7,731 matches
-
procedură propriu-zisă de legiferare, cu caracter excepțional, cu limitarea dezbaterii parlamentare, contrar prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 76 din Constituție și prevederilor Regulamentului Senatului, acesta s-a comportat practic ca însuși Senatul, exercitând astfel în nume propriu suveranitatea națională, contrar art. 2 din Constituție potrivit căruia suveranitatea se exercită doar prin organele reprezentative constituite prin alegeri. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, art. 74 din Constituție privind inițiativa legislativă acoperă și dreptul de a depune, de a dezbate și de
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
dezbaterii parlamentare, contrar prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 76 din Constituție și prevederilor Regulamentului Senatului, acesta s-a comportat practic ca însuși Senatul, exercitând astfel în nume propriu suveranitatea națională, contrar art. 2 din Constituție potrivit căruia suveranitatea se exercită doar prin organele reprezentative constituite prin alegeri. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, art. 74 din Constituție privind inițiativa legislativă acoperă și dreptul de a depune, de a dezbate și de a susține amendamente de către senatori și deputați (Decizia
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
17 octombrie 2022. ... 21. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că legea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 2 privind suveranitatea, ale art. 8 privind pluralismul politic, ale art. 64 alin. (1) privind stabilirea prin regulament a organizării și funcționării Camerelor Parlamentului, ale art. 74 alin. (1) privind inițiativa legislativă, ale art. 75 privind sesizarea Camerelor și ale art. 76 privind
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
Consacrarea și garantarea proprietății Fiscalitatea companiilor multinaționale Finanțarea cheltuielilor publice ale colectivităților teritoriale Instituția familiei în contextul schimbărilor socio-economice Separația și echilibrul puterilor în stat Dreptul comerțului internațional în epoca digitalizării Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Armonizare legislativă și suveranitatea în Uniunea Europeană Întărirea integrării europene în plan financiar prin intermediul legislației Rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene în armonizarea dreptului fiscal european Legislația privind achizițiile publice în statele membre ale UE. Analiză comparativă Repere actuale ale cadrului reglementativ
ANEXĂ din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260201]
-
Consacrarea și garantarea proprietății Fiscalitatea companiilor multinaționale Finanțarea cheltuielilor publice ale colectivităților teritoriale Instituția familiei în contextul schimbărilor socio-economice Separația și echilibrul puterilor în stat Dreptul comerțului internațional în epoca digitalizării Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Armonizare legislativă și suveranitatea în Uniunea Europeană Întărirea integrării europene în plan financiar prin intermediul legislației Rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene în armonizarea dreptului fiscal european Legislația privind achizițiile publice în statele membre ale UE. Analiză comparativă Repere actuale ale cadrului reglementativ
ANEXĂ din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260202]
-
va depune, în fața plenului Senatului, întrunit în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor: Jur credință patriei mele, România; Jur să respect Constituția și legile țării; Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor; Așa să mă ajute Dumnezeu. Jurământul de credință se poate depune și fără formula religioasă, aceasta putând fi înlocuită cu formula
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
-a din Codul penal. ... VII. Dispoziții legale incidente Constituția României Art. 8 Pluralismul și partidele politice (2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației. Art. 40 Dreptul de asociere (1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. Legea partidelor politice nr. 14/2003 Art. 1
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
în interpretarea raporturilor constituționale dintre parlamentar, pe de-o parte, și alegătorii lui, partidele sau formațiunile politice care au susținut respectiva candidatură și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte. Teoria mandatului reprezentativ se bazează pe concepția suveranității naționale, în care puterea emană de la națiune, care exprimă o voință distinctă de suma voințelor individuale. Mandatul reprezentativ se exercită independent de alegători sau de categorii sau grupuri sociale; acestea nu pot da ordine, instrucțiuni sau directive și nici
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
