590 matches
-
povestire adevărată: Prea Sfințitul Melchisedec al Romanului a fost invitat să ia parte la o serbare a românilor din Bucovina. Intrase în folosință calea ferată Iași Cernăuți. Pe vremea aceea trenurile aveau vagoane cu trei clase. Mulțime de preoți, învățători, târgoveți și țărani mai înstăriți, protipendada orașelor și târgurilor Moldovei, voiau să fie prezenți la serbare. Melchisedec, spirit de o smerenie demnă de pustia Sinaiului, și-a scos insemnele mitropolitane, s-a acoperit cu o pelerină uzată și s a așezat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fost epoca de aur și de glorie a orașului, că atunci a căpătat o aură legendară în istoria națională prin Lupta de la Vaslui (Podu Înalt 1475). În această perioadă s-au întărit Curțile Domnești ridicate anterior, s-au acordat privilegii târgoveților și țăranilor, s-au încheiat tratate comerciale, s-au emis numeroase zapise și urice de către Cancelaria domnească. Orașul Vaslui a avut o evoluție sinuoasă, în funcție de condițiile istorice: dacă în secolele XV-XVII asistăm la o perioadă de înflorire, în secolele următoare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în continuare, pe dealul dantelat, urma un lung șir de case construite din pământ, acoperite cu șindrilă sau stuf, iar jos, la poalele dealului, se oglindea un heleșteu imens, între Valea Vasluiețului și apa Bârladului. Iazul avea mult pește și târgoveții nu mai așteptau carele măjerilor care aduceau pește de la Galați. În depărtare, pe culmea dealului, se profila moara de vânt cu paletele ei imense, ce se legănau în așteptarea vântului; în mijlocul târgului de vite se înălța turnul pojărniciei de unde se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
dădea în oraș, numită Ulița Mare. Aceasta străbătea târgul de la sud la nord, trecând un mic pripor. Imediat în dreapta erau amplasate curțile domnești, ridicate în timpul lui Alexandru cel Bun și întărite de Ștefan cel Mare, acum numai ruine. Din ele târgoveții scoteau piatra și cărămida pentru construirea noilor case. Tot pe Ulița Mare, mai la deal, se ridica Biserica lui Ștefan cel Mare, cu turlele crăpate de cutremure, dar încă zvelte și impunătoare, amintind de trecutul de luptă al moldovenilor. Alături de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
situată la ieșirea din Vaslui spre Mărășeni. A stăpânit târgul (și moșia Vasluiului) din anul 1825 până în anul 1883, când a fost cumpărat de Gheorghe Mavrocordat (din altă familie mare de domni fanarioți). Documentele menționează nenumărate acte filantropice în folosul târgoveților, negustorilor și credincioșilor din Vaslui, împreună cu un alt boier filantrop - Neculai Hagi Chiriac. A donat terenul pentru înființarea primei școli (1842), a primului spital (1852), a locului unde s-a reconstruit. Biserica de zid "Adormirea Maicii Domnului” (1859 1860). Tot
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
să se stabilească la Vaslui. Au avut trei copii: Maria, Pavel și Olga. Toată familia Șubin rămasă la Vaslui a fost îngropată în cimitirul vechi din partea de est a Bisericii "Sfântul Ioan Botezătorul,,. Elena Șubin, în pofida unor îndelungate procese cu târgoveții vasluieni, rămâne o personalitate marcantă a vieții publice cale de aproape un secol, manifestând o largă deschidere spre reformele și transformările ulterioare ale orașului Vaslui. 4.ISTORICUL PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC DIN VASLUI, FONDAT DE POSTELNICUL DIMITRIE DRĂGHICI, CUNOSCUT SUB NUMELE
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
avut, Între altele, parte de marea satisfacție să observe că populația din Basarabia Începuse să participe activ la viața României, că tânăra ei generație, precumpănitor rurală, se lepădase de tarele Înaintașilor ei, de aceea reținere și timiditate În raporturile cu târgoveții, În majoritate ruși, că Își formase o conștiință a egalității cu toți ceilalți oameni ți Începuse să se simtă stăpână la ea acasă. Din nefericire insă, În 1940, Basarabia a fost din nou răpita, iar avocații expansionismului rusesc au Început
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
aveau o ipocrizie iezuită. Nimeni altul nu știa mai bine decât el cum să se strecoare în spatele tău și să-ți sară la picioare prin surprindere, cum să se furișeze în răcitor, sau cum să fure o găină de la un târgoveț. Nu o singură dată picioarele lui din spate au fost rupte, de două ori a fost spânzurat, în fiecare săptămână e bătut până când e pe jumătate mort, dar întotdeauna se descurcă și reînvie (35). Wriggles, ca și Dolly, are un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
