477 matches
-
știau carte, telefonul înlesnindu-le comunicarea. Aparatele telefonice au fost instalate la oficiile telegrafo-poștale. În ianuarie 1896, era în funcțiune un telefon la Oficiul Fălticeni. Este posibil, ca instalarea să fi fost făcută mai devreme dacă se ține seama că Târgușorul Pașcani era legat de Gara CFR, unde funcționa un oficiu telegrafopoștal, printr-o linie telefonică dată în folosință înainte de anul 1893. Tot în anul 1896, se înregistrează prima cerere pentru instalarea unui telefon într-o încăpere a prefecturii județului, care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
colo-colo smulgându-mi părul. Nimic nu e mai anevoios decât să scoți la suprafață o ritornelă simpluță din capul invadat de o orchestră sublimă. Aveam impresia că sap sub o vilă splendidă pentru a aduce la lumina zilei ruinele unui târgușor lipsit de importanță. Această arheologie absurdă sfârși prin a mă înnebuni. Începui să gem întruna „Ține-ți gura, Pergolese!”, din ce în ce mai frenetic. Biscuit mă contempla disprețuitor. Fugii la etaj să caut mâzgăleala din ajun. Se dovedi a fi la fel de puțin mnemotehnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
ziua de 13 la ușă“). E un obicei zoroastrian: la nașterea fiecărui copil, se storc struguri, obținându-se vin, din care se păstrează o sticlă. E vorba de cârlionții care se văd, în miniatură, la personajele feminine Numele unui important târgușor care se află aproape de amplasamentul orașului Rey, la câțiva kilometri de Teheran. Moscheea din Șăh Abd-ol-Azim este un loc de pelerinaj foarte popular. În virtutea sfințeniei locului, multe familii din capitala Iranului își îngroapă morții în cimitirul din apropiere. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
registru, interpelarea atacatorului. Faimoasa Întrebare a lui Montesquieu, „Cum poți fi persan?”, complicita cu drastica declarație a lui Camil Petrescu din anii ’30: „Cu eroi care mănâncă trei săptămâni cinci măsline, care fumează doi ani o țigară, cu cârciuma din târgușorul de munte și gospodăria cu trei cotețe a dascălului din Moldova nu se poate face roman și nici măcar literatură...”. „Când ați plecat din România?”, m-am auzit replicând, Întărâtat. „Prin anii ’30”, a răspuns românul, obligat să-și facă publică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
nesfârșite de table, taclale și bună înțelegere. A doua poveste despre conviețuirea multiculturală în spațiul balcanic este de fapt o piesă de teatru scrisă de Victor Ion Popa în perioada interbelică. Se numește "Tache, lanke și Cadîr" și descrie un târgușor în care trăiau trei negustori, un român, un evreu și un turc. Fiul și fiica primilor doi se îndrăgostesc și fug de acasă, prilej de conflict între părinți. Un român să se-nsoare cu o ovreică? O evreică să ia
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
iar igumenul de Balica de va avea a răspunde să vie la Divan. Într-alt chip să nu fie”. Din cele citite în cărțile acestea ai aflat că unor mănăstiri li se acordau și veniturile din anume mărfuri vândute în târgușoare ale Iașilor. În anumite zile ale anului se țineau iarmaroace în aceste târguri, lucru de care aflăm de la Ioan Theodor Calimah voievod. Acesta scrie la 4 ianuarie 1759: „Dat-am carte domnii mele cuvios rugătoriului nostru Pricopii arhimandrit și egumen
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
voievod. Acesta scrie la 4 ianuarie 1759: „Dat-am carte domnii mele cuvios rugătoriului nostru Pricopii arhimandrit și egumen de la... mănăstire Galata... să aibă a lua mortasipie de pe vitele ce s-or vindi la vreme iarmaroacelor ce să fac la Târgușor, după hrisoavele domnești... Într-alt chip să nu fie”. Afară de discordia pe care o avea cu mănăstirea Frumoasa, peste mănăstirea Galata din Deal a mai dat o nenorocire... Care ar fi aceea? Din lipsa de grijă a „rugătorilor noștri”, s-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și Galata din Gios - după cum spune vodă - a „discălecatu Târgușoru ce iaste suptu Galata, cu aședzare a trii iarmaroace pe anu” și l-a pus ispravnic pe „Lupul Poroțchie ce au fost căpitan mare” căruia i-a dat și pârcălăbia târgușorului; asta însemnând un venit rotunjor! Dar acest „locu mănăstirescu călcându-să de gloata strânsurii iarmaroacilor și socotindu domniia mea că iaste cu strâmbătate mănăstiriloru,... din vinitul pârcălăbiei să de pe anu câte o sută de lei mănăstirii lui Sfetei Arhanghelu (Frumoasa), făcându
