2,191 matches
-
ierarhia valorilor. Nu prin sentimentul amiciției se definește o valoare, ci prin rangul uman la care-ți ridici comunitatea din care faci parte. PROFESOR Mi-ar fi plăcut să fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul seamănă cu un tâmplar care ia un lemn murdar din noroi, îl spală și face mobilă de lux. PROGRES Progresul tehnic nu e un adevăr, ci o comoditate. Progresul e un util variabil. Ar fi fost util și pentru greci avionul, să nu se
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
puternice personalități adânc ancorate în conștiința localnicilor. Tradițiile în meșteșuguri, arta populară și frumoasele obiceiuri ale localnicilor transmise din generație în generație și care aici se pastrează nealterate, Cooperativa “Arta Casnică”, Bâlciul Vinerii Mari, meșterii dogari și șindrilari, dulgherii și tâmplarii iscusiți, fac tot mai cunoscut în țară și peste hotare, patrimoniul turistic al acestei așezări. Foarte multe frumuseți naturale pot fi valorificate în viitorul apropiat prin modernizarea căilor de acces și marcarea potecilor spre aceste obiective turistice atrăgătoare. Avantajul acestui
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
indefinisabil. Betina von Arnim scria despre unele din poeziile sale din acea perioadă:´"Au ceva bulversant, adevărul inimii și al poeziei care străpunge ceața rațiunii asemenea soarelui toamna." Vedeau dincolo de raționalitate. Pentru că, afirmă Rimbaud, "Palida noastă rațiune ne ascunde infinitul." Tâmplarul Zimmer spunea despre Hölderlin, pe care l-a găzduit pe malul Neckarului timp de 37 de ani de penumbră a minții: "nu e nebun, știe prea multe". De altfel, poeziile din acea perioadă sunt de o profunzime uneori greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
penumbră a minții: Totul este lăuntric,/ Aceasta desparte/ Acest lucru îl apără pe poet// Temerarule, ai vrea față în față/ Să-i vezi sufletul / Te-ai ruina în flăcări". Aceasta pentru că nota în aceeași perioadă "Din Dumnezeu iese opera mea". Tâmplarul Zimmer, care, pe malul Neckarului, l-a găzduit, ultimii 37 de ani de viață, părăsit complet de familie și prieteni, afirma: "nu este nebun; știe prea multe". În afară de Sonete, poezie profund gânditoare este teatrul lui Shakespeare. Monologuri precum cel al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un praznic fie la casa celui trecut în neființă, fie la casa de prăznuire din apropierea bisericii. Ocupații În trecut, lipovenii, mai ales cei din mediul urban, erau cunoscuți ca buni mici comerciați, birjari sau căruțași, dar și ca meșteșugari pricepuți (tâmplari, fierari, croitori, cizmari, etc.). De asemenea, unii dintre ei se mai ocupau cu morăritul și albinăritul ĂChirilă, F., 1993 ; Marinescu, M., 1976). Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, în anul 1845 staroverii din Moldova se îndeletniceau fie cu vreo meserie, fie
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și să cumpere o sticlă de șampanie bună.Să sărbătorim. Am rămas singuri.Imi vorbi de frumusețea mea,de gingășia mea,de iubire.Imi comunică faptul că este patron la un depozit de mobilă. Că are o calificare bună;este tâmplar. Mi-a cerut să mă mut la el.Să ne căsătorim. „Tu dis:«Nous étions nés l'un pour l'autre».Mais/ pense à ce qu'il dut falloir de chances,de concours,/de causes,de coïncidences,/pour réaliser ça
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
M-au găsit singură într-o garsonieră dintr-un cămin muncitoresc.Camera era modest mobilată. Le-am povestit adevarul.S au bucurat ca m-au gasit în viața.Radu s-a dovedit un bun actor. Nu era patron.Nu era tâmplar. Lucra la o fabrică de cărămidă. Starea lui civila era complicată.Căsătorit,cu un copil.Nu introdusese acțiune de divorț. Zilele sale de iubire erau din ce în ce mai rare. Tatăl meu hotărî să pună capăt acestei povești.Să mă salveze la timp
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
putea să stea cuminte în clasă, să-și facă lecțiile pentru a doua zi? Nu, dumneaei e taman la Cireșica și mănâncă Amandine! Ce-o fi având cofetăria asta, de atrage toate frumoasele? Se gândi să treacă pe la badea Ion, tâmplarul, să-i mulțumească și să-i dea restul de bani. Soarele era deja sus, aproape de amiază, când ieși cu Toni pe portița din vale. Toni parcă înnebunise de fericire, că-i scos la plimbare alerga prin zăpadă, făcea tumbe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
