1,423 matches
-
din sprâncene și din umeri, a întrebare. Aceasta îi făcu semn să aștepte. Când în sfârșit Doina află despre ce este vorba și-l luă de gât pe soțul său sărutându-l tandră, fața Adrianei se lumină. I se confirmase supoziția că cei doi nu se certau, ci mai mult se jucau. Când i s-a spus despre ce este vorba, desigur că și ea s-a bucurat folosindu-se de singurul cuvânt italian învățat în cele câteva zile de ședere
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
pe Nicole limba lui natală. Și totuși, în ciuda previziunilor apropiaților, după doar 6 luni, franțuzoaica Nicole vorbea românește. Nimeni nu mai întâlnise o asemenea capacitate de acumulare, atâta inteligență și talent. Așa că românii au început să bârfească și să facă supoziții. Ei credeau că nea Mitică i-a mințit și că părinții lui Nicole sunt (de fapt) români, altfel ea nu ar fi putut să învețe românește atât de repede - sau că Nicole provine dintr-o familie cu rădăcini românești, pentru că
O LECTIE DE VIATA DESPRE CE INSEAMNA SA LUPTI PENTRU IUBIREA TA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372096_a_373425]
-
că Arthur era în concediu medical, iar eu, deși stupefiată de spusa ei, lăsasem totul în coadă de pește, cum se zice... gândind că tinerica, venind rar pe la școală, credea că el ar fi... Și o părăsisem pe moment cu supoziția sa cu tot. La un doctor neurolog tot am fost. Dar singură. Am cerut consultanță. Și, când i-am înșirat printre simptome comportamentul bizar, dezorientarea ori confuzia, pierderile scurte de memorie sau repetiția... a numit boala. Am aflat atunci ce
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
care avem iertarea, dacă ne întoarcem cu pocăință și credință. Pentru această șansă oamenii sunt ținta atacurilor satanei. Tragedia este că mulți nu conștientizează acest aspect. Dependența de lucrurile lumii este ca și capcana uitării că există Dumnezeu. Creierul face supoziții, cere perfecționare, se delectează până la scufundarea în depravare, în timp ce inima neagă supozițiile, strigă după veșnicie, caută mereu ceva care să-i aducă pacea, tânjește după iubirea adevărată, divină. Am întâlnit, persoane care mi-au spus că ei nu se plictisesc
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
șansă oamenii sunt ținta atacurilor satanei. Tragedia este că mulți nu conștientizează acest aspect. Dependența de lucrurile lumii este ca și capcana uitării că există Dumnezeu. Creierul face supoziții, cere perfecționare, se delectează până la scufundarea în depravare, în timp ce inima neagă supozițiile, strigă după veșnicie, caută mereu ceva care să-i aducă pacea, tânjește după iubirea adevărată, divină. Am întâlnit, persoane care mi-au spus că ei nu se plictisesc niciodată, au mult de lucru, lucrează cu entuziasm și nu își neglijează
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
în istoria speciei umane. Cu alte cuvinte, în paginile următoare ne propunem să trecem în revistă, în mod obiectiv, fără un entuziasm fals și interesat, dar și fără prejudecăți negativiste privitoare la ceea ce provine de la păgînism (în măsura în care el reprezintă o supoziție adesea vagă și nesigură, dar mereu profundă, ca orice fundament de viață, al celei care va deveni doctrina creștină), punctele de contact cele mai importante dintre gîndirea occidentală și gîndirea veche indiană, evidențiind cît de mult îi datorează prima celei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
administrației, una nu-mi va tăgădui inima dv. austriacă: "că puterea Austriei stă în puterea unită a popoarelor ei". Cine voiește însă dezvoltarea Austriei trebuie să voiască puterea, dezvoltarea materială și intelectuală a popoarelor ei, trebuie să voiască condițiile și supozițiile unirii popoarelor. E o convingere trecută în sucul și sângele acestor popoare că fiecare din ele, cel mai mic ca și cel mai mare, găsește în Austria apărare egală, drept egal, favorizare a intereselor sale intelectuale; de aceea e o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
brigandajul ar înceta imediat. De aici provine dar înclinarea sătenilor români cătră austriaci. Scrisoarea pretinde chiar că bandele de hoți din Macedonia ar fi întreținute de o mare putere. Împrejurarea că bandiții sânt tot indivizi străini dă loc la aceste supoziții. Merită a se aminti aici că bandiții, spre a stoarce și ultimul ban din punga locuitorilor, iau ca zălog copii din școli pentru a căror restituire iau apoi de la părinți sume enorme, {EminescuOpXI 200} O cestiune de cea mai mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aproape toate mișcările ei în pas gimnastic, fără ca să se ivească decât prea puține cazuri de istovire de puteri. Manevrele de miercuri la cari a asistat M. S. R[egele] s-a făcut după o anume idee și cu anume supoziție. Supoziția era că inamicul, după ce a ieșit din trecătorile Carpaților și a trecut Prahova prin unele din numeroasele ei vaduri, voiește să forțeze trecerea Ialomiței. Trupe venite din București au să-i oprească trecerea, cu supoziția că apărătorul trecerilor Ialomiței
