566 matches
-
nici nu existau pe atunci ci fiind din firea lui care căzuse sub legea păcatului [...] și încă datorită neascultării firea omenească în Adam s-a îmbolnăvit de stricăciune și s-au introdus în ea patimile ... <footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Tâlcuire la Epistola către Romani apud Alexandros Kalomiros, op. cit., p. 99. footnote> Noi am moștenit o stare căzută de la Adam, dar noi nu suntem personal răspunzători pentru păcatul lui Adam, pentru că nu ne aparține. Nu suntem vinovați de păcatul strămoșesc, dar
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
se referă această idee ar fi fost absentă din conștiința lui sau străină de el. Ar fi foarte greu să găsim altundeva aserțiuni mai solide referitoare la apropierea strânsă dintre om și Dumnezeu, decât în Omiliile 3 și 4 din Tâlcuirea la Cântarea Cântărilor”<footnote Ibidem, p. 169-170. footnote>. Mireasa este întunecată și frumoasă (μέλαινα καὶ καλή) Odată ce sufletul purificat percepe faptul că, paralel cu povestea literală, se desfășoară o narațiune figurativă (deși la un nivel ascuns, mistic), adevăratul înțeles spiritual
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
libertatea, voința și alegerea greșită a omului, el putând sau nu consimți la alegerea lui, căci „...nu în firea lucrurilor stă păcatul, ci se naște din voia slobodă a celui cel face”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXXI, ediție revizuită de Constantin Făgețan, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 324. footnote>. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în nenumărate rânduri ca sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, făcând referire și el la începuturile păcatelor, consideră că „... mândria și trândăvia, din care izvorăște și lăcomia pântecelui, sunt începuturile tuturor relelor”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXIII, p. 242. footnote>. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și lipsa de Dumnezeu, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ea, ruptura se va întinde peste tot. Tot așa și cu casa, căci dacă vor cădea puține cărămizi de la acoperământ și se vor trece cu vederea, curând se va dărâma întreaga casă”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia VIII, p. 86. footnote>. Și acele fecioare neînțelepte de care pomenește Scriptura (Matei 25, 1-12), „au fost scoase afară din cămara de nuntă, fiindcă după ce supusese deja pe dușmanul cel mare, la urmă s-au
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
25, 1-12), „au fost scoase afară din cămara de nuntă, fiindcă după ce supusese deja pe dușmanul cel mare, la urmă s-au lăsat a fi scoase afară de cel slab și de nimic”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia XXIII, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 283. footnote>. Sfântul Ignatie Briancianinov, dezvoltând și el această idee, spune că, atât un pietroi greu, cât și un sac
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de Apoi. Păcatul ne răpește bucuria, ne distruge părtășia cu Dumnezeu și ne raliază diavolului dușmanul mântuirii noastre, produce dezbinare în sufletele noastre și în relațiile cu ceilalți, „face pe oameni nerușinați”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia III, p. 22. footnote>, ne tulbură și ne risipește, ne prihănește faptele noastre bune, ne diminuează rodnicia, ne slăbește voința, ne pervertește mintea și inima, ne slăbește credința, ne lipsește de pace și amplifică o
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nimic nu mai face din cele ale sale, fiind înghețat de gerul cugetului. După cum gerul îngheață trupul, tot așa un cuget rău îngheață sufletul, din care pricină îi și vine acea spaimă”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VII, p. 108. footnote>. Mântuitorul a cerut Apostolilor să fie sare și lumină pentru aproapele (Matei V, 14-16), mireasmă a Lui (II Cor. II, 15-17). Cine săvârșește fapte potrivnice voinței lui Dumnezeu, se face pricină de
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
le simte cel duhovnicesc. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață că „de aici izvorăsc toate relele, când adică noi păcătuim, și nu credem că am păcătuit cu ceva”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VI, p. 94. footnote>. Omul trupesc nu observă nici o schimbare a stării sale lăuntrice după ce a săvârșit păcatul, pentru că el se află continuu într-o stare de moarte duhovnicească și astfel el nu cunoaște viața cea
