556 matches
-
a reușit să impună pe tronul Novgorodului pe fratele său, Iaroslav. Domnia sa s-a încheiat într-un mod catastrofal, când, în 1238, hoardele mongolilor conduși de Batu Han au devastat țara și au incendiat Vladimirul și alte orașe în timpul invaziei tătare. Nici unul dintre orașele rusești devastate de atacul mongolilor nu a mai reușit să-și revină. Cnezatul Vladimirului s-a fărâmițat în 11 principate mărunte: Moscova, Tver, Pereslavl, Rostov, Iaroslavl, Uglici, Belozersk, Kostroma, Nijni Novgorod, Starodub pe Kliazma și Iuriev-Polski. Toate
Cnezatul Vladimir-Suzdal () [Corola-website/Science/302209_a_303538]
-
reușit să le arunce în Someș. În anul 1225, la insistența regelui Andrei al II-lea, papa Honorius al III-lea a reînnoit privilegiile mănăstirii și a acordat abatelui dreptul de a purta însemne episcopale (inel și mitră). Marea invazie tătară din 1241 a provocat mănăstirii distrugeri atât de mari, încât a adus-o în pragul desființării. În anul 1263 mănăstirea a fost reconstruită de către regele Béla al IV-lea. Săpături arheologice efectuate la nord de corul gotic al actualei biserici
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/302612_a_303941]
-
(în ucraineană: "Інкерман", rusă: "Инкерман", tătară: "İnkerman"), este un oraș în Crimeea - Ucraina. Este situat la 5 km est de Sevastopol, la gurile râului Ciorna. Din punct de vedere administrativ, este subordonat municipiului Sevastopol. Orașul este localitate a Republicii Autonome Crimeea. În vremea sovietică, orașul a
Inkerman () [Corola-website/Science/303304_a_304633]
-
din al doilea război mondial, vezi și Conferința de la ." (în ucraineană: "Ялта", rusă: "Ялта", tătară crimeeană: "Yalta") este un oraș în Crimeea, în sudul Ucrainei, pe coasta nordică a Mării Negre. Din 18 martie 2014, este revendicat de Rusia, care susține că este parte a Republicii Crimeea, subiect al Federației Ruse, ca urmare a unei anexări
Ialta () [Corola-website/Science/303311_a_304640]
-
de distracții. În oraș sunt mai multe cinematografe, numeroase cafenele și restaurante și un mare bazar. Ialta este înfrățită cu: Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Ialta era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și tătară crimeeană (%).
Ialta () [Corola-website/Science/303311_a_304640]
-
se presupune a fi fost construită cu materiale extrase din vechile clădiri și fortificații romane. Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populației orașului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul XV. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului rangul unui "Oraș Liber Regesc", scoțându-l astfel de sub autoritatea voievodului Transilvaniei
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
(sing. "qırımtatar", pl. "qırımtatarlar") sau crimeenii (sing. "qırım", "qırımlı", pl. "qırımlar", "qırımlılar") sunt un grup etnic vorbitor al unei limbi turcice, care își au originea în Crimeea. Ei vorbesc limba tătara crimeeană . Astăzi, în afară de tătarii care sunt încă rezidenți în Crimeea, mai există comunități relativ numeroase și compacte în Turcia, România, Bulgaria, Uzbekistan, Europa Apuseana și America de Nord, dar și comunități mai mici în Finlanda, Lituania, Rusia, Belarus, si Polonia. (Vezi și
Tătarii crimeeni () [Corola-website/Science/302957_a_304286]
-
totalul populației, ialiboilii, care trăiau pe coasta sudică a peninsulei și care reprezentau cam 35% din populație și noğaii (care nu trebuie confundați cu poporul nogai) care erau locuitorii stepelor crimeene. În vreme ce noğaii au păstrat trăsături asiatice, celelelalte două subgrupuri tătare au trăsături specifice rasei albe. Tătarii crimeeni au format o națiune în timpul existenței Hanatului Crimeii. Acest hanat era un stat musulman al populației vorbitoare de limbă turcica din peninsulă Crimeea și din stepele din nordul acesteia și care s-a
Tătarii crimeeni () [Corola-website/Science/302957_a_304286]
-
