133,971 matches
-
Carlos ne-a făcut - pe mama lui și pe mine - să percepem o realitate indestructibilă. El continua să trăiască în noi și noi știam acest lucru. Nu știu dacă aceasta e o consolare suficientă pentru interogația permanentă la care ne supune pierderea unei promisiuni. “A muri de tînăr este o porcărie”, ne spune prietenul nostru, sciitorul catalan Terenci Moix. Am simțit obligația de a face pentru cel plecat ceea ce el n-a mai putut face. Această experiență pioasă nu e însă
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
siguranță» — derivă toate din verbul salima, al cărui înțeles primar este «a fi în siguranță», «nevătămat», sau «ireproșabil», dar care are și o formă derivată, cu înțelesul de «a se preda». Musulmanul este acela care s-a predat, s-a supus, obținând astfel siguranța.” Citind această definiție, poți lesne ajunge la concluzia că mulți dintre români sunt musulmani fără să știe. Obsesia paternalismului, perfect sintetizată în secolul al douăzecilea, de impactul fenomenal al unor „tătuci ai nației”, precum Carol al II
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
găsi satisfacții estetice și intelectuale în lectura revistei, foarte bine aleasă spre reeditare de către Mihaela Constantinescu-Podocea și Nicolae Florescu. Cincizeci de ani nu au făcut-o să pălească iremediabil, decât în mică măsură, căci orice faptă intelectuală sau artistică este supusă inevitabil eroziunii timpului. „Caete de dor“ schimbă registrul politic al publicațiilor exilului tocmai în anii ´50, când devenise dominant și obositor, chiar dacă șocul instalării regimurilor comuniste în estul Europei își păstra încă tot dramatismul. O afirmă inscripția introductivă la primul
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
perșii după moartea regelui Cambise, termenul pe care-l utilitează pentru desemnarea constituției democratice este isonomia. În celebrul discurs epitafic pe care Tucidide îl atribuie lui Pericles sistemul politic atenian este elogiat în primul rând pentru faptul că toată lumea se supune în chip nediferențiat legilor; nesocotirea normelor instituite de cetate conduce la distrugerea statului, îi va explica Socrate elevului său Criton; de altminteri atât de puternic era pătruns filozoful atenian de supremația legilor, încât refuză propunerea discipolilor săi de a fugi
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
Tot ceea ce este încărcat de materie și sursă majoră pentru provocări senzoriale devine abstracție pură, după cum tot ceea ce pare, pentru conștiința comună, îndepărtat și eteric se transformă instantaneu în obiect și se exprimă tranșant și definitiv. Pictura și sculptura sînt supuse, astfel, unei radicale voințe de geometrizare și de abstractizare, iar conceptele teoretice și ideile abstracte capătă pondere materială și formă cuantificabilă. Construcția și destructurarea sînt, în acestă amplă demonstrație, strategiile majore ale artistului. El a descoperit, asemenea fizicienilor, că lucrurile
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
imaginii, în a cărui transparență se poate citi întreaga textură a viscerelor sale geometrice. Dacă pictura suferă un proces de abstractizare în sensul desprinderii sale de orice exterioritate, dar și unul de aducere în concret prin individualizarea componentelor, sculptura este supusă unei acțiuni similare, însă în sens invers. Geometria pură capătă corporalitate, abstracția iese din spațiul ei imponderabil și devine tactilă ca orice obiect al lumii nemijlocite. Lemnul și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
cercetării critice cu metode oneste și cu instrumente corecte”. După știința noastră nu s-a întîmplat așa-ceva. Acești scriitori fără discuție importanți (mai puțin, în opinia noastră, autorul Necuvintelor, ce a avut parte de-o supralicitare valorică) au fost supuși unor examinări care, vizînd compromisurile, conjucturalismele ori pur și simplu unele verigi mai slabe ale creației lor, n-au ocolit prețuirea lor în ansamblu, n-au căzut în abisul negației nedrepte. Și de ce, iarăși, insinuări vexatorii ale lipsei de onestitate
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
Asemenea lui V. Voiculescu poetul nostru se luptă cu verbul, meșteșugărește, dar și cu o dîrzenie torturantă precum cu o demonie a materiei ce stă în calea comuniunii mistice: “cum de nu se sparg cuvintele de-atîta trudă/ la cîte le supun trecîndu-le prin chipuri/ și prin ciocniri neiertătoare-n clipa crudă (...) nu cruț cuvintele și nici tăcerea ce le țese/ iar ele mă izbesc în patimi - nu mă iartă/ și-așa călătorim pe căi pe jumătate înțelese/ în vîntul ce ne
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
aduce acum în atenție, act recuperator legitim și nobil. “Scrisul reprezintă o modalitate de a lupta cu moartea, nu cu morții”, scrie Ileana Mălăncioiu, referindu-se, printre altele, la șirul de atacuri nedrepte, multe dintre ele, la care au fost supuși Noica, Eliade, Cioran, ei nemaiavând cum să se apere. Deci trebuie alții să o facă. Nici Eugen Jebeleanu nu se mai poate apăra, și el atacat în lipsă și deseori pe nedrept. Va fi avut Jebeleanu păcate, erori de opțiune
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
puțini au ajuns prin stăruință și prin dragoste de muncă la rezultate mai frumoase ca dânsul” (p. 183). La Câmpina se stinge „întâiul nostru artist de reputație europeană”, Nicolae Grigorescu, ajuns „în ipostazul în care a putut să farmece, să supuie, să ajungă popular” (p.178). Se pot consemna noile eforturi, deocamdată neizbutite, de a înființa Societatea Scriitorilor Români (p. 179), la a cărei întemeiere Ilarie Chendi va fi părtaș în anii imediat următori. Mihail Dragomirescu se desparte de Maiorescu (p.