treze, ca orice vietate mă îmbună tăcute ca niște surori. tot aurul singurătatea literei e aspră, înțepătoare ca un spin, ce vor cuvintele s-ascundă e zarva ce domnește-n scrin. în scrinul ce le-adăpostește ca pe-ustensile de tâmplar, ce-n aerul cel dens cioplește povești cu tâlc, povești cu har. limbajul brut, crescut din mlaștini, e candid și zemos, cu nuferi grași ce stau să odoreze totul de în lumină mare-i lași. limbajul fin, cel pomădat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
să nu uităm că tot el scrie și scenariul filmului - merge pe un singur fir, cel al personajului principal cu adiționările unor personaje care creează mai degrabă decor și rămîn în anonimat: pariori, jucători, manageri ai riscului maxim. Un tînăr tîmplar, Sebastian (George Babluani), intră în posesia unei scrisori trimisă pe adresa celui căruia îi repara acoperișul, mort în urma unei supradoze, și se prezintă în locul acestuia la punctul de întîlnire fixat. Există promisiunea de a cîștiga foarte mulți bani, însă prețul
Și oamenii se împușcă, nu-i așa? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9433_a_10758]
-
să-l salveze de lăcomia unuia dintre cei care au pierdut din cauza lui și banii, și fratele, jucător la rîndul său și care-l lichidează simplu și inutil într-un tren, fugind cu ceea ce el crede că erau banii norocos-ghinionistului tîmplar. Pentru efect, Babluani alege să facă un film alb-negru, aluzie la filmele noir ale anilor '60, și care conferă cadrelor o impresie de fotografie veche. Procedeul îl înscrie pe regizor în categoria esteților și are relevanță psihologică, pedala pe care
Și oamenii se împușcă, nu-i așa? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9433_a_10758]
-
de la ore, drumul a durat atât de puțin, cu gâtul încordat din cauză că-mi ascundeam fața, brațul meu a șters brațul unui trecător - un braț solid, puternic - și am încercat să-mi imaginez cui îi aparținea, unui fermier, unui pietrar, unui tâmplar, unui zidar. Când am ajuns la casa ei, m-am ascuns sub una din ferestrele din spate, un tren hurducăia în depărtare, oameni veneau, oameni plecau, soldați, copii, fereastra vibra ca un timpan, am așteptat toată ziua, să fi plecat
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
ajuns în sat era noapte de-a binelea. Unde să se mai ducă noaptea? Cine trage clopotele la miezul nopții? A lăsat treaba pentru a doua zi. „Un sicriu tot trebuie să-i fac, așa că acum mă duc la Halângă, tâmplarul” - s-o gândit el. Când l-o văzut tâmplarul la ceasul acela, l-o întrebat: „Ce-i cu tine, Surcică? Ce umbli prin sat în toiul nopții?” „Apoi de bine nu umblu.” „Care-i necazul, omule?” „O murit Măndița, fimeia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să se mai ducă noaptea? Cine trage clopotele la miezul nopții? A lăsat treaba pentru a doua zi. „Un sicriu tot trebuie să-i fac, așa că acum mă duc la Halângă, tâmplarul” - s-o gândit el. Când l-o văzut tâmplarul la ceasul acela, l-o întrebat: „Ce-i cu tine, Surcică? Ce umbli prin sat în toiul nopții?” „Apoi de bine nu umblu.” „Care-i necazul, omule?” „O murit Măndița, fimeia mea.” „Când o murit și de ce?” „Ieri o murit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
clănțănească dinții când ai să afli!...” Ce înseamnă otopsia asta, moș Pâcule? Că ne-ai băgat în boli, dar de spus tot nu ne-ai spus. Ne duci cu vorba - a întrebat Vasile Hliboceanu. Eu vă duc cu vorba? Halângă tâmplarul îl ducea cu vorba pe amărâtul de Surcică. Până la urmă i-o spus ce-i otopsia sau nu? a întrebat Ion Cotman. Si încă cum! Cum? s-au auzit câteva voci deodată. Stați! Ce vă grăbiți? Ascultați și o să aflați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a pus mâna pe ulcica cu vin, a tras o dușcă bună și, cu o privire poznașă, din care se vedea că a întins coarda cât a putut mai mult, a pornit a vorbi: Păi de unde să știe bietul Halângă tâmplarul ce-i aceea otopsie? Nici vorbă. Da’ l-o ținut pe om cu sufletul la gură? L-o ținut. Dacă nu știai ce-i aceea otopsie, de ce ne-ai lăsat să așteptăm atâta? a întrebat Mitruță Ogaș. Eu v-am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
