994 matches
-
și nici personalul supraveghetor, ci societatea, care îl consideră un timp al siguranței, al izolării anormalității. Pentru deținuți, acest timp este o plată pentru nechibzuință, pentru prostia de a nu-și fi planificat eficient acțiunile. Oricum, vorbim de un timp sustras normalității. Esența pușcăriei constă în gestionarea temporală a anormalității sancționate legal. Acest timp este utilizat oficial, declarativ, pentru aducerea la normalitate a devianților condamnați, de aceea l-am și numit funcțional. Una dintre semnificațiile majore ale timpului petrecut în închisoare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lume a liniilor, formelor și culorilor pure... Acum ornamentul se detașează... ca și cum ar fi un element ce nu urmează șuvoiul vieții, ci i se opune rigid... Intenția nu mai este de a simula, ci de a exorciza... Ornamentul... este ceva sustras Timpului ; este o simplă prelungire, fixă si stabilă. *43 Antropologii găsesc în culturile primitive atât animism cât și magie. Animismul încearcă să-și apropie, să îmbune, să convingă și să se unească cu personificările spiritelor - cu morții, cu zeii. La
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sale, al prefacerii în care nimic nu este, ci stă să fie, precum în desfacerea arborelui văzut de aproape, imagine desființată ea însăși, a putrezirii aparenței lumești și a descompunerii în elementar. Dar ceea ce se desface e aparența deja-făcutului, ființa sustrasă posibilelor sale prefaceri, înghețată în statica formală a creatului. Descoperirea originii pre-creatoare se însoțește cu dorința dezidentificării și a cufundării în somnul firii materne de dinaintea trezirii la ființă: "alege-ți/ Pat neted în plocadul de ierburi și pământ", "pături moi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în trecere; inaparentul se vădește în urmă, în aură și-n brumă de aur. Imaginea acestei fețe întoarse e nimbul unei absențe, umbra prezenței nevăzute. Dacă ceea ce este trece în nevedere, aceasta pentru că nu se poate atinge decât în chipul sustras, în adâncul care îl ascunde în lumină. Cuvântul care deschide vederea (Ion Mureșan) Arătarea semnică nu este o vorbire dezvăluitoare, dar nici întăinuirea absolută, ci aducerea la vedere a ceea ce trebuie văzut: revelare. În dublul ei sens de indicare și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
bucură, căci omul se simte îmbogățit de secret. II În holul de la Hôtel du Mont Blanc din Paris, la o măsuță retrasă, Ondine își studie cochet coafura în oglindă înainte de-a sorbi și ultima înghițitură de cafea. Remarcând rujul sustras buzelor de porțelanul alb al ceștii, cu un gest senzual le restaură și lor prompt monotonia mângâietor țipătoare. Trees trebuia s-apară dintr-o clipă în alta. Să se fi schimbat oare? Avea tresărirea vreuneia dintre ele să trădeze amploarea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Grijuliu, pasă-mi-te, sătulul care nu crede flămândului îi ia acestuia din urmă interviu, și-l descoase până ce foamea lui, adusă în cuvânt, devine un reper distinct în mijlocul nedeterminării cu care până mai adineauri se confunda, o insulă cartabilă sustrasă derivei de armături conceptuale retentive, un banc închegat și prevăzut cu far avertizor prin simpla numire. Nemărturisită, mizeria s-ar mai amăgi singură cu leacuri băbești împotriva certitudinii că există, și s-ar lăsa, poate, dusă pe picioare vreme mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu eliberarea ca să mai fie liberă. Încerca ea de toate, dar nu cum s-ar fi cuvenit, adică insistând, punând suflet, oprindu-se din perpetua-i alunecare acvatică. Se foi în scaunul mașinii, cerându-i socoteală cu spinarea de confortul sustras inoportun, și-și potrivi centura de siguranță ca și cum ar fi primit răspuns. Cunoștea prea bine punctele slabe ale modelului legumicol, și totuși acceptase să-l ofere nomazilor nici el nu știa clar de ce; poate tocmai din dorința de a-l
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și așa prost luminată. Toată noaptea mama a plâns iar eu mi-am frământat mintea întrebându-mă care este cauza arestării noastre și ce avea să se întâmple cu noi care ne simțeam atât de izolați, abandonați de vecini și sustrași de la treburile noastre, atât de necesare în sezon. După multe presupuneri, un fel de dat în boghi cum făcea mama, am ajuns să cred că arestarea prov e nea de la discuția pe care o avusesem cu chiriașul, când mă pronunțasem
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sufletelor — 41. Dacă ne-am fi bazat mai mult pe rugăciune, ar mai fi eșuat complet atâtea dintre operele noastre? Ereziile apărerii și ale purei acțiunii — 42. Necesitatea vieții interioare pentru atingerea spiritului rugăciunii — 43. Singurul timp furat este cel sustras rugăciunii — 44. Ocupațiile urgente nu trebuie să ne împiedice viața interioară — 45. Isus și sfinții ne învață viața de reculegere — 46. Predicarea noastră să fie Cuvântul lui Dumnezeu și nu al omului — 47. Arta de a se face înțeleși — 48
