4,066 matches
-
nu doar în fața moralei, ci și în fața legii", nu cuibărește la ultimul cat al unui turn de fildeș. Din Amarul Târg, în care viețuiește ca un exilat, el se pronunță. Iată-l pe Ion Iliescu, "un conservator crispat, mânuind un surâs mecanic, tot mai desemnificat", pe Adrian Păunescu, trecut pe sub arcurile de triumf ale tuturor compromisurilor, pe cutare autor de Jurnale, de astă dată, ultra amabil în relațiile cotidiene cu semenii și vitriolându-i în Jurnal - lista e lungă și savuroasă. Câtă
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
e nebun". Sau: "Camil îmi spunea azi-dimineața pe Calea Victoriei: Nici Reinhard, nici Stanislavski, nimeni, nici un regizor n-au putut face descoperirile mele în teatru. Sînt cel mai mare regizorť (...) îl ascult dezarmat. Tot ce pot face e să surîd - un surîs puțin mirat, dar care nu protestează". Sau: "Zeci, sute de asemenea enormități le ascult și le las să treacă. (Dragă, sînt cel mai mare actor pe care l-a avut lumea de la Garrick. Moissi, ce însemnează Moissi? Un actor cu
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]
-
acest sens orgoliul e creator... Cred că o dovadă a mediocrității mele e că pînă acum n-am avut curajul să înfrunt ridicolul imens de a fi un geniu... De a mă comporta ca atare, fără să mă sinchisesc de surîsurile enervate și indignate. Cînd Mircea Eliade afirmă că de la Goethe n-a mai existat o minte organizată ca a lui, cînd I. Peltz răspunde la telefon: aci Balzac, cu o implacabilă voință, e probabil că se vor zbuciuma să fie
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
și vitalizant, cu deschiderea societății către Vest, cu ceaiurile adolescentine și primele cuceriri. Sunt cele mai frumoase pagini ale jurnalului. Pofta "dezordonată" de viață e cuceritoare; și, evocând acei ani ai exceselor erotice, înțelepțitul autor nu-și poate reprima un surâs îngăduitor. Din liceu încă, protagonistul descoperă deliciile sexului opus. Amorul lui nu e platonic și singular, unic și indivizibil prin contopirea cu perechea sortită. Până la completarea sferei, tânărul caută și încearcă tot felul de jumătăți, una mai ispititoare decât alta
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
Că suntem buni? Da, suntem buni. Ne respectăm, frumoși din fire, ne așteptăm, pe cap cununi să ne-așezăm mireasă, mire... Să-ți pun inelul - legământ, în semn de veșnică unire. Ce caldă-mi pare dimineața, Ce bine e-n surâsul tău, Ce joc surprinzător e viața. Azi, simt că-am să câștig și eu. Noi suntem unul și pe veci ne vom iubi, Divină menire, ce blând ți-e cântul. Rostesc iubire și nu știu, Pe ce anume-am pus
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
recele-i sclipăt un colț de lume vrăjită. o, ce cântec fierbinte, mustos, gâlgâie în carne, între osul meu sacru și polul cel mai de jos al planetei naufragiate în mine. îngerul armoniei, cu fața lui netedă, înflorită acum în surâs, la tăcere mă-mbie. fulg de zăpadă să dispari absorbit în umbra unei ore a după-amiezii de iarnă. iată o întâmplare neașteptată. de ce atunci? de ce acolo? de ce nu într-un gând, într-o carte, într-o cafenea sau librărie, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
nu mi-e frig și nu mi-e cald, mi-e a cer, a iarbă grasă, a nor burdușit de ploi, mi-e a apă nesfârșită, a copac-nnegrit de păsări, mi-e a lumea asta mare care-ncape într-un surâs, cum încape într-un sclipăt soarele orbit de nori. vulturul dezgolit mi-am pierdut trupul cel de toate zilele, îl mai am doar pe cel de ocazie, cu el, mărturisesc, nu mă descurc. se uită la mine de sus, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Meslier la finele veacului al XVII-lea, nu dovedește nimic altceva decât că fanatismul este adesea mai puternic decât dragostea de viață“. În contradicție cu omul, spiritul visează la o nouă ființă, între amintirile căreia omul să stea ca un surâs surprins în plină meditație. * În Balcani, credea scepticul, nu ai altceva de făcut decât să bei și să faci amor. Remarca e valabilă astăzi pretutindeni pe pământ. Ne trebuie o lungă, lungă pauză spirituală, deja ceea ce numim azi „gândire“ face
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
compromisurilor. Viciu Un viciu puternic înrădăcinat e mult mai greu de abandonat. Miere și fiere Mierea din glas și dulceața din vorbe nu pot ascunde fierea din suflet. Zâmbet Îndoiește-te de zâmbetul fals și binevoitor al vrăjmașului și prețuiește surâsul mustrător dar sincer al prietenului. Viața Singurul și cel mai prețios lucru pentru care merită să te lupți este viața. Dialog Dialogul privirilor este un mod simplificat și codificat de comunicare interumană. Prosperitate O națiune nu se poate considera prosperă