1917, Tătarii Crimeeni s-au mobilizat pentru a-și lua destinul în propriile mâini. A fost convocat Congresul Tătarilor Crimeeni care a avut drept obiectiv fundamental organizarea structurilor politice și administrative menite a duce lupta pentru autodeterminare și proclamarea Republicii Tătare Crimeene, independente. Această eră în conformitate cu aspirațiile Tătarilor Crimeeni care, după anexarea Crimeii de către Imperiul Rus în anul 1783 și desființarea Hanatului, fuseseră deposedați de toate drepturile în propria țară. În condițiile dificile ale Primului Război Mondial, Congresul a decis organizarea primelor alegeri
Tătarii crimeeni () [Corola-website/Science/302957_a_304286]
-
primelor alegeri pentru Parlamentul Național. Au fost aleși 76 deputați, între care se aflau și 4 femei. Convocat în prima sa sesiune în data de 13 Decembrie 1917, Parlamentul a elaborat Constituția, iar la 26 Decembrie a proclamat Republică Democrată Tătara Crimeea. La conducerea tinerei Republici a fost ales Numan Çelebi Cihan, unul din liderii de excepție ai Tătarilor Crimeeni. Din nefericire, însă, aceasta Republică a avut o existență extrem de scurtă. Bolșevicii, sub pretextul unei întâlniri pentru o alianță, l-au
Tătarii crimeeni () [Corola-website/Science/302957_a_304286]
-
Tătar Crimeean. De menționat că, aceasta Republică a Tătarilor Crimeeni se înscrie în istoria lumii ca fiind prima Republică din Lumea Turcica și Islamică, prin tradiție monarhice. Legea românească ce stipulează consfințirea zilei de 13 Decembrie drept sărbătoare a Comunității Tătare din România este un fapt unic în lume, ceea ce demonstrează, încă o dată, climatul de toleranță și de bună conviețuire de care au parte comunitățile etnice din România. sursa (http://uniuneatatara.ro )
Tătarii crimeeni () [Corola-website/Science/302957_a_304286]
-
teritoriul de astăzi al comunei Sânpetru din județul Timiș. Abația a fost întemeiată de călugării de la Pontigny, Franța, în anul 1179. Biblioteca acestei mănăstiri este prima bibliotecă atestată documentar pe teritoriul actual al României. Mănăstirea a fost distrusă la invazia tătară din 1241 și reconstruită ulterior, apoi ruinată în timpul ocupației otomane. Urmele mănăstirii au fost identificate în partea de vest a localității Igriș. A fost ctitorită în anul 1179 de Ana de Châtillon, prima soție a regelui Béla al III-lea
Mănăstirea Igriș () [Corola-website/Science/299492_a_300821]
-
de Châtillon, ctitorii mănăstirii, precum și al soției sale, Yolanda de Courtenay, fiică a împăratului latin al Constantinopolului, Pierre d'Auxerre, decedată în 1233. Așezământul monahal a fost asediat și distrus, iar biserica și mormintele regale profanate în cursul marii invazii tătare din anul 1241. Distrugerea mănăstirii a fost descrisă de călugărul Rogerius din Benevento, Italia. <br> În 1241 invazia mongolă a forțat numeroase familii din împrejurimi să se refugieze în abație, însă invadatorii au masacrat întrega populație. La scurt timp după
Mănăstirea Igriș () [Corola-website/Science/299492_a_300821]
-
combustibilului solid cu un amestec de oxigen și hidrogen lichid. s-a născut pe 17 septembrie 1857, în Izhevskoye, regiunea Riazan, Rusia, într-o familie de pădurari. Tatăl, Edward Tsiolkovsky, a fost polonez, mama sa, Maria Yumasheva, era de origine tătară. La vârsta de zece ani, ca urmare a unei scarlatine, auzul i se diminuează considerabil, iar școala tradițională îl respinge. Înclinația fiului spre invenții l-a făcut pe tatăl acestuia să-l trimeată la 16 ani la Moscova să-și
Konstantin Țiolkovski () [Corola-website/Science/298989_a_300318]
-
cu același nume din județul Timiș, Banat, România. În antichitate localitatea s-a numit Morisena până târziu în sec XIII. Numele actual provine de la un oștean localnic numit Chanadinus. Cenadul a fost un important oraș medieval, distrus de marea invazie tătara din 1241. Până în perioada interbelică au existat două localități diferite, "Cenadu Mare" și "Cenadu Vechi" (numit și "Cenadu German"). în , în , în în trad. "Orașul de pe Mureș" respectiv "Urbs Morisena" Istoricul Vasile Pârvan a presupus că la Morisena era locul
Cenad, Timiș () [Corola-website/Science/304586_a_305915]
-
a înființat la Cenad o a doua mănăstire, cu hramul Sfintei Fecioare, situată în apropierea bisericii mai vechi, cu hramul "Sf. Ioan Botezătorul". Primul abate al mănăstirii Sf. Fecioare a fost călugărul Filip de la Mănăstirea Pannonhalma. În cursul mării invazii tătare din 1241 a fost distrus și Cenadul. Călugărul italian Rogerius, canonic de Oradea, a descris evenimetul: În 1514 Gheorghe Doja cu răsculații săi români și maghiari a cucerit cetatea, a dispus masacrarea preoților, a dărâmat biserică și ars casele. În