formațiunile politice pe ale căror liste au candidat. Consecința juridică a mandatului reprezentativ este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar și în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercită, în numele acestuia, suveranitatea națională. Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, însă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. Cu alte cuvinte, întrucât voința generală se realizează la nivelul
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993). Consecința juridică a mandatului reprezentativ este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar, în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercită, în numele acestuia, suveranitatea națională. Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, însă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. Cu alte cuvinte, întrucât voința generală se realizează la nivelul
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
vizează cercetarea, urmărirea penală ori pedepsirea unei persoane pentru o acțiune sau omisiune care, dacă s-ar fi produs pe teritoriul statului solicitat, nu ar fi fost calificată ca infracțiune conform legislației statului solicitat; ... f) acordarea asistenței ar aduce atingere suveranității, securității, ordinii publice sau altui interes public fundamental al statului solicitat; ... g) autoritatea centrală a statului solicitant nu se angajează că obiectul solicitat nu va fi utilizat în alte scopuri decât în scopul soluționării cauzei penale pentru care a fost
TRATAT din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/262442]
-
DECLARAȚIA nr. 4 din 12 decembrie 2022 privind consolidarea egalității de șanse în România EMITENT PARLAMENTUL Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.198 din 13 decembrie 2022 Parlamentul României, ca expresie fundamentală a suveranității naționale și a democrației, reprezentant al societății românești în ansamblul ei și unică autoritate legiuitoare, în temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, Parlamentul
DECLARAȚIA nr. 4 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262444]
-
75, în care s-a reținut că „(...) respectarea art. 75 și a art. 76 alin. (3) din Constituție reprezintă fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament și, care, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea națională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale exprese în acest sens, denotă o atingere adusă însăși unei valori fundamentale a statului, și anume caracterului său democratic. Din punct de vedere axiologic
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
parchetelor. Soluția Curții Constituționale mai sus citate avea în vedere adoptarea de către Parlament a legilor, a regulamentelor și a hotărârilor Parlamentului prin votul exprimat de senatori și deputați în virtutea calității lor de reprezentați prin intermediul cărora poporul exercită suveranitatea națională, conform art. 2 alin. (1) din Constituție. Or, nu poate fi extrapolată soluția pronunțată de Curtea Constituțională cu privire la ipoteza avută în vedere de autorii sesizării. ... 155. În ceea ce privește prevederile art. 34 alin. (3) și art.
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
va depune, în fața plenului Senatului, întrunit în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor: Jur credință patriei mele, România; Jur să respect Constituția și legile țării; Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor; Așa să mă ajute Dumnezeu. Jurământul de credință se poate depune și fără formula religioasă, aceasta putând fi înlocuită cu formula
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
din 6 martie 2019, paragraful 33). Prin urmare, respectarea art. 75 și a art. 76 alin. (3) din Constituție reprezintă fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament, care, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea națională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale exprese în acest sens, denotă o atingere adusă înseși unei valori fundamentale a statului, și anume caracterului său democratic. Din punct de vedere axiologic
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
în jurul unor partide politice nou-înființate, neparticipante la alegeri sau care nu au întrunit condițiile de a accede în Parlament, echivalează cu înfrângerea exigențelor Legii fundamentale și valorilor democratice ale statului prin nesocotirea procesului electoral ce permite poporului, titular al suveranității naționale, să își aleagă organele reprezentative, prin care își exercită suveranitatea națională. ... 19. Biroul permanent al Camerei Deputaților mai arată că, din analiza prevederilor regulamentare și constituționale, rezultă că semnatarii sesizării de neconstituționalitate nu pot revendica nici statutul independenților și
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
nu au întrunit condițiile de a accede în Parlament, echivalează cu înfrângerea exigențelor Legii fundamentale și valorilor democratice ale statului prin nesocotirea procesului electoral ce permite poporului, titular al suveranității naționale, să își aleagă organele reprezentative, prin care își exercită suveranitatea națională. ... 19. Biroul permanent al Camerei Deputaților mai arată că, din analiza prevederilor regulamentare și constituționale, rezultă că semnatarii sesizării de neconstituționalitate nu pot revendica nici statutul independenților și nici nu pot fi asimilați cu aceștia, întrucât „independent“ este doar
