495 matches
-
iese dintr-un cort apropiat. Fără nici un cuvânt dispare după pânza groasă ce ține loc de ușă ca să apară aproape imediat în tovărășia a doi brancardieri ce poartă o targă. Un bărbat cu păr grizonat, adus de spate, cu fața suptă și palidă, probabil medicul șef după modul cum toți ascultă indicațiile lui, consultă rapid răniții. Ia să vedem ce avem aici ... mda, murmură el îngândurat. Halatul mânjit de sânge, arată că de abia ieșise dintr-o operație. Se întoarce către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
bocanci cu talpă groasă. De sub flaneaua lălâie de lână verde se vede gulerul unei cămăși maro, bărbătești. Are ochii febrili și tenul aproape străveziu, semn al unei epuizări înaintate dată de o boală sau suferință care încă se manifestă. Obrajii supți și broboada neagră din jurul capului o fac să arate asemeni unei călugărițe misionare. Alături de ea, într-un coș din nuiele, doi bebeluși scâncesc cu putere, bine înfășurați în pături groase. Stupefiat, maiorul continuă să fixeze scena cu gura căscată. Atitudine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
noștri după obiceiul lor câte o oba în care; iară din oba afară pe locurile acele să nu fim volnici a bate par sau țăruș, fără decât vitele noastre, fiind la iernatec și fiind trebuință pentru vițeii noștri, să stea supt acoperământ, numai pentru vițeii noștri să avem voie, din ceputul iernii până în sfârșit, a ne urzi pe locurile unde ne-ar arăta zapcii Măriei Sale câte o colibă ce se cheamă tătărește aran; noi singuri să avem a le urzi la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
intervenit cu generozitate în neliniștele agrării din Bulgaria și Erțegovina, căci substratul material al neorânduielilor din Turcia a fost, ca totdeuna, o cestiune economică. Dar oare știe d. Holban, prefectul de Tulcea, ce e în Rusia? Nu e acolo poporul supt și istovit de tot felul de dări nedrepte, nu a devenit țăranul rusesc chiar o adevărată raia? Nu e arbitrariul agenților guvernului mai mare decât a celor turcești, nu lipsesc toate garanțiile siguranței și libertății personale? Relele Turciei moscovite, sub
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și satisfăcătoare pentru călător în Italia, se dovedea deloc adecvată Rusiei. Posesorul pelerinei cu glugă era un tânăr, tot de vreo douăzeci și șapte sau douăzeci și opt de ani, mai degrabă înalt decât scund, foarte blond, cu părul des, cu obrajii supți, cu o bărbuță ușoară, ascuțită, aproape colilie. Ochii îi avea mari, albaștri și ficși; în privirea lor era ceva blajin, dar apăsător, ceva plin de acea ciudată expresie, datorită căreia unii își dau seama de la prima vedere că persoana suferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
privea înainte în gol, fără să scoată o vorbă. Era o femeie voinică, de aceeași vârstă cu soțul ei, cu părul negru, încă des, dar deja bine încărunțit, cu nasul puțin coroiat, uscățiv, cu obrajii subțiri și cu buzele subțiri, supte și ele. Fruntea îi era înaltă, dar îngustă, ochii cenușii și destul de mari aveau câteodată expresia cea mai neașteptată. Cândva avusese slăbiciunea să creadă că privirea ei are un efect neobișnuit, convingere rămasă nestrămutată până în prezent. — Să-l primesc? Spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe fața aceasta și, concomitent, mai era încă ceva încrezător, ceva uimitor de sincer; când îi priveai trăsăturile, cele două contraste parcă îți trezeau chiar o anume compătimire. Această frumusețe orbitoare era chiar insuportabilă, frumusețea feței palide, a obrajilor aproape supți și a ochilor arzători, era o frumusețe bizară! Prințul privi cam un minut, apoi se dezmetici brusc, se uită grăbit în jur, își apropie în grabă portretul de buze și îl sărută. Când, încă după un minut, intră în salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sau unde excesul alimentar era posibil. Iată un portret sugestiv al truditorilor pământului ce reprezentau majoritatea populației țării sau muncitorilor care populau zonele suburbane ale orașelor pe care Eminescu Îl surprinde În „Mizeria vieții noastre publice”, citez: „Chipul țăranului român supt și lipsit de vlagă pentru că se alimentează cu mămăligă cu oțet și zarzavaturi, bea spirt amestecat cu apă, carne și vin foarte rar, a ajuns la un grad de anemie și slăbiciune morală Încât seamănă cu chipul uvrierului stors de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