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate mișcările ei în pas gimnastic, fără ca să se ivească decât prea puține cazuri de istovire de puteri. Manevrele de miercuri la cari a asistat M. S. R[egele] s-a făcut după o anume idee și cu anume supoziție. Supoziția era că inamicul, după ce a ieșit din trecătorile Carpaților și a trecut Prahova prin unele din numeroasele ei vaduri, voiește să forțeze trecerea Ialomiței. Trupe venite din București au să-i oprească trecerea, cu supoziția că apărătorul trecerilor Ialomiței, fiind
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
idee și cu anume supoziție. Supoziția era că inamicul, după ce a ieșit din trecătorile Carpaților și a trecut Prahova prin unele din numeroasele ei vaduri, voiește să forțeze trecerea Ialomiței. Trupe venite din București au să-i oprească trecerea, cu supoziția că apărătorul trecerilor Ialomiței, fiind mai slab prin număr, se retrage înaintea adversarului covârșitor spre Butiman. Aceasta a fost ideea generală a manevrei care a fost comunicată diferiților comandanți de trupe, nedîndu-li-se însă ordine speciale, ci lăsând pe fiecare ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
marele scriitor începe să-i trimită scrisori în care îl pune pe psihiatru la curent cu datele Zeldei: alergie la un trofeu de cerb din sufragerie, defecte de vedere, agitație, realul talent literar și... și... inteligență excesivă. Riscăm, acum, o supoziție: dacă Zelda n-ar fi fost atît de inteligentă, superbul cuplu n-ar fi cunoscut, poate, dezastrul dezintegrării timpurii. Riscăm... 28 februarie La ordinea zilei televiziunea. Fiecare se simte obligat să-și dea cu părerea și să-i ofere sfaturi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de aparență ("X [sau Y] pretinde că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), cunoaștere ("X [sau Y] știe că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), descripție ("X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), supoziție ("X [sau Y] suspectează că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), subiectivizare ("X [sau Y] crede că X mănîncă o tartină în fiecare zi") și atitudine ("Lui X [sau Y] îi place că X mănîncă o tartină în fiecare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fabrica lucra numai pentru nevoile mănăstirilor. Este totuși greu de crezut că, consiliul de conducere al mănăstirii a fondat o fabrică de postav mumai pentru a satisface nevoile vestimentare monahale. Bănuim că mănăstirea desfăcea postav pe piață. În sprijinul acestei supoziții adăugăm și o scrisoare a lui M. Kogălniceanu către mitropolitul Moldovei, prin care îi făcea cunoscut că n-a oprit „industria de șiac” de la mănăstirea Neamț socotind că acolo se fabrică postav exclusiv pentru nevoile mănăstirii. Cum însă mănăstirea a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sporită. În acele raporturi există însă un element nou, și încă foarte important: sosise momentul traducerii în practică a înțelegerilor, desprinderii „pe față” de Poartă și alăturarea în război la Rusia. Or, evenimentele și expunerea lor încercată de noi infirmă supozițiile de felul celei avansată de G. Mavrocordat, cu adepți până în zilele noastre, precum că „hainirea” lui Dimitrie Cantemir „către ruși nu izvorî cât de puțin din convingerea patriotică sau din pornire religioasă, ci de teama de turci, căci nu prinsese
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
românilor de a se uni, nici măcar turcii și austriecii (dacă facem abstracție de unele declarații nesincere), care preferau să deplângă și să condamne încălcarea unor înțelegeri internaționale. Cât privește dubla alegere pusă la cale prin intrigi franceze, aceasta este o supoziție ticluită pro domo, ori o simplă născocire, de vreme ce înșiși francezii au fost deconcertați, câțiva uimiți de „abila manevră”.„Românii - scria Gaston de Monicault - au dat dovadă de statornicie; ba mai mult, ei s-au arătat capabili să renunțe la orice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bulgar, proiect ce ar fi eșuat din cauza desfășurării evenimentelor și a opoziției guvernelor occidentale. Nicolai Zečev respinge ideea unui astfel de proiect țarist pentru bulgari, deoarece ideile care inspirau politica rusă în acea epocă erau incompatibile cu o astfel de supoziție. Un asemenea proiect l-ar fi putut elabora bulgarii, care întrețineau contacte cu autoritățile ruse, dar guvernul rus nu dorea complicații în acea ambianță politică și a hotărât măsuri severe pentru a pune capăt tentativelor bulgarilor de a modifica în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
