variate activități pe parcursul procesului de supervizare. Pin analiza de conținut calitativă a rezultatelor celor două focus grupuri, s-au conturat trei grupări relativ omogene de clusters (blocuri de semnificații cu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
grup, din cei 13 participanți, doar doi au accentuat funcția managerială a supervizării (toți participanții la discuție au implementat proiecte de mici activități generatoare de venit în sfera prelucrării lemnului). Termenii-cheie în care a fost definită dimensiunea managerială au fost: „supervizorul a condus proiectul”, supervizorul a oferit un ajutor complet prin definirea sarcinilor”, și „supervizorul a definit calendarul activităților”. S-a mai făcut referire și la dimensiunea educativă a supervizării („supervizorul ne-a conturat punerea în practică a proiectului”, „am primit
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]