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
s-o aibă din belșug» (In 10,10). Viața interioară, viața inteligenței orientată total spre vederea adoratoare a lui Dumnezeu; viața inimii plină de speranță și de bucurie în posesia curată a lui Dumnezeu». 43. Singurul timp furat este cel sustras rugăciunii Ar putea fi descrisă mai bine de atât acea viață interioară despre care ne vorbesc atât de mult maeștrii spiritului, și, care tocmai a fost exprimată în cuvântarea decisă a Apostolilor: Iar noi vom stărui în rugăciune»? Am putea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fi trăit aceste adevăruri esențiale, care ni se prezintă atât de luminoase minții unui laic? Și - profesorul La Pira - continuă: „Mulți spunem: «Nu am timp să mă rog!»; foarte stranie și neconvingătoare declarație! Ca și cum ar fi fost bine folosit timpul sustras rugăciunii. Nu avem timp să ne rugăm, pentru că nu ne-am dat seama că singurul timp pierdut este tocmai cel sustras rugăciunii. Pentru că, spune-mi un lucru: în final, la ce ne folosește timpul nostru? Oare nu ni s-a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
spunem: «Nu am timp să mă rog!»; foarte stranie și neconvingătoare declarație! Ca și cum ar fi fost bine folosit timpul sustras rugăciunii. Nu avem timp să ne rugăm, pentru că nu ne-am dat seama că singurul timp pierdut este tocmai cel sustras rugăciunii. Pentru că, spune-mi un lucru: în final, la ce ne folosește timpul nostru? Oare nu ni s-a dat pentru edificarea locuinței noastre interioare? Oare nu este necesar ca să ne pregătim și să ne consolidăm mântuirea veșnică? Oare lucrurile
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sau lichelism, puțin contează ; ea-și face de cap octopusic și în Cinematografie, conform principiului : dacă tot sunt puțini bani, de ce să nu-i sugem și pe ăia ? Cu-atât mai mult cu cât, fiind vorba despre un domeniu discret, sustras atenției publice, treaba se poate face în stil mare, fără a da socoteală nimănui... Când am spus în Dilema consacrată filmului care sunt păsurile mele în calitate de critic de film, am început (și, din motive de spațiu, cam tot acolo am
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
decât cele legale cu excepția profesorului Al.Isăceanu din Dorohoi, comuna Șendriceni. Activitatea lui este urmărită de noi. Starea de spirit a funcționarilor și profesorilor este bună. Liber profesioniștii au o situație mai bună, nu s-au semnalat nemulțumiri. Studenții sunt sustrași preocupărilor politice de muncile pentru război. O parte din ei vor ca prin înscrierea lor la școlile militare să se sustragă serviciului militar de doi ani. Germanii în număr de 50 grupați la Mihăileni sunt neorganizați și nu au relații
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
român. Experimentul stațiilor pilot a fost imtiat în localitatea Berevoiesti (Argeș) și condus de sociologul V. V. Caramelea. Ulterior, experimentul a fost extins la alte 600 de stații pilot din întreaga țară, până în 1990, când a încetat iar documentația a fost sustrasa în mare grabă. În acest experiment au fost implicate mai multe instituții importante: Academia RSR, Facultatea de Filozofie a Universitdtii București, Academia "Ștefan Gheorghiu", Consiliul de Miniștri. Dar și C.C. al U.T.C., precum și Ministerul pentru Problemele Tineretului, condus de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
al adâncurilor din ținuturile Fomoîré, pe care „oamenii zeiței Dana” au trebuit să-l înfrunte, trecându-l printr-un pârjol. Balor va da balaurul din credințele noastre (pe o linie genetică de proveniență celtică). Moartea - asociată unui tărâm insular, paradisiac, sustras suferinței și morții (Sidh) unde oamenii erau așteptați după ce-și vor fi consumat „lanțul” de pământ al întrupării. Sidh este format din Tirna u-Og (Tărâmul tinereții veșnice), Mag Meld (Câmpia plăcerii) și Tirna u-Ban (Tărâmul Femeilor frumoase). Existau niște
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Bucovina, la începutul secolului al XX-lea se desfășoară sub auspiciile Societății Junimea, Școala românească din Suceava, Societatea doamnelor române din Bucovina, Ștefan cel Mare din Rădăuți, Societatea corală Ciprian Porumbescu de la Suceava, sau în simple cluburi românești, „fiind astfel sustrași românii din sfera de influență a faimoaselor casinouri internaționale de factură culturală germană”. Foarte sugestivă pentru înțelegerea situației culturale a Bucovinei este afirmația lui Sextil Pușcariu, pe care o face într-o scrisoare adresată de Anul Nou directorului revistei Junimea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