funerar, ceva mai bogat, ducând sicriul cu corpul neînsuflețit al postelnicului Andronache Tuzluc, mort și el sărac, alienat mintal. Tot acum are loc și țintuirea lui Chir Costea Chirul la stâlpul infamiei, pentru că prin falimentul fraudulos sărăcise o mulțime de târgoveți. Ultimul capitol este un epilog („din opincar, mare spătar”) unde aflăm că fostul vătaf Gheorghe, cinsitutul funcționar al postelnicului, a ajuns din opincar „mare spătar”, că se căsătorește cu Maria, fiica Banului C și este cununat de Însuși domnitorul Ghica-Vodă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inițial cu India; forma condensată și contrasă este în uz încă din anul 1600, la un secol de la descoperirea Americii); cf. ar. hindī, tc. hindi "idem" (literal: "indian"); essence "benzină" < essence [de pétrole] "idem" (essence "esență", pétrole "petrol"); forain "negustor, târgoveț" < [marchand] forain "idem" (marchand "negustor", forain "străin" și [prin apropiere de foire "târg"] "de târg, de bâlci"); frites "cartofi prăjiți" < [pommes] frites < pommes [de terre] frites "idem"; général "grad militar superior ofițerilor" < [capitaine] général "grad militar superior căpitanului"; hyper "hipermarket
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să promoveze relațiile strânse cu Moldova și Transilvania. Folosind o politică abila, s-a menținut 26 de ani la domnie. Fiscalitatea excesivă din timpul domniei lui, determinată și de cererile mereu sporite ale Porții otomane, a Îngreunat viața țărânilor și târgoveților. A dus o politică externă șovăitoare. Ajungându-se să se dea ajutor lui Petru cel Mare În războiul rusoturc din 1710-1711, el a adoptat, În timpul acestui război, o atitudine de expectativa. În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu cultură românească a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
și ca vecinilor de bine și de socotință pentru ce ați făcut bine de ne-ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare, scrisă de „noi, târgoveții rumâni și armeni de târg de Botoșeni”. La 1609 este pomenit, de asemenea, Petru șoltuz român și Narco șoltuz armean. Istoricul sas Johann Troster scria pe la 1650 că „cealaltă țară românească” este Moldova, iar populația Moldovei este una și aceeași
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în Prefața la volumul II din Magnum Etymologicum, spune că "materialul brut al lingvisticii se află mai întreg în cătune, în colibe, în bordeie" (subl. ns., I. D.). Numai că, ieșite dintr-un asemenea material brut, cuvintele sînt folosite de tîrgoveți, cărturari și profesori și, după o vreme, ele, observă Noica, "își pierd din bogăție, frumusețe și adîncime". Limba secătuiește la un moment dat, se degradează. De ce? Să aibă dreptate Rousseau ori Spengler, căci, plecînd de la tezele lor, cineva (un suflet
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vetrei târgului și partea de vale a cartierului Răești. Mai mult încă: chiar în cuprinsul tuturor mahalalelor de atunci (care s-au păstrat până aziă, Plopeni, Broșteni, Răești și Corni, el semnalează prezența Bulgarilor cred, atunci când scrie: „mestecați poslușnici cu târgoveți”. Spun aceasta, deoarece am văzut mai sus, că între oamenii streini aduși de către Episcopii de Huși, anterior, unii, și poate cei mai mulți erau aduși din țara sau olatul turcesc. Și se știe că cel mai grozav au avut de suferit, de pe urma
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
încă o dovadă că din populația adusă sau venită la Huși, o mare parte era de origine bulgărească, este și aceasta: atunci când la 1847 (și apoi la 1868), se pune problema lichidării unui vechi conflict ce exista între Episcopie și târgoveți, prima câștigă între altele și „dritulu de a avea mori de apă și grădini în întindere de a optu fălci”, pe locul cedat târgului. Până la o cercetare amănunțită a documentelor care se mai află încă la Episcopie și la Primăria
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Ghibănescu sunt verificate în totul și de această din urmă știre. În adevăr, noi am văzut că planul lui Iorest, de la 1771, ne dă un mare număr de bulgari la Huși, fixați în grupuri izolate sau amestecați cu moldovenii și târgoveții; deci aceștia ar fi venit în deosebi în perioada I (1769 1791). În aceeași „Cronică”, la 13 Iunie 1813, citim că „adunarea târgului acestuia este acum mai multă...”; această nouă sporire de populație bulgară ar corespunde perioadei II (1806 - 1812
