1,075 matches
-
și unii termeni tehnici. O audiogramă estre un fel de grafic care măsoară nivelul auzului la diferite frecvențe sau înălțimi. Sunetele sunt produse prin vibrația aerului. Tăria sunetelor este măsurată în decibeli, numiți așa după Alexander Graham Bell profesor al surzilor, american, inventatorul telefonului. O persoană cu auz normal abia începe să audă la 0 decibeli. Acesta este pragul normal al auzului. O șoaptă la ureche are aproximativ 30 dB, iar pragul dureros este la 120 dB, în timp ce la 130 dB
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
exprimării (nearmonioase), a intonației (stridentă sau monotonă), a ritmului, a calității articulării, fapt ce perturbă inteligibilitatea vorbirii. Având în vedere că hipoacuzicii au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul lor se dezvoltă mai rapid decât cel al surzilor, astfel că ei ajung să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă înțeleși de interlocutori. Limbajul non-verbal (mimico-gestual) Limbajul mimico-gestual trebuie tratat în legătură cu funcția semiotică, cu geneza simbolului la
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
rigiditate, șablonism, îngustime și inerție, deosebindu-se astfel de gândirea persoanei auzitoare - care este predominant verbală. Există o diferență vizibilă privind comportamentul și personalitatea copiilor surzi proveniți din familii normale cu părinți auzitori și a celor proveniți din familii de surzi. Aceștia din urmă, ajunși la școală, vin cu un bagaj de cunoștințe mult mai mare și mai variat decât ceilalți, utilizează o serie bogată de gesturi extrem de expresive și sunt mai puțin inhibați și timizi. Personalitatea deficienților de auz poartă
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
palierele vieții psihice a individului, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Unele forme ale deficienței de auz pot determina și o întârziere intelectuală, cauzată de modificarea raportului dintre gândire și limbaj. C. Pufan arată, astfel, că gândirea surzilor presupune operarea cu imagini generalizate, analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea fiind realizate
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
Cultura surzilor și viitorul comunității lor Lect. univ. dr. Florea Barbu Universitatea din Pitești Termenul de cultură a surzilor a fost folosit multă vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Cultura surzilor și viitorul comunității lor Lect. univ. dr. Florea Barbu Universitatea din Pitești Termenul de cultură a surzilor a fost folosit multă vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Cultura surzilor și viitorul comunității lor Lect. univ. dr. Florea Barbu Universitatea din Pitești Termenul de cultură a surzilor a fost folosit multă vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a început să circule printre surzi.,,Cultura surzilor” se referă explicit la acele persoane care s-
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
univ. dr. Florea Barbu Universitatea din Pitești Termenul de cultură a surzilor a fost folosit multă vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a început să circule printre surzi.,,Cultura surzilor” se referă explicit la acele persoane care s-au născut surde (sau au pierdut auzul în primii doi ani de viață) și
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a început să circule printre surzi.,,Cultura surzilor” se referă explicit la acele persoane care s-au născut surde (sau au pierdut auzul în primii doi ani de viață) și folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a început să circule printre surzi.,,Cultura surzilor” se referă explicit la acele persoane care s-au născut surde (sau au pierdut auzul în primii doi ani de viață) și folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne referim au
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
care s-au născut surde (sau au pierdut auzul în primii doi ani de viață) și folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne referim au părinți surzi, au frecventat școli de surzi și au experiența vieții de a fi surd, pe care o împărtășesc descendenților. ,,Cultura surzilor” a permis să ne îndepărtăm de ceea ce auzitorii au considerat anterior, că persoanele surde ar avea comportamente sau idei specifice despre ei înșiși sau despre
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
și folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne referim au părinți surzi, au frecventat școli de surzi și au experiența vieții de a fi surd, pe care o împărtășesc descendenților. ,,Cultura surzilor” a permis să ne îndepărtăm de ceea ce auzitorii au considerat anterior, că persoanele surde ar avea comportamente sau idei specifice despre ei înșiși sau despre alții, ca o consecință a faptului că nu aud. Studiile științifice anterioare au căutat să
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
că dacă o persoană are surditate profundă și un mod specific de a fi și de a se comporta, înseamnă că acest lucru se datorează ,,moștenirii culturale” din comunitatea pe care o frecventează (școala specială cu internat, familia, clubul de surzi). Cultura surzilor cuprinde tradiții, obiceiuri etc. ce au în centrul lor limbajul gestual. Această caracteristică, între altele, îi deosebește pe surzi de auzitori și chiar de alți deficienți de auz (cum ar fi cei care și-au pierdut auzul mai
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
acest lucru se datorează ,,moștenirii culturale” din comunitatea pe care o frecventează (școala specială cu internat, familia, clubul de surzi). Cultura surzilor cuprinde tradiții, obiceiuri etc. ce au în centrul lor limbajul gestual. Această caracteristică, între altele, îi deosebește pe surzi de auzitori și chiar de alți deficienți de auz (cum ar fi cei care și-au pierdut auzul mai târziu) care nu folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare, dar se bazează pe diferite adaptări comunicative. Se pune întrebarea
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