plății taxelor militare, vor transfera în mod deghizat altora proprietățile, creanțele sau drepturile lor, ori vor exercita pe numele altora activitățile lor profesionale, comerciale sau salariate, vor fi pedepsiți cu o amendă egală cu de cinci ori taxele proporționale astfel sustrase și cu închisoare până la trei luni. 20. Beneficiarii veniturilor prevăzute la cap. III și V din legea contribuțiunilor directe, sunt obligați să anunțe pe debitorii veniturilor respective despre impozabilitatea acelor venituri la taxele militare și să controleze reținerile și vărsarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
decît să aibe parte de cît mai multe comments pe propriile bloguri. Astăzi, prin intermediul internetului, oricine poate fi scriitor și critic literar amator. Iar fenomenul literaturii este de neconceput În lipsa considerării noului suport și al literaturii, unul infinit și deci sustras autorităților de orice fel. E clar că producția de literatură se reprofesionalizează conform logicii societății de consum. Desigur, faptul nu e nou. A existat dintotdeauna literatură comercială. Dar, alături de ea, ficțiunile romanești sau poezia erau numite În funcții publice melioriste
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lui Adam). Parafraza biblică liberă devine prilejul de a imprima un accent mai intens laudei aduse dragostei omenești, asociindu-i acordurile patetice ale suferinței. Umanitarismul sentimental al autorului își proiectează elanul în figura unui Christ simbolic (Iisus), nu Dumnezeu abstract, sustras durerii, ci om, înfrățit cu umiliții și nedreptățiții lumii. Solidaritatea de esență creștină cu cei revoltați capătă expresie directă în ciclul de sonete Zile de durere, scris în 1907, sub impresia răscoalei țărănești. Nu lipsesc din dialectica meditației lui C.
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
de asemenea, în lagărele din județul Berezovca în momentul refacerii liniei de cale ferată Odessa-Berezovca. În total, numărul evreilor deportați sau în curs de deportare se cifra la 35.025. În afară de aceștia, în orașul Odessa și împrejurimi mai rămâneau evrei sustrași deportării prin însușirea de acte false, sau ascunși în diverse locuri, al căror număr era apreciat de autorități la câteva mii86. În concluzie, putem afirma că perioada cuprinsă între 17 octombrie 1941-începutul lunii martie 1942 moment ce a marcat încheierea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Bucovina a unui număr de 19.089 evrei. 317. 8 septembrie 1942. Telegrama nr. 900.285 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Comandamentelor 1-7 Teritoriale, prin care se solicită deportarea imediată în Transnistria a familiilor evreilor sustrași de la munca obligatorie. 318. 8 septembrie 1942. Notă întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privind revizuirea actelor militare ale evreilor din categoria a 2-a, respectiv propunerile referitoare la realizarea revizuirii și sancționarea evreilor vinovați. 319
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Major. 323. 17 septembrie 1942. Nota nr. 900.285 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Comandamentelor 1-7 Teritoriale, Președinției Consiliului de Miniștri, Ministerului Afacerilor Interne și Guvernământului Transnistriei, referitoare la deportarea în Transnistria a familiilor evreilor sustrași de la munca obligatorie în cazul în care evreii vinovați nu se predau de bună voie sau nu sunt descoperiți de autorități. 324. 21 septembrie 1942. Nota nr. 98.521 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Cabinetului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
presă. 8/ Anumite localuri, teatre și grădini, să fie interzise evreilor. 9/ Ministerul Afacerilor Interne, Siguranța G-rală a Statului și Prefectura Poliției Capitalei să de tot concursul Ministerului Muncii, pentru identificarea evreilor fugiți din altă parte și acum ascunși și sustrași dela muncă. 10/ Să se revină asupra măsurii ca anumite categorii de evrei să fie scutite de cele 5 zile la zăpadă 807 (măsură luată prin comunicatul difuzat la radio și care a avut darul să irite opinia publică românească
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Jud. Berezovca. Astfel până la data de 3 Martie a.c. vor fi evacuați un total de 33.800 evrei și vor mai rămâne cei din spital și Ghetou în număr de 1145 evrei în afară de cei ce vor mai fi găsiți ca sustrași sau ascunși. 5). Operațiunile de evacuare, în general, au decurs curent cu greutăți: unele inerente timpului rău în care au fost executate (ger, zăpadă mare), precum și datorită unor lipsuri în mijloacele de transport (calea ferată a trebuit să înceteze timp
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]