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acolo direptu preste Drisloviță la o moviliță, ce-i mai sus de Drisloviț(ăă, și până în matca Drislovățului despre Voloseni, ce pre acea bucată de loc despre Voloseni s-au fost făcut mainte o moarte de om, și au plătit târgoveții în zilele ... vodă. Deci să nu aibă Volosenii nici o treabă cu acea bucată de loc, căci și mainte au fost tot din hotarul târgului; și de acolo pre Drislovăți până în unghiul stejarului în țărmurile Prutului. Atâta iaste hotarul târgului pre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ă) au venit înaintea domniei mele și înaintea boerilor domniei mele mari și mici, părintele și rugătoriul nostru Mitrofan, episcopul de Huș(iă, de s-au jăluit cu mare jaloba, cum are înpresurată de târgoveții de târgu(lă de Huș(iă că-i înpresoară hotarul satului Broștenilor, ce iasti a Sfintei Episcopii. Pentru aceea domnie me(aă iam dat hotarnic pre credincios boiarinul domniei mele Ionașco Cehan pitariul cel mari de-au hotărât și au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
C.D.M., vol. II, p. 133, nr. 593 11 Crețești 91 - < 1646 (7154ă august 20, Iași. - > Vasile Voevod întărește Episcopiei Hușilor un loc așezat între hotarul târgului Huși și hotarul satului Broșteni, pentru care sau pârât Episcopul Ghedeon cu șoltuzul și târgoveții. Suret di pe ispisocul lui Vasile Vod(ă) Noi Vasilie Voevod b(oăjii m(iăl(oăstii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Facem înștiințare precum au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boerilor noștri mari și mici, șoltuzul și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe ispisocul lui Vasile Vod(ă) Noi Vasilie Voevod b(oăjii m(iăl(oăstii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Facem înștiințare precum au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boerilor noștri mari și mici, șoltuzul și cu toți târgoveții din târgul din Huș(iă și s-au pârât de faț(ăă înaintea noastră cu părintele și rugătoriul nostru kir G(hăedeoan, Episcop Hușilor, pentru o bucată de hotar ce este între hotarul târgului și între hotarul satului Episcopiei, și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nostru kir G(hăedeoan, Episcop Hușilor, pentru o bucată de hotar ce este între hotarul târgului și între hotarul satului Episcopiei, și se începe de gios de Vale(aă Popii de cătră hotarul satului Episcopiei, zicând șoltuzul și cu toți târgoveții, că ace(aă bucată de loc este din hotarul târgului Hușilor, iară părintele și rugătoriul nostru, cel de mai sus, a și răspuns înaintea noastră cum că ace(a) bucată de loc este din hotarul satului Episcopiei, precum au arătat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
hotarul satului Episcopiei. Și se începe hotarul târgului din Vale(aă Popii din sus în semne, iar hotarul satului Episcopi(e)i să începe din Vale(a) Popii, așijder(a) din semne în semne, deci șoltuzul și cu toț(i) târgoveții ci au rămas înainte(aă noastră și din toată lege(aă țării pentru căci s-au aflat cu adevărat cum că ei n-au nici o triabă cu ace(aă bucată de loc din jos de Vale(aă Popii, că este
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
374, nr. 1908; Originalul publicat în D.R.H. A. Moldova, XXVIII, p. 470-471, nr.470 - < 1662 (7170) aprilie 4, Iași > Eustratie Dabija Voevod întărește uric Episcopiei Huși stăpânirea peste satul Broșteni, cu o bucată de loc pentru care a avut pâră cu târgoveții din Huși. Noi Evstratie Dabija voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ă) au venit înainte(aă noastră și înainte(aă boerilor noștri, celor mari și mici, părintele și rugătorul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au arătat și alte drese de la Irimie Vodă și ispisoc de pâră de faț(ă) de la Vasilie Vod(ă) și de rămas pentru o bucată de loc din hotarul acestui sat, ce-au avut pâră Episcopul G(h)edeoan cu târgoveții de Huș(i), de-au fost zicând târgoveții de acolo că ace(a) bucată de hotar este pe hotarul târgului, iar Vasilie Vod(ă) neputândule alege pâra au ales pe credincios și cinstit Toma, marele vornic de Țara de Gios
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și ispisoc de pâră de faț(ă) de la Vasilie Vod(ă) și de rămas pentru o bucată de loc din hotarul acestui sat, ce-au avut pâră Episcopul G(h)edeoan cu târgoveții de Huș(i), de-au fost zicând târgoveții de acolo că ace(a) bucată de hotar este pe hotarul târgului, iar Vasilie Vod(ă) neputândule alege pâra au ales pe credincios și cinstit Toma, marele vornic de Țara de Gios, să strângă oameni buni megieș(i) și să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]