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
la cea dinainte; și așa, În toate cele următoare. Și să nu se Înceteze a se curăța materia prin foc, până când Înfățișarea aurului nu-și va mărturisi curăția și lipsa de pată. Pentru ce am făcut pomenire de aceasta, Începând tâlcuirea de față a celor citite, ni se va face vădit din Însuși Înțelesul celor scrise. La Început firea omenească era ca aurul și strălucea prin asemănarea cu Binele cel nepătat. Dar s-a urâțit la culoare și s-a făcut
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
rugăciunile preotului și ale credincioșilor<footnote Ibidem, col. 97A. footnote>, În trup și sânge nemuritor. Fiul lui Dumnezeu S-a amestecat cu natura pieritoare spre a Îndumnezei omenirea, căci „cel ce mănâncă se face asemenea cu chipul mâncării”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia XV, În PSB, vol. 29, p. 318. footnote>. Hristos se Împarte ca o sămânță la toți credincioșii și se amestecă cu trupurile lor Împărtășindu-le de nemurire și nestricăciune: „... Dumnezeu, Cel ce S-a arătat
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
altora. Din fața lui iradia lumina încrederii și a bunătății. Dacă omul ar fi persistat în această legătură cu Dumnezeu, starea de nemurire sar fi consolidat în el<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 285. footnote>. Jean-Claude Larchet, după ce prezintă tâlcuirile Sfinților Părinți la Facere, face o sinteză referitoare la starea omului în Rai: În Rai, bărbatul și femeia trăiau ca îngerii. Nu erau aprinși de poftă, nu erau luptați de patimi, nu erau supuși nevoilor firii, ci au fost făcuți
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
simțirii dincolo de convențiile artei sociale clasice", adică ceea ce estetica germană desemnează prin termenul de Einfühlung. Abdică oare autorul Varietăților critice, prin asemenea propoziții, de la criteriul rațiunii? Cîtuși de puțin, întrucît rațiunea se cade a intra nu doar în operația de tîlcuire a exegetului, ci și în cea de elaborare a poetului. Voința, disciplina, ca resorturi ale lucidității suverane, au constituit principiile poeticii lui Baudelaire, care i-au fost revelate prin intermediul lui Edgar Poe: "Ea impune intelectualizara creației, chiar dacă poema își trage
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
o cruce a Sfanțului Constantin cel Mare, sfinte moaște cum ar fi capul Sfanțului Ioan Gură de Aur (urechea stânga este neputrezită; la aceasta i-a tâlcuit îngerul Sfântă Evanghelie și a rămas neputrezită, spre mărturie că a fost adevărată tâlcuirea îngerului) și cel al Sfanțului Grigorie de Nazianz, acesta din urmă ferecat la 1709 de Maria Doamna, soția lui Șerban Cantacuzino. În biserică se mai păstrează și un deget al Sfanțului Ioan Botezătorul simana Sfanțului Grigorie Decapolitul, dăruita de doamna
Stareţul Mănăstirii Vatoped de pe Muntele Athos, arestat pentru afaceri imobiliare () [Corola-journal/Journalistic/58957_a_60282]
-
a ascultat rugăciunea și a născut un prunc, pe Ciprian, celebru ca și George Enescu. Doisprezece ani a stat Fecioara Maria la Templul din Ierusalim, unde era bucuria tuturor la învățătură, în pricepere, în sfat și lucrul mâinilor sale, la tâlcuirea Scripturilor vechi, la rânduiala slujbelor și a cântărilor de la serbări. Mulți se minunau de toate acestea. loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 9 noiembrie 2003: cat. I (13 rezultate) - 1 var. 25% a 105 231 750
Agenda2003-46-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281725_a_283054]
-
care ți se potrivește. Toate ale vieții se găsesc, printre rânduri, în Povățuiri i cuvinte adevărate, reordonate după alfabetul românesc. E prima parte a culegerii, și cea mai întinsă, urmată, într-un fel de addenda, de Asemănări, apoi Pilde i tîlcuirea lor și, în fine, Pilde spre povățuire i tâlcuirea lor. Fiindu-mi imposibil să fac o înșiruire de maxime, utilă, și ispititoare, mai ales într-o literatură căreia iau lipsit moraliștii în stare de concizie, de un anume cinism al
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
printre rânduri, în Povățuiri i cuvinte adevărate, reordonate după alfabetul românesc. E prima parte a culegerii, și cea mai întinsă, urmată, într-un fel de addenda, de Asemănări, apoi Pilde i tîlcuirea lor și, în fine, Pilde spre povățuire i tâlcuirea lor. Fiindu-mi imposibil să fac o înșiruire de maxime, utilă, și ispititoare, mai ales într-o literatură căreia iau lipsit moraliștii în stare de concizie, de un anume cinism al parcimoniei, o să spun, din pornire, ce m-a atras