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
fericirea altuia. Nemulțumiți Cei cu inima împietrită și veșnic nemulțumiți nu pot fi vreodată fericiți. Figurație Îndrăzneții, ambițioșii și nerușinații se avântă în politică fără să aibă calitățile și abilitățile trebuitoare, acolo unde sunt plătiți regește doar pentru figurație. Surâs Surâsul norocului este atractiv dar înșelător. Urmări Înmulțirea nesăbuințelor omului asupra naturii poate avea urmări catastrofale pentru întreaga planetă. Alternanță Binele și răul alternează aleatoriu în viața fiecărui om, după jocul imprevizibil al hazardului. Adevăr Un adevăr spus pe jumătate valorează
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
meduzante, emblemă a unei alterități virtual punitive. Figura femeii, privirea ei se încarcă de o fatalitate care transcende condiția socială și-i conferă un statut redimensionat mitologic. Femeia fin de siecle are ceva din fascinul și spectralitatea privirii Meduzei și surâsul Sfinxului" (p. 116). Tonul lui Mitchievici e sigur și calculat, un pic cam sobru, oarecum prețios. Ceea ce însă e în mod evident ocultat e punctul de pornire. Portretul Penei Corcodușa, care se pretează perfect analizei de mai sus, și care
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
cad stinse/ Stelele din cer!..." (Cîntec); "adunată-i pîinea holdelor/ și mustul dulce fierbe-n zăcători// pașii toamnei s-aud de departe/ umbra-i urcă pe cer/ culori aurii/ așternînd pe munte// trec cocorii cîrduri cîrduri/ furînd al verii/ ultim surîs" (Tihnă). Preferința acordată decorului autumnal e grăitoare prin ea însăși. Exemplelor de mai sus li se pot adăuga multe altele: "Ruginite strune/ sună în vînt// Piatră pe suflet/ toamna îmi pune/ ca pe mormînt" (Toamna); "la moartea florii de tei
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
de la Terence, dar necazurile Albertinei mă lăsau rece și de altfel șoseaua oferea, în ziua aceea, multe alte distracții. Era ziua națională a Pakistanului; o mulțime la patru ace se scurgea spre locul sărbătorii: bărboși fericiți pe biciclete multicolore, cu surâsuri largi și turbane cu egretă, țânci gălăgioși, mozoliți cu sirop, adunați în jurul unui ursar, țărani zâmbăreți care-și priponeau bivolii între tunurile folosite la asediul Kabulului. În dimineața aceea, poporul se bucura. Eram bombardați cu saluturi uimite, dar cordiale. Camionul
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
știu? Nici măcar n-a spus bună seara, a răspuns Terence cu un strop de iritare. Părea mai mult amuzat decât neliniștit. S-a auzit atunci un zăngănit ușor de oale, niște fălci mestecând, iar pe chipul lui a înflorit un surâs. Alte umbre famelice și furtive urmau să vină după noaptea aceea și curând accentul de Oxford și clienții în smoching aveau să rămână o amintire. O forță de atracție constantă și zilnică trăgea localul în jos; gustul pentru metamorfoze, pentru
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
Se știe că noi nu suntem revoltați. Spectatori prin profesie ai vieții politice românești, am avut când să ne exersăm simțul umorului. Deci nerușinarea, imbecilitatea, dezordinea și platitudinea în această ordine ne distrează fără să ne întristeze"8. Totuși, aici, surâsul lui declarat e în fond amar, mai mult de om revoltat și sarcastic decât de observator ironic. De cele mai multe ori, ironia e mai destinsă și chiar încărcată umoristic până la caricatural. Câteva exemple numai, și textuale, pentru a le reverifica savoarea
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
ori am citit o predică a lui Buddha sau o filă de Schopenhauer, am văzut trandafiriu în fața ochilor." Imagini de pastel intelectual, chemînd o armonie de dincolo de marginea decepției: "Către o înțelepciune vegetală: m-aș lepăda de toate spăimîntările pentru surîsul unui copac." Nu noima, așadar, trebuie căutată în aceste autoscopii în picătură chinezească. Nu munca meticuloasă de împărțire a propriei gîndiri în cadențe ale timpului altora. Nu vanitatea, nici măcar leacul de frică. Doar o anume sinceritate mărginașă, de capăt la
Zodii și planete by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7746_a_9071]
-
lui Hengov care aduce nenorocire, cum precizează sora lui, ne ancorează și mai bine pe acest teren al tragediei unde traseul destinal este înscris indelebil. Remarcabil este Ghobadi în a surprinde o serie de instantanee ale copilăriei cu acel ineluctabil surîs al tragicului filtrat prin mimica unui copil, prin privirea lui, prin gesturile sale. Lumea refugiaților kurzi este privită cu afecțiune și ironie, o ironie caldă, în care se strecoară intenționat și o undă de candoare; scena în care Kak Satellite