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
pragmatică), după cum are a practica și asprimea. Lui Deogratias îi atrage Augustin atenția să-și exulte interesul față de caracterul misterios al Stripturii (și Augustin e alexandrin, nu antiohian; exegeza ad litteram este o exegeză a credinței, una căreia i se supune în mod conștient, deși nu cu multă plăcere)<footnote Ibidem, 397. footnote>. Sensul literal este repede expediat de Augustin, uneori e chiar neglijat. Sensul mistic îl interesează cu precădere. Augustin degajă sensul strict al textului, dar apelează repede alegoria. Or
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman, se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Retori precum Aelius Aristides, Fronto, medicul Galenus, Celsus, Porfir, Iulian Apostatul, Libanius, Symmachus ș.a. au supus unor atacuri înverșunate scrierile prin intermediul cărora creștinii apărau și susțineau superioritatea religiei lor. Cei dintâi îi desconsiderau pe autorii creștini pentru simplitatea și lipsa de eleganță artistică de care dădeau dovadă în expunerea adevărurilor de credință și pentru faptul că
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
intenția de a lăsa fraților noștri sfaturi de zidire sufletească” (PSB 19, 319; PG 32, col. 573); Ep. 339 (PSB 19, 607-608; PG 32, col. 1084); Hom. in quadr. mart., 2: „Cuvântările de laudă întru pomenirea sfinților nu se vor supune regulilor oratorice ale cuvântărilor de laudă. Că oratorii, în discursurile lor, au ca material pentru laudă faptele și întâmplările din lume; dar pentru aceia pentru care lumea a fost răstignită, cum este cu putință ca ceva din cele din lume
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ideologic, literar și spiritual al epocii în care scrierile utilizate au fost redactate, nu urmărește mecanismele transmiterii datelor de la o sursă la alta. O povestire cuminte, modestă, scrisă frumos, care se citește cu plăcere. În rândurile următoare ne propunem să supunem atenției lucrarea reputatului profesor al universității bucureștene, Constantin C. Petolescu, carte ce a văzut lumina tiparului în anul 2010. Preocupările autorului față de istoria Daciei pot fi urmărite pe întreg parcursul carierei acestuia, printre cele mai importante titluri dedicate acestui subiect
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
privitoare la istoria, arheologia și epigrafia creștinismului daco-roman publicate de Nicolae Gudea începând din 1978 și până recent în special în reviste muzeale și universitare din Transilvania. Ele se remarcă prin spirit critic și polemic extrem de ascuțit, căruia îi este supus și semnatarul acestor rânduri, dar nu mai puțin constructiv prin soluțiile novatoare, originale propuse în creionarea tabloului de ansamblu al evoluției creștinismului și a societății în Dacia romană și postromană sau în teritoriile vecine (p. 40-68, 107-176, 266-284, 296-364), în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
reconstituiri“. Sînt ele opera lui Eminescu? Sau cea a filologului-editor? Creția simte nevoia unei precizări: materialul poetic e în întregime al lui Eminescu și doar organizarea îi aparține editorului. Libertatea acestuia din urmă nu e însă nelimitată, subiectivitatea lui e supusă unor reguli. Cele două concepte propuse se cuvin explicate aici măcar în linii generale. Prin autonomizare, Petru Creția înțelege acordarea de statut autonom unor texte pe care Perpessicius l-a socotit o simplă versiune anterioară a unor poezii date ca
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
întîlnit pe Octavian Paler. Am băut o bere în grădina restaurantului Athénee Palace. După cîteva cuvinte de bună vedere, m-a întrebat ce fac, unde lucrez și cîți bani cîștig. Am fost puțin surprins deoarece la Paris nimeni nu te supune la un asemenea chestionar, mai ales că eu nu m-am gîndit să-l întreb cît cîștigă pe articolele difuzate la Radio Europa Liberă sau cele publicate la România liberă. (...) În martie 1990, cînd am venit în țară, i-am
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