practic (ca rațiune pură practică, voință pură) face posibilă, cumva, "salvarea" conceptelor-obiect ale vechii metafizici. Demersul acesta, într-o oarecare măsură recuperator, se află în Întemeierea metafizicii moravurilor și în Critica rațiunii practice. Aceste postulate nu sunt dogme teoretice, ci supoziții necesare din punct de vedere practic; ele nu extind deci cunoașterea speculativă, dar procură Ideilor rațiunii speculative în general (cu ajutorul raportului lor cu ceea ce este practic) realitate obiectivă și le justifică ca concepte, a căror posibilitate altfel ea nu s-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
potrivit contextului aporetic kantian. Întregul demers kantian, în însăși esența sa "critică", nu constituie altceva decât desfășurarea acestei idei despre unitatea de existență a omului; filosoful german consideră de la bun început unitatea în cauză, asumându-și-o, întâi, ca o supoziție a demersului său (în Critica rațiunii pure, ea apare ca idee despre unitatea subiectului cunoașterii, în formula "eu sunt"), apoi o problematizează (în Critica rațiunii practice, ea este supusă unei "critici" în contextul discuției despre dubla determinare a unității de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înțelege pe om și ca subiect moral: deși viața omului este dependentă de satisfacerea unor nevoi "sensibile", lui îi este îngăduită și speranța în desăvârșirea sa morală și în împlinirea fericirii sale: dar numai în perspectiva nemuririi sufletului și în supoziția existenței lui Dumnezeu. Fericirea, în proiectul critic "practic" kantian, este mai degrabă demnitate de a fi fericit, adică virtute. Și tocmai imperativul categoric reprezintă indiciul pentru "adevărul" fericirii și pentru speranța "subiectivă", desigur în desăvârșirea sa în perspectiva nemuririi sufletului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fericirea împlinită). Așadar, finalitatea nu include în structura ei nici o putere în afara omului și a facultăților sale ca ființă rațională. S-ar putea ca înlănțuirea teleologică a naturii să stea sub ordinea Inteligenței supreme, dar, din perspectiva cunoașterii, o asemenea supoziție nu are rațiune suficientă; iar din unghiul moralității, ea poate fi doar gândită (nu cunoscută). Analogia dintre rațiunea pură ("teoretică" și "practică") și facultatea de judecare reflexivă (schițată mai devreme) ne îngăduie să gândim și "lucrarea" acesteia din urmă ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a omului are drept consecință, în plan teoretic, construirea teleologiei în forma criticii facultății căreia îi este concept finalitatea: facultatea de judecare. Ca orice critică a unei facultăți a ființei raționale în sistemul kantian, teleologia nu este posibilă decât în supoziția unei anume viziuni asupra omului ca scop final al creației, o viziune care ia forma proiectului antropologic (acesta constituind forma kantiană a antropologiei) și al cărei conținut poate fi concentrat în două enunțuri, "Omul este ființă cunoscătoare" și "Omul este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sens: "Teoria sa despre personalitate (teoria lui C. Rădulescu-Motru n. C.) poate fi definită, ținând seama de noțiunile folosite și de raportările stabilite între ele, și ca o antropologie filosofică"105. Personalismul energetic are, neîndoielnic, date fiind conceptele sale fundamentale, supozițiile esențiale, "regulile de metodă" ale discursului, sensul unei reconstrucții a omului; mai bine-zis, a personalității: de aici statutul său de teorie a "persoanei" omenești înțeleasă ca formă sau ipostază finală de actualizare a energiei. El cuprinde două niveluri de generalizare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în capitolul anterior. Pe de altă parte, pretenția de valabilitate a cunoștințelor, încrederea noastră în posibilitatea de a dobândi adevărul, impune problema identității dintre "conștiința cunoscătoare" și obiectul ei, "lumea cunoscută"; altfel nu ar fi posibil un adevăr (desigur, în supoziția naturii adevărului ca o corespondență între gând și fapt). Până la Kant, spune Rădulescu-Motru, filosofii au susținut în diferite chipuri unitatea lumii, toate acestea decurgând mai degrabă dintr-un detaliu arhitectonic al conștiinței, dintr-o anumită poziționare a "formelor" acesteia față de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istorice ale personalității. Prin urmare, nu aceste forme nedesăvârșite, unele foarte apropiate de natură (de condiționat) exprimă scopul final al evoluției, ci o formă desăvârșită care nu este posibilă decât prin acordul cu un ideal, posibil, la rândul său, în supoziția Absolutului. A concepe personalitatea energetică asemenea unei unități de echilibru al omului, unitate care adună ființa fizică și pe cea culturală a acestuia, înseamnă a dezvălui "locul natural" al omului în ordinea universală și, totodată, a-i reface unitatea de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]