țării noastre, care să fie și românească, după pofta națiunii române dechiarată În adunarea generală, pe care voiți a jura cum jură toată armata monarhiei. Să vi se Împărtășească și forma jurământului, prin ofițeri și preoți, Înainte de a vă jura supt steag, ca nu cumva să fiți amăgiți ș...ț Până când nu vi s-or Împlini aceste drepte cereri, voi nu cumva să vă amăgiți a ieși din patria voastră numai la porunca vreunor străini. Pe voi astăzi vă Îndatorește numai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dovada că un asemenea caz nu era izolat ne-o oferă câteva texte folclorice culese În epocă, știut fiind că folclorul ipostaziază, de regulă, situațiile tipice, și nu pe cele particulare. La oi, popo, la oi, drace, Nu la fete, supt părete, se spune Într-o strigătură culeasă la 1838, ilustrând parcă pățania preotului Maior XE "Maior" : C-a veni bărbatu’ beat Și-ț’ va pune mâna-n cap! Culegătorul acestor versuri era tot un june paroh greco-catolic, preotul Nicolae Pauleti
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu Rusia și cu mișcarea națională, în momentul în care a fost descoperită „conjurația confederativă”. Semnatarii programului conjurației consemnează că, încă din timpul administrației ruse, „s¬au îndemnat a gândi la mijloacele care ar putea preface sau măcar astâmpăra nenorocirea supt care zace patria” . In perioada aplicării Regulamentului, „o samă au început a simți ticăloasa poziție a Moldovei și am început a sfătui și a deștepta duhurile moldovenilor; am sporit numărul binecugetătorilor patrioți sistisind conjurație pentru a putea ajunge la țăl
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
pirpiriul agățat de mîner, îmi dați și mie un ban? dialogul degajat dintre ei, mai înainte. Vineri, 5 septembrie, ora 0,15, în sala de așteptare a gării Bacău, locul același ca în călătoria a cincea, în transă, călugărul fața suptă, barba neagră, în locul burduhoșilor țigani, reluată și secvența patrulei de poliție, tot doi alungați de pe locuri, între cei care rămîn, anonim, cum ni se cuvine, sala de așteptare cui aparține? călătoria umblă cu viteza constantă a ei, deplasarea fenomenul originar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu e frumos căci și ploaia e frumoasă! a trebuit să mă răzbun repede pe vorbe înainte să plec, vine moșneagul în loc, foarte bătrîn, toiagul dintr-o rămășiță de pe la gatere, patru fețe lustruite de purtare, net dolicocefal, facies carpatic, obrajii supți, om de sit arheologic autohton, degetele de pe băț le strîng și le desfac, mă cercetezi, mai rămîne jetul discursiv, de loc din sat, merg să mai cer la oameni, la Rădăuți, controlorul nu se oprește, la Chișinău îmi vine peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
doi ani, cizmarul se odihnește în cimitirul "Eternitatea", iar eu veneam pe strada Stejar cu 20 de ouă luate din ultimele 30 aflate în magazin. O femeie m-a rugat fierbinte să-i las și ei 10 ouă. Avea fața suptă și gălbenoasă, o burtă țuguiată și un copil cu capul mare cît o baniță așezat pe un corpușor pirpiriu că te întrebai cum oare de îl poate duce. Tușeam mulțumit cînd mi-am adus aminte de omulețul meu și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și Ileana este servită zilnic cu o porție zdravănă de tot. Floricica s-a născut cu niște ochișori bulbucați exact ca ochii lui Eugen și din acest motiv a crescut fără nici un pic de iubire din nici o parte. Avea fața suptă, privirea veșnic tristă și cute adînci pe fruntișoara ei micuță. Suporta bătaia și niciodată nu plîngea. Părea resemnată că viața înseamnă doar suferință și cîte o rară, o foarte rară bucurie, constituită dintr-o bombonică oferită de oameni miloși, sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de jos lui Dima și Constantin, suiulgii (slujitori domnești la cișmele) - La 15 martie 1761 (7269) Ioan Theodor Calimah îi face stăpâni pe călugării de la mănăstirea Zlataust pe „o bucată de loc...din hotarul târgului Eșului ...ci iaste din giosu supt Curte Domnească unde au fostu și heleșteul domnesc...pe care loc să aibă voe egumenul de la această mănăstire a-ș face și a-ș ține și moară și orice pentru folosul sfintei mănăstiri...Si de s-ar întâmpla a face
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Promisesem ceva despre purice, valabil Însă și pentru căpușe, păduchi și alți paraziți. Dar, din prima clipă, pielea de drac mă corectează: nu e vorba de paraziți, ci de un fel de vânători; căci ce e vampirul, care cu sânge supt se hrănește, la fel ca puricele? Un vânător micuț și, tocmai de asta, generos: de ce să ucidă vânatul, câtă vreme se poate sătura la fel și mâine? Dar așa e și nițeluș egoist, căci ceea ce vânătorul consacrat nu poate devora