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
a căror urzeală e taina trecutului și podoaba pustietății. De la movila Neacșului de pe malul Ialomiței pînă la movila Vulturului din preajma Borcei, ele stau semănate în pre largul cîmpiei, ca sentinele mute și gîrbovite subt ale lor bătrîneți." Cu adaosul unei tîlcuiri a ciudatelor vestigii, același peisaj va tenta, mai tîrziu, și penelul lui Sadoveanu: ,Curînd născu geana trandafirie a zorilor și deodată mi-au apărut în largul pustiei gorganele străvechi, în care cei dintăi rătăcitori ai acestei lumi izolate și-au
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
în tine sămânța desfrânării. Nu trebuie să se uite că cine privește la altcineva primește în sine ceva din însușirile aceluia. Prin privire are loc o comunicare; ea nu e numai un act de la distanță<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, traducere și note de Preot Prof. D. Stăniloae, în vol. Scrieri Partea I, colecția Părinți și Scriitori bisericești, vol. 29, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991, p.178. footnote>. Cu alte
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în altă parte, sfătuiește: Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea să te bucuri de plăcerea ei, ci cum să te izbăvești de această plăcere<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 109. footnote>. Prin intermediul auzului, pot pătrunde în mintea noastră cuvinte josnice, expresii sau formulări triviale, cu tentă erotică, iar într-un suflet slab, acestea se pot transforma în adevărate voci interioare, instigatoare la păcat
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
iubeau. Aceasta desigur că se pare pentru un timp scurt foarte dureros și foarte dezgustător, dar cu timpul, devine plăcut, și la urmă patima devine cu neputință chiar celor ce ar voi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 112. footnote>. Un alt mijloc de luptă împotriva desfrânării este și căsătoria, despre aceasta vorbește Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Căsătoria este mare folos pentru cei care și acum, după predicarea Evangheliei
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
va dori a vedea pe o alta. <<Tare este ca moartea dragostea>> (Cânt. 8, 6), zice înțeleptul, astfel că a fi desfrânat de nicăieri nu vine, fără numai din a nu iubi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteniă, omilia XXXIII, p. 357. footnote>. Căsătoria a fost, este și va rămâne o taină a sfințeniei<footnote Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 50. footnote>, care poartă girul nemuririi<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
contraatacuri față de imaginația desfrânată. Rugăciunea cu luare-aminte făcută cât mai des - spune Sfântul Ioan Gură de Aur ținându-te departe de cunoștințele și de întâlnirile cu femei, este un mijloc puternic și folositor împotriva războiului curviei<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egipteană, p. 40. footnote>. Același Sfânt Părinte spune în altă parte că ocupațiunea și grija pot de la cel dintâi atac să respingă răul, aceasta este învederat din mai multe părți. Când tu de pildă vezi o femeie frumoasă
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
într-una ne săgeată, vorbind și auzind cele ale lor, prin aceasta noi întreținem boala. Dar cum vei putea pretinde să stingi focul, dacă pe fiecare minut tu îl aprinzi din nou?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 113. footnote>. De asemenea, pentru unii poate fi de un real ajutor duhovnicesc și frâu pentru imaginația păcătoasă aducerea aminte de moarte, cu care să se culce și să se scoale<footnote Sf. Ioan
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de a nu-L supăra și a nu ne despărți de El prin această patimă. Chiar dacă pofta este tiranică, totuși de o vei îngrădi cu frica de Dumnezeu, ai doborât furia ei<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia XIII, p. 178. footnote>, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. În Pateric ni se istorisește că la avva Efrem, din îndemnare oarecare a venit o păcătoasă, cu măgulire să-l tragă spre împreunare urâtă, iar de
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]