Cînd broaștele țestoase zboară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8173_a_9498]
-
fie naivă și infantilă, fie invalidă sau factice. Dacă naive, infantile, invalide ori factice pot fi muzicile neoclasico-postseriale, repetitiv-minimaliste, ludic-improvizatorice sau cele electronico-acustice - acestea fiind cele patru direcții principale ale noii componistici nord-americane. Unde mai pui că mai toate poartă surâsul natural, firesc al jazz-ului, cu spiritul său libertin, imprevizibil. Chiar și atunci când e vorba despre muzica asistată de ordinator, cu organizările ei fractale, se simte o anume detașare și o cât de discretă propensiune pentru jocul spontan, oarecum gratuit
O. K. by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9689_a_11014]
-
atrași de mari Întinderi de nisip și dune Înalte și maronii. Nu mai văzuse și era surprins. În Merzouga, cei doi merseră la un magazin cu specific popular plin cu Îmbrăcăminte și Încălțăminte purtate de beduinii din deșert. Cu un surâs de neascuns, Amina Îl rugă să probeze unul din cele mai scumpe costume de beduin, o cămașă lungă din bumbac, prinsă cu centură, denumită thawb, peste care Îmbrăcă o haină largă, abaya, iar pentru cap primi un Shamagh cu cordon
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Făt-Frumos din tei, "poveste obișnuită" după scrieri de Mihai Eminescu; Năzdrăvăniile lui Prepeleac, "basm dramatic" după povestea lui Dănilă Prepeleac de Ion Creangă), participă la o sărbătoare a limbii, fie în registru comic, fie într-o formulă în care încap surâsuri, dar și neliniști și nostalgii (ca în Balada amintirii, scenariu după versuri de G. Topîrceanu). Cât despre cele sfinte, ruralii se mai smeresc ei într-o doară, că așa au apucat, dar nu rareori și nu fără motiv își râd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
subnutrit. Mă rog, între noi fie vorba, omul duhnea destul de serios. Vorba aia, dacă-i aprindeai o brichetă în față, îl flambai. Dar nu asta e informația principală. Că ăla era băut. Nici vorbă. Vine la mine și, cu un surâs bălos, îmi arată un afiș zdrențuit din spatele meu. Plouase, ninsese pe afișul acela care se chinuia să reprezinte o cotoroanță diabetică și care avea un nume ce se termina cu Yoga. Cratimă Yoga. Să zicem așa. Numele real nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
acolo pentru o gazetă-două!? Da’ ce vorbesc eu. Ori grăiesc la un perete, ori jupânului Froim. Tot una-i. Mai bine caută în traista din coșul căruței... La auzul ultimelor cuvinte, ochii hangiului au avut o lucire scurtă și un surâs pișicher i-a luminat fața, care grăia de la sine. „Așa parcă mai vii de acasă, bade Dumitre”... Bătrânul Țâdulă nu a venit la vreme, așa cum s-au înțeles. L-a așteptat cât l-a așteptat și, în cele din urmă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
În ea ceva neliniștitor, fatal și morbid; părul ei, de un negrualbastru, contrastează În chip sinistru cu pielea sa, de-o paloare mată și verzuie, pe care se conturează puternic gura ce pare Împurpurată Într-un lac de sânge. Un surâs nebunesc Îi descoperă dinții Înfipți În gingiile de un roșu Întunecat, iar ochi te fascinează precum ochii șerpilor. Seamănă cu o vampiră din Java a cărei pasiune este să sugă În cincisprezece zile sângele, măduva și sufletul unui european. Și
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de cumpănă”. Tremură ’nserarea În amintire Tremură ’nserarea În amintire E singură pădurea. În fiecare frunză e-o chemare. Pe trunchiuri tremură-nserarea, ca o amintire, lăsată pradă furtunilor din noi. Într-un convoi, se prind potecile uitate, izvoarele secate, surâsul tău și cerul prăbușit peste-a extazului Îmbrățișare, Întemnițată toamnă, Între vis și ploi. Ard stelele În noapte. În fiecare poezie, e-o umbră solitară. E-o tresărire... Tu ai plecat asemenea unui amurg grăbit, să cauți vremelnic lumina fără
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
somn adânc, s-a trezit precipitat, cu un fir de salivă în colțul gurii, cu ochii împăienjeniți de somn, ea lucidă, cu toți nervii întinși la maximum, cu o durere insuportabilă în coșul pieptului, s-au despărțit, ea cu un surâs amar, el cu zâmbetul acela catifelat... S-a trezit cu tot trupul plin de imaginea lui, Doamne, îi va spune vreodată că i s-a urât de atâta suferință. S-a măritat cu un bărbat care a fascinat-o, dar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]