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
Partea I, nr. 33 din 11 ianuarie 2023. Organizația Națiunilor Unite S/RES/2662 (2022) Distribuție: generală 17 noiembrie 2022 Consiliul de Securitate, reamintind toate hotărârile sale anterioare și declarațiile președintelui său cu privire la situația din Somalia, reafirmându-și respectul pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independența politică și unitatea Somaliei, lăudând sprijinul acordat de Uniunea Africană prin intermediul Misiunii Uniunii Africane în Somalia (AMISOM), în prezent, Misiunea de tranziție a Uniunii Africane în Somalia (ATMIS), de Organizația Națiunilor Unite prin intermediul Misiunii de
REZOLUȚIA CONSILIULUI DE SECURITATE AL ONU 2662 (2022) din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263850]
-
și care, în practică, nu diferă în fapt de practicile urmate în mod normal de guverne; ... și prin care se conferă un beneficiu; ... 30. „teritoriu” înseamnă, în ceea ce privește Ucraina, regiunile terestre și apele teritoriale adiacente acestora, aflate sub suveranitatea Ucrainei, iar, în ceea ce privește Uniunea Europeană, regiunile terestre (continent și insule), apele interioare și marea teritorială unde se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în condițiile prevăzute de aceste tratate și de
ACORD din 12 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/263683]
-
parte este de acord că trebuie respectate dispozițiile privind securitatea impuse de cealaltă parte în legătură cu intrarea pe teritoriul său, operarea în cadrul acestuia sau ieșirea de pe acesta a aeronavei. (6) În condițiile respectării depline și reciproce a suveranității celeilalte părți, o parte poate adopta măsuri de securitate pentru intrarea pe teritoriul său, precum și măsuri de urgență, pentru a răspunde unei amenințări specifice la adresa securității, care ar trebui comunicate fără întârziere celeilalte părți. Fiecare parte examinează într-
ACORD din 18 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264023]
-
lua în considerare astfel de evoluții. (7) Nicio dispoziție din prezentul acord nu afectează validitatea și aplicarea acordurilor existente și a celor viitoare încheiate între statele membre ale UE și Qatar în ceea ce privește teritoriile aflate sub respectiva lor suveranitate, care nu sunt cuprinse în definiția „teritoriului” de la articolul 1 din prezentul acord. Articolul 25 Amendamente Părțile pot conveni asupra oricărui amendament la prezentul acord în urma unor consultări desfășurate în conformitate cu articolul 22 . Amendamentele intră în vigoare
ACORD din 18 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264023]
-
ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, constatând că: – pe 24 februarie se împlinește un an de când Federația Rusă a declanșat unilateral și neprovocat războiul de agresiune împotriva Ucrainei, escaladând încălcările anterioare ale suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei prin anexarea ilegală în anul 2014 a Crimeii; ... – Federația Rusă desfășoară o invazie militară masivă asupra statului ucrainean, însoțită de crime împotriva populației civile ucrainene, atacarea sistematică a infrastructurii energetice, dezinformare și propagandă pe scară
DECLARAȚIA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI nr. 1 din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265545]
-
declarație. Reafirmăm sprijinul ferm al României pentru lupta eroică a statului și a poporului ucrainean, precum și respectul nostru pentru curajul, demnitatea și rezistența manifestate deopotrivă de armata ucraineană și de populația civilă. Reconfirmăm susținerea neabătută a României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în limitele frontierelor recunoscute internațional. Condamnăm ferm războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva unui stat suveran, al cărui teritoriu este inalienabil și indivizibil, și cerem Federației Ruse să pună, fără întârziere, capăt războiului și
DECLARAȚIA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI nr. 1 din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265545]
-
încă o dată, că toate încercările de schimbare prin forță a granițelor Ucrainei, prin deciziile de anexare ilegală a unor regiuni ale Ucrainei, începând cu anul 2014, reprezintă încălcări flagrante ale Cartei ONU, ale dreptului internațional, precum și ale independenței, suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. Solicităm Federației Ruse să colaboreze necondiționat cu organizațiile internaționale și cu Curtea Penală Internațională sesizată cu anchetarea și judecarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului săvârșite în contextul agresiunii Federației Ruse
DECLARAȚIA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI nr. 1 din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265545]