munca pentru sine, personală (În gospodăria proprie) și nici pe cea independentă sau a liberilor profesioniști. Unii membrii ai profesiunilor liberale pot fi exclusiv, liber profesioniști, ori salariați, dar ei pot avea și concomitent, ambele calități. Meseriașul sau artizanul (croitor, tâmplar, fierar), medicul sau farmacistul care Își desfășoară activitatea la sediul profesional (atelier, cabinet) pentru diverși clienți sunt supuși normelor dreptului civil În relațiile cu aceștia și nu ale dreptului muncii. Agentul comercial permanent, care În calitate de intermediar independent, negociază sau Încheie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și ocupații cuprinse În Clasificarea Ocupațiilor din România, pentru care există standarde de pregătire profesională, respectiv standarde ocupaționale (art. 14 din Legea nr. 279/2005). Nivelul 1 de calificare, asigură pregătirea pentru desfășurarea unor activități profesionale simple (zidari, sudori, dulgheri, tâmplari, croitori, etc.). Nivelul 2 de calificare, corespunde celor ce se pregătesc pentru a exercita meseriile de: lăcătuși, mecanici, ceasornicari, electricieni, mineri etc. Pentru calificarea În aceste meserii, precum și pentru cele corespunzătoare nivelului 1, este necesară absolvirea cel puțin a Învățământului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
luptă. Un bărbat cu chelie Îmi dă o palmă peste ceafă. Ce nemernic! Ce are cu mine? Uneori plâng pentru că nu știu să mă apăr. Îl simt pe tata pe urmele mele ca un vânător la pândă, tăcut. E un tâmplar bun. A meșterit șifoniere, mese și scaune. -Hai, dragul meu acasă. Te așteaptă o mămăligă mare, aburindă. Îmi vine să râd-soarele seamănă cu o mămăligă uriașă. -Hai, dragul meu. Măturătoarea doarme la umbra unei tarabe. Trecem pe lângă ea dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
se pun fire de bumbac, bureți și tuș lichid. Ața trece prin cutia de tuș și este trasă la o distanță potrivită și fixă, iar prin ridicarea acesteia se trasează linia. Forma și ornamentele trăgătorului diferă în funcție de talentul și îndemânarea tâmplarului artizan. Cutia de tuș poate fi în forma unei piersici, a unui pește, a unui dragon etc. De regulă, pe ambele părți ale roții sunt sculptați câte un leu ce se joacă cu o monedă de bronz. Paturi din bambus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și un băiețel de vârsta lui. Cel mai bine e să începi de mic meseria de mecanic. E o artă pe care ideal ar fi s-o furi de la tată. Oare Iisus însuși n-a învățat și el meseria de tâmplar în atelierul tatălui său? reflectă domnul J.L.B. Matekoni. Dacă Iisus s-ar întoarce pe pământ acum, probabil s-ar face mecanic, cugetă el. Ar fi o mare onoare pentru mecanicii de pretutindeni. Și, fără nici o îndoială, ar alege Africa: Israelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
te ții de ghidușii / Și mai faci pe fantele, / Zi-mi: cu care din chelii / Zăpăcești amantele??“ „Cu noaptea-n cap...: Baba asta cu dambla / Și cu oftică pe moșu’ / Cică nu s-ar ambala, / dacă i-ar cânta... cocoșu’!“ „Tâmplarul mahmur către soție: Când lucrarea i am gătat, / Jupânița cea bălană / M-a cinstit și m-a rugat / Să-i mai bat un cui... în blană!“ „Minifabulă: Cucul doar depune oul, / Puii îi va crește... Boul !“ Momentul apoteotic al umorului
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
zile: unchi și mătuși, veri și verișoare, dar și mulți cunoscuți de prin sat, rude și prieteni de familie. În ciuda vitregiei timpurilor, fu o înmormântare după toate rânduielile creștinești. În sicriul simplu, din lemn de brad, meșterit de un bătrân tâmplar al satului, în hainele-i de îngropăciune, pe care și le pregătise din vreme, Elvira avea pe chip o expresie parcă de mulțumire, de liniște și de împăcare cu soarta și cu lumea. Tot zbuciumul vieții, toată suferința care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Occidentale sau Americii de Nord. Un sistem extrem de avansat de mediatori acționează ca un tampon emoțional între consumator și necesitățile sale, anticipându-i-le, preluându-i-le și, în funcție de circumstanțe, augmentându-i-le. Concret, dacă japonezul trebuie să bată un cui, cheamă tâmplarul. Dacă trebuie să facă o conexiune la internet sau la televiziunea prin cablu ori, pur și simplu, pentru a schimba un bec, cheamă un electrician. Dacă i s-a stricat mașina, nu ridică niciodată capota, ca să împingă vreo bujie sau
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o "conversație cu Dumnezeu" ingenuă și lipsită de contemplație, în care să-mi pot exprima cu simplitate credința, speranțele, dragostea, să pot aduce cuvinte de mulțumire, laudă, dar și de cerere. Și chiar dacă în câteva locuri se spune că fiul tâmplarului din Nazaret se retrage pentru a se ruga singur, pe discipolii săi îi învață el însuși cerințele scurte din Tatăl nostru. Toate acestea nu presupun vreo dispoziție religioasă specială. În Biblie deci nu se găsește nimic care să justifice anumite forme
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]