și chiar de alți deficienți de auz (cum ar fi cei care și-au pierdut auzul mai târziu) care nu folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare, dar se bazează pe diferite adaptări comunicative. Se pune întrebarea dacă cultura surzilor este o subcultură sau o cultură distinctă? În lume există mai multe culturi ale surzilor. Ele implică o legătură dintre comunitățile de surzi. Cultura lor le oferă o cale de a contracara părerile lumii despre ei, influențate de alții. Surzii
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
auzul mai târziu) care nu folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare, dar se bazează pe diferite adaptări comunicative. Se pune întrebarea dacă cultura surzilor este o subcultură sau o cultură distinctă? În lume există mai multe culturi ale surzilor. Ele implică o legătură dintre comunitățile de surzi. Cultura lor le oferă o cale de a contracara părerile lumii despre ei, influențate de alții. Surzii au trăit multă vreme sub bunăvoința și grija altora, ale căror planuri și aspirații i-
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
ca principal mijloc de comunicare, dar se bazează pe diferite adaptări comunicative. Se pune întrebarea dacă cultura surzilor este o subcultură sau o cultură distinctă? În lume există mai multe culturi ale surzilor. Ele implică o legătură dintre comunitățile de surzi. Cultura lor le oferă o cale de a contracara părerile lumii despre ei, influențate de alții. Surzii au trăit multă vreme sub bunăvoința și grija altora, ale căror planuri și aspirații i-au izolat adesea unii de alții și i-
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
surzilor este o subcultură sau o cultură distinctă? În lume există mai multe culturi ale surzilor. Ele implică o legătură dintre comunitățile de surzi. Cultura lor le oferă o cale de a contracara părerile lumii despre ei, influențate de alții. Surzii au trăit multă vreme sub bunăvoința și grija altora, ale căror planuri și aspirații i-au izolat adesea unii de alții și i-au etichetat în diferite feluri. Această cultură le oferă posibilitatea de a-i face pe surzi oameni
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
altora, ale căror planuri și aspirații i-au izolat adesea unii de alții și i-au etichetat în diferite feluri. Această cultură le oferă posibilitatea de a-i face pe surzi oameni compleți, care să se adapteze prezentului. Ea permite surzilor să se gândească la ei înșiși ca la ființe culturale și lingvistice, le dă un motiv de a coexista cu alții în lumea modernă, de a nu uita trecutul. În 1912 George Veditz, persoană surdă, unul din primii președinți ai
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
se gândească la ei înșiși ca la ființe culturale și lingvistice, le dă un motiv de a coexista cu alții în lumea modernă, de a nu uita trecutul. În 1912 George Veditz, persoană surdă, unul din primii președinți ai Asociației Surzilor din Statele Unite, referindu-se la el și la colectivitatea sa a scris că ea este formată din ,,oameni ai vederii” (people of the eye) adică din persoane care se bazează în primul rând pe vedere în viața de fiecare zi
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
din persoane care se bazează în primul rând pe vedere în viața de fiecare zi.<footnote Veditz, G.: The Preservation of Sign Language (Silver Spring, Md. NAD, 1913), film. footnote> Într-adevăr, ,,vederea” se află în centrul practicilor folosite de surzi pentru a face față cerințelor vieții cotidiene. Aceasta nu înseamnă că surzii și-au amplificat simțul vizual, ci că modalitatea lor de a ,,vedea” a parcurs o lungă istorie a interacțiunii cu lumea, pe căi culturale. Această istorie implică școlile
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
de fiecare zi.<footnote Veditz, G.: The Preservation of Sign Language (Silver Spring, Md. NAD, 1913), film. footnote> Într-adevăr, ,,vederea” se află în centrul practicilor folosite de surzi pentru a face față cerințelor vieții cotidiene. Aceasta nu înseamnă că surzii și-au amplificat simțul vizual, ci că modalitatea lor de a ,,vedea” a parcurs o lungă istorie a interacțiunii cu lumea, pe căi culturale. Această istorie implică școlile pe care le-au urmat, colectivitățile la care s-au alăturat după
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
ASL), deoarece a fost mai mult influențat de limbajul gestual francez. Înfluența școlii franceze asupra ASL poate fi constatată și astăzi în vocabularul ASL, ce are multe părți comune cu limbajul gestual francez (LGF). Se cunoaște că prima școală pentru surzi din America a fost înființată, la Hartford/ Connecticut 1 în 1817, de Thomas Hopkins Gallaudet, împreună cu un profesor surd francez (Laurent Clerc, de la Institutul Național pentru Tinerii Surzi din Paris). Conceptul de ,,cultură a surzilor” a permis explorarea lungii
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
că prima școală pentru surzi din America a fost înființată, la Hartford/ Connecticut 1 în 1817, de Thomas Hopkins Gallaudet, împreună cu un profesor surd francez (Laurent Clerc, de la Institutul Național pentru Tinerii Surzi din Paris). Conceptul de ,,cultură a surzilor” a permis explorarea lungii tradiții a limbajului și istoriei ca un mod de înțelegere a vieții lor. La început, ideea de ,,cultură a surzilor” a produs anxietate și controverse despre limbaj. Oare limbajul gestual este într-adevăr un limbaj sau
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
surd francez (Laurent Clerc, de la Institutul Național pentru Tinerii Surzi din Paris). Conceptul de ,,cultură a surzilor” a permis explorarea lungii tradiții a limbajului și istoriei ca un mod de înțelegere a vieții lor. La început, ideea de ,,cultură a surzilor” a produs anxietate și controverse despre limbaj. Oare limbajul gestual este într-adevăr un limbaj sau dacă ,,cultura surzilor” este o cultură sau o ,,subcultură”? Ar fi ușor să respingem aceste conflicte ca exemple de negare sau să concludem că
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]