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de gloata strânsurii iarmaroacilor și socotindu domniia mea că iaste cu strâmbătate mănăstiriloru,... din vinitul pârcălăbiei să de pe anu câte o sută de lei mănăstirii lui Sfetei Arhanghelu (Frumoasa), făcându și cu mănăstire Galata... milă,... i-am dăruit toată mortasipia Târgușorului,” (taxă pe vânzarea vitelor). S-a întâmplat însă ca acest Poroțchie să moară și atunci toate atribuțiile lui au fost date în seama „rugătoriului nostru Filaretu egumenul de la Sfeti Arhanghelu”. Sub ascultarea egumenului au ajuns și „oamenii din Târgușor”. Pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mortasipia Târgușorului,” (taxă pe vânzarea vitelor). S-a întâmplat însă ca acest Poroțchie să moară și atunci toate atribuțiile lui au fost date în seama „rugătoriului nostru Filaretu egumenul de la Sfeti Arhanghelu”. Sub ascultarea egumenului au ajuns și „oamenii din Târgușor”. Pe aceștia vodă i-a scutit de alte dări, dar i-a pus să dea câte doi galbeni pe an. Am mai aflat că acel Poroțchie a pornit o biserică pe care n-a terminat-o însă. Cei care au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
biserică?” - m-am întrebat. Gândul mă duce la cele scrise în pisania bisericii Sfântul Vasile cel Mare din apropierea mănăstirii Galata, în care se spune: „Această biserică... a fost zidită între anii 1795 1806 prin osârdia ieromonahului Vartolomeu și credincioșilor din Târgușorul Nicolina. La zidirea ei s-au întrebuințat și materiale de la biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii...” Cred că acele materiale erau tocmai din biserica lui Poroțchie „ce au fost căpitan mare”. Citesc mai departe. În cale îmi iese un zapis din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
7250 (1742) august 3” găsec că s-a dat „O carte a lui Constantin Mavrocordat voievod... lui Filaret egumen de Sfetii Arhangheli (Mihail și Gavril), de volnicie, și pe cine ar pune la moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să sară calul - cum se spune. Așa s-au petrecut lucrurile și cu pârcălabul târgului Hârlău, care a trecut peste hotărârea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dracu', rîde președintele, să iei una cu sînge albastru... Tat-tu a luat-o pe cea mai frumoasă, Ion pe cea mai bogată și frumoasă, chit că era mai mare ca el; doar Vasile s-a încurcat cu una de pe la Tîrgușor, o fată de mahala... Să ne mai trimiți îngrășăminte, că și noi îți lăsăm casa... Și nu-ți mai băgăm pe nimeni în grădină. Seara, după ce copiii adorm, Mihai scoate colile albe din geantă și se așază la masă. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
o fi visat și el, desigur, să ajungă la maturitate alături de o femeie, doamnă în înțelesul mare al cuvîntului. Și pentru asta, idealist din fire, s-a căsătorit cu o fetișcană ce promitea multe, dar numai din vorbe, găsită în tîrgușorul în care a nimerit la terminarea studiilor... Săraca! oftează Ana cu durere cînd traversează interiorul Gării de Nord să ia un troleibuz spre o rudă, la care vor dormi. Imediat ce-ai ieșit pe culoar, mi-a povestit printre lacrimi că soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
emoția profundă. Ieșit din biroul lui Mateianu, Mihai nu se poate gîndi decît la asta. Parcă se și vede pe sine cu un sfert de veac în urmă, cînd o altă adolescentă, colegă de clasă cu el, fiica protopopului din Tîrgușor, i-a pus în geantă, în ziua cînd s-a terminat trimestrul doi, un roman de Jules Verne, De la Pămînt la Lună, cu o dedicație simplă, prietenească. Toată vacanța de primăvară, cît a săpat în grădină, la vie, sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de mama ei, "coana preoteasă". La începutul verii, au dat examen de admitere la liceu. Într-o joi dimineață, s-au afișat rezultatele: Mihai era primul pe listă, urmat de "concurenta" lui, de fiul celui de-al doilea preot din Tîrgușor, apoi fiul unui preot din comuna vecină și Cătălin Andrei Păduraru toți cu note de 10 și de 9. Urmau alții, cu note mult mai mici. Părinții lui Mihai l-au luat să-i dea o înghețată; parcă se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
vede stînd la masa din cofetărie, răsfățat cu înghețata mare din cupa de sticlă; alături, mama lui mînca și ea cu aceeași poftă dintr-o înghețată cu migdale și-și amintea de copilăria ei, cînd a venit prima dată la Tîrgușor. Tatăl lui Mihai dejugase boii și-i legase de benchișurile căruței, să mănînce iarba cosită în marginea pădurii. "Mie dă-mi o sticluță cu rom", i-a șoptit el cofetarului, un albanez burtos, fost tovarăș de armată cu el în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