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o făcut-o scrum Tot trăgând cu ciudă fum după alt fum. Boii de trei ore rumegă pe hat. De din sus, ia vine Gheorghieș, vecinu’ Care n deal la crâșmă își făcuse plinu’. Privind cu ochi tulburi, cu obrazul supt: - «Tulai tu Ioane, răsturnat-ai caru’ Știe tată-tu? Mânce-te amaru’ ?» - «Bag sama că știe. Doară-i gheghesubt!» Decizie înțeleaptă De azi dimineață cei doi ocoși ai satului, Gheorghe și Ion nau ieșit din făgădău. Acuma că se făcu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
toată mâna, iar tot ce o stârnise fusese desigur leul În plus pe care-l dăduse Înainte să vadă prețul ziarului. Vărul meu vitreg părea să fi ostenit explicând, așa Încât un tovarăș de-al lui, o figură de Isus ratat, suptă și năpădită de tuleiele unei bărbi cânepii, porni cu avânt sporit să lămurească femeia cum că ei nu se aleg cu nimic din leul acela, fiindcă-i costă trenul de-i usucă și care ar fi nerodul ăla care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu biscuiți și pungi cu alue, tăvi cu tot felul de prăjituri și coșuri cu covrigi și găleți cu piersici și porumb fiert. Ei aveau de-acum tot ce ți-ar fi poftit sufletul și erau mai negri și mai supți decât Îi pomenisem cândva. De-a lungul a șase veri soarele le-a scormonit prin căutături desărnându-le, dar ei continuă să are neosteniți plaja În sus și-n jos, strigând ce au În cutiile și coșurile și gălețile lor, atâtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
chiar și numai prin propria-i greutate. - Azi m-am cântărit. Am doar șaizeci și unul de kilograme. Se ridică În capul oaselor și-și trase tricoul de pe pântece, uite, n-am nici burtă. Pântecul ei alb e Într-adevăr supt. - Ești numai bună de măritat. Ar fi trebuit totuși să te bronzezi cât de cât. Cine ar spune c-ai stat toată vara la mare? - N-am avut timp de plajă. N-am avut timp să mă mărit. Toată vara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de business și deși este noaptea târziu Îi vezi că deschid cu Înfrigurare laptopurile și așteaptă un mesaj Îmbucurător! După figurile lor mai smede sau mai gălbui, cu ochi oblici, mari sau mai mici, cu plete negre, pomeți proeminenți sau supți sunt indonezieni, chinezi, malaezi, ce se Întorc la caselor. Ici, colo, câte o figură mai vânjoasă, roșcovană de australieni sau neozeelandezi reveniți din bătrâna Europă. Puțini sunt cei ce călătoresc În vacanța În insulele de vis ale Pacificului sau În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nevoia să mă așez pe o bancă, de unde scrutez depărtările vălurite de ape. Închid ochii și-mi imaginez tabloul acostării navei engleze „Tory”sub conducerea lui William Hayward Wakefield În Portul Nickolson. Femei, bărbați, copii, cu fețe livide și trupuri supte, haine sărăcăcioase și Încălțări peticite, după un voiaj lung, nu lipsit de peripeții, trăgând de buccelele grele, se grăbeau să coboare pe acest țărm care devenea „al speranței”, dincolo de teama inerentă față de necunoscut! Încetul cu Încetul dorința supraviețuirii a făcut
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
afaceriști și aventurieri de pe litoralul asiatic, dar și occidentali nord-americani, canadieni, germani. Am intrat, mai mult de curiozitate, Într-un astfel de „loc al pierzaniei” care-ți Învăluie mintea și „buzunarul”... Puțini păreau fericiți de norocul neașteptat, cei mai mulți cu fețe supte și priviri crispate, intrați Într-un astfel de carusel nu se mai puteau desprinde de la mesele de joc, mărind disperați miza, În speranța deșartă că și vor reface uriașele conturi pierdute!!! După o Încercare efemeră la un automat, distracție care
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În puterea sus-arătatei înalte învoiri , d. Aga Asachi însărcinîndu-se cu direcția acestui lucru, redacția acestui lucru, redacția gazetei, adecă soțietatea alcătuitoare , nu pregetă a înștiința pe evgheniștiimboieri și pe toți simpatrioții că jurnalul acest politicoliteral să va tipări în Ieși supt nume de Albina românească, în următoarile condiții: 1. Începînd de la 15 mai viitori Albina românescă se va tipări de două ori pe săptămînă. 2. Mărimea și forma gazetei va fi pe săptămînă de o coală și jumătate în 4. 3
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]