Cenad, Timiș () [Corola-website/Science/304586_a_305915]
-
urmă, să cedeze. Conchizînd, așa cum face și istoricul Suren Kolangian, trecerea armenilor din Moldova în Transilvania a fost determinată de un complex de împrejurări: politica de impozitare grea a lui Duca-Vodă, mișcarea lui Hîncu împotriva domnitorului, devastările produse de trupele tătare trimise de turci asupra rebelilor și, pe fondul acestora, războaiele sistematice turco-polone. Această migrare, care a avut loc în mai multe etape, de-a lungul unei perioade de timp îndelungate, trebuie explicată, așadar, printr-o multitudine de cauze, fiecare cu
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
al XVI-lea, , teritoriu în cadrul statului rus, a început să se apropie de forma din zilele noastre. În 1798, a fost înființată Adunarea Spirituală a Musulmanilor Ruși, semn al recunoașterii de către guvernul țarist a drepturilor religioase a națiunilor musulmane bașchiră, tătară și altele. Un alt pas spre câștigarea identității teritoriale bașchire a fost constituirea în 1865 a guberniei Ufa. După victoria revoluție ruse din 1917, a fost constituită în 1919 Republica Sovietică Socialistă Autonomă Bașchiră în cadrul RSFS Rusă. În perioada sovietică
Bașchiria () [Corola-website/Science/304711_a_306040]
-
9%), mari (2,6%), ucrainienii (1,4%), modvinii și urdmurții (câte 0,6%) și numeroase alte grupuri etnice cu mai puțin de 0,5%. Limba rusă este vorbită de aproape toți cetățenii republicii, cam 30% dintre ei vorbesc și limba tătară, iar 20% vorbesc limba bașchiră. Republica Bașcortostan are un mare potențial tehnic și științific. În republică există cam 60 de organizații științifice, 12 institute de cercetare și 29 de institute de proiectare. Sistemul învățământului de toate gradele are o tradiție
Bașchiria () [Corola-website/Science/304711_a_306040]
-
și colegii rusești. Există o rețea vastă de școli de pregătire profesională de toate gradele, care pregătește specialiști în peste 200 de meserii și profesiuni. Învățământul se desfășoară în principal în limba rusă, dar și în limba bașchiră și limba tătară. În republică funcționează mai multe ansambluri și companii de dansuri și cântece populare, o rețea de teatre naționale, muzee și biblioteci. Anual au loc mai multe festivaluri folclorice. Bașcortostanul deține un loc de frunte printre toate subiectele federale ruse prin
Bașchiria () [Corola-website/Science/304711_a_306040]
-
multe festivaluri folclorice. Bașcortostanul deține un loc de frunte printre toate subiectele federale ruse prin numărul mare de muzee, biblioteci publice, depozite de carte și case de cultură. În republică funcționează șapte teatre de stat bașchire, patru ruse și două tătare, Opera de Stat și Teatrul de balet, Orchestra națională simfonică, un studio de film și mai multe colective filarmonice. Școala bașchiră de balet este renumită în toată lume, mulți dintre elevii acestor școli obținând importante premii în Rusia și în
Bașchiria () [Corola-website/Science/304711_a_306040]
-
propriu-zise. Însă se deduce faptul că erau organizați într-o orânduire asemănătoare cu a feudalismului timpuriu prin ierarhia militară din cadrul tribului. Marile decizii erau adoptate într-un consiliu militar-aristocratic suprem, o adunare generală, cunoscută sub denumirea "„kuriltai”" (sau "kurultai", pe tătara "korîltai"). Kuriltaiul alegea și marele han. După legendă mongola, mongolii se trăgeau dintr-un lup și o ciuta (căprioara) care trăiau la izvoarele râului Onon la poalele muntelui sfânt "„Burhan Haldun”" (aflat la circa 170 km est de Ulan Bator
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
supranumită "Orașul Alb". Întreaga zonă a fost numită "Coasta de Argint" din aceleași motive. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi parte a orașului) numită "Mumcil" în timpul administrației românești și "Momchil" în bulgară. Satul avea populație majoritară de etnie tătară. Locul era populat de ionieni în secolul V î.Hr.. La acea vreme, așezarea era numită "Kmuni" sau "Krunoi" (