forța cuprinderii este maximă, chiar dacă ea nu se va exprima întocmai și în operă. Amplitudine gata să se extindă asupra altor zări lirice, cea germană, bunăoară, interpretată în opoziție cu cea franceză, ca una revărsătoare de adânci sentimente, bogată, fremătătoare, supusă în consecință unui veșnic dinamism ce nu-i îngăduie răgaz să se întruchipeze într-o împlinire armonioasă - termen revenitor la exeget - a formei, foind, în schimb, de singulare personalități interiorizate, de pronunțat sentiment temporal, lirică, în fine, dezvăluind “un conflict
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
Cei mai mulți scriu din nevoia exorcizării unor demoni personali imediați, cu un ochi întotdeauna deschis către realitatea brută de lîngă ei, iar ceea ce practică este o literatură a urgenței, a dramei existențiale curente. La modul brutal, prozele publicate de Interval se supun la două direcții radicale (amîndouă regăsibile în literatura actuală a tinerilor scriitori și amîndouă ieșite de sub mantaua optzecismului) - pe de o parte realismul minimalist, a obsevării cotidianului, pe de alta experimentul literar, exersarea mai mult sau mai puțin pe față
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
săgeată a cărei tolbă o reprezintă lumea muzicală românească. Ori un ac ce înțeapă, vorba lui Tudor Mușatescu, nu ca să împungă, ci ca să coasă. Recenta sa carte, Clepsidra spartă, apărută la Editura Muzicală este ea însăși o tolbă cu săgeți, supusă unor “Conexiuni” la care puteți accede “Pe riscul dumneavoastră”. Ca atunci când pui un pariu, fără să cunoști rezultatul. Autorul însă pare a-l ști. Ce altceva poate explica evitarea condiției de “critic de specialitate” dacă nu cunoașterea canonului sever, implacabil
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
prezentate în cadrul expoziției nu aduc prea multe lămuriri, dar subiectul, neputând fi trecut sub tăcere, a fost dezbătut într-una din conferințele din programul manifestărilor de la Museo di Roma, cu insistență asupra prigoanei și asupra cenzurii la care a fost supus scriitorul de către propaganda fascistă. În ceea ce privește colaboraționismul lui Moravia, referitor la perioada imediat anterioară celui de-al doilea război mondial această acuzație mai poate fi adusă unui număr extrem de redus de intelectuali italieni, iar numele prozatorului roman nu face parte dintre
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
jur, Și om, în putregai și fum. Sus! Fugi în spațiul vast! Și-acest Volum plin de mistere, chiar, De Nostradamus scris, nu-i test De-ajuns și nu ți-e îndrumar? Știi mersul stelelor atunci Și, cînd Naturii ești supus, Puteri din suflet îți arunci, Pricepi ce duh la duh a spus. Îți lămurește-un cuget gol, Ah, sfinte semne-n van, de-ajuns! Voi, spirite ce-mi dați ocol, De m-auziți, vreau un răspuns! Deschide cartea și zărește
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
el, freamătul lăuntric În care Începusem să deslușesc, nelimpede Încă, acea «corrispondenza d'amorosi sensi» care se statornicea Între Dante și mine și care avea să mă Însemneze pentru totdeauna, explică peste ani temeritatea uriașei Încercări la care m-am supus, o supunere nețărmurita, plăcută ca-n dragoste, atunci când am Început să traduc Divină Comedie”, s-a destăinuit ea mai tarziu. Ne Întoarcem la Eminescu. De apreciat este și volumul „Poesie d'amore", tradus de prof. Mario Ruffini, apărut la Torino
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
un hotel, Aglaja în gara din Zürich, unde se întîlnește mereu cu îngerul ei păzitor - o bătrînă paralitică în cărucior -, Aglaja numai voce pe bandă plîngînd, scheunînd ca un animal mic uitat în frig sau ca Isus, obligată să se supună și fiindu-i îngrozitor de frică. Un mare artist, un mare poet, acest domn Metzger care vrea să ne facă să credem că el n-are nici un merit, că lucrurile i-au ieșit în cale, așa prin hazard. Discuția care urmează
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
Ion Horea Filă de jurnal Rămâi un timp și-așteaptă-n lenevire Ca un hotar, în abur, după ploaie, Neîncercat de legile pieirii, Supus doar altor patimi și îndemnuri Din rădăcini, din flori și din semințe - încă mai crezi că ultima răsplată A strigătului tău ar fi ecoul, Imaginând cum dealuri după dealuri Ar sta, în lutul lor să-l mai repete - Credeai că
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]