din Em până-n Dunăre fără apărare la voia împăratului, și acesta putea s-o petreacă în bună voie, să ocupe țară și orașe și să le stăpânească statornic. Dar, în loc de-a lepăda garnizoane cu de prisos în orașele și târgușoarele din Em, așezate în văi sau pe {EminescuOpXIV 82} culmi de dealuri, el se mulțămi să aprindă proviziile de grâne din țară și, legănat în liniște prin amăgitoarele asigurări de supunere ale românilor, ce răsăreau sporadic pe ici pe colea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și înmulți, poate cuceri cetăți și țări, poate-ntemeia un guvern național cu dinastie proprie dintr-ai lor. În curând incursiunile românilor crescură văzând cu ochii, atât în număr cât și în putere. Philippopolis, Sardica, Adrianopolis, precum și alte orașe și târgușoare mai mici trebuiră să sufere pe rând sumețirea Asanizilor, cari, de la căderea lui Constantin, irumpeau mult mai des și mai lesne; căci oastea romeică deveni iar leneșă și nedisciplinată și sau îl lăsă pe inamic să-și facă pe voie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știrea aceasta, confirmată pe deplin de cavalerii rămași în Adrianopole (Orestias), împăratul hotărî să mântui pe cavalerii și compatrioții săi pe cari-i rânduise în oastea lui Wranas și să libereze totodată și rămășițele oștirii romeice cari se refugiaseră în târgușoarele din împrejurimea Adrianopolei. Înaintă dar bărbătește asupra acestui oraș, fără a ținea în samă strivitoarea precumpănire numerică a inamicului și făr-a socoti dezastrul propriilor sale campanii de odinioară. Ne-nfrîntul curaj, disciplina strictă și tactica meșteșugoasă și superioară a armiei latine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ardeal, apoi la Argeș, lângă râul cu același nume, apoi puse întîi temelie orașelor Târgoviște și București, în cari după ani îndelungați își mutară scaunul urmașii săi. Tot în zilele lui s-a înființat episcopia Râmnicului (a[nul] 1304) în târgușorul cu acelaș nume, episcopie care ajunse abia atuncea strălucită și însemnătoare când mitropolitul Anthimios mută scaunul arhiepiscopal de la Severin la Râmnic, de când acest din urmă își păstră multă vreme numirea de Noul-Severin. După Radu-Negru rămaseră doi fii: Dan și Radul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Belbo, care era cu mâinile pe volan, Întinsese brațele și, privind fix Înaintea lui, zisese Încet: „Urcă”. Lorenza urcase și tot timpul călătoriei, așezată În față, Își ținuse mâna pe gâtul lui Belbo, care conducea În tăcere. *** era și acum târgușorul pe care Îl cunoscuse Belbo În timpul războiului. Puține case noi, ne spuse el, agricultură În declin, deoarece tinerii se mutaseră la oraș. Ne arătă unele coline, acum devenite pășuni, care odată fuseseră galbene de grâne. Satul apărea dintr-odată, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
care i-a călăuzit primii pași pe drumul vieții. Narațiunea este o evocare, reînviind amintiri plăcute, astfel încât acestea par a se derula înaintea ochilor noștri. Chipul luminos al învățătorului este evocat în cadrul larg al amintirilor din copilăria petrecută întrun vechi târgușor moldovenesc de pe malul Siretului Întors după multă vreme în târgușorul natal, omul nostru este cuprins de un fel de neliniște a aducerii-aminte. El colindă în lung și-n lat locurile cunoscute, spunând că ,,au rămas vii” sufletului său ,,întâmplările luminoase
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
este o evocare, reînviind amintiri plăcute, astfel încât acestea par a se derula înaintea ochilor noștri. Chipul luminos al învățătorului este evocat în cadrul larg al amintirilor din copilăria petrecută întrun vechi târgușor moldovenesc de pe malul Siretului Întors după multă vreme în târgușorul natal, omul nostru este cuprins de un fel de neliniște a aducerii-aminte. El colindă în lung și-n lat locurile cunoscute, spunând că ,,au rămas vii” sufletului său ,,întâmplările luminoase ale copilăriei”. Întâmplările primei vârste omenești i-au rămas vii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-i cer să facă o lecție. Străinii sunt impresionați de răspunsurile elevilor și de activitatea învățătorului lor. La plecarea lor, domnu’ Trandafir află cu mirare că cei doi străini erau: ministrul și ,,inspectorul cutare”. Deși ar fi putut pleca din târgușorul acela, spre locuri mai bune, domnu’ Trandafir a rămas acolo, unde a și fost îngropat. Scriitorul îi păstrează o amintire neștearsă, expri-mându-și sentimente de admirație și recunoștință față de munca și personalitatea deosebită a acestui dascăl adevărat: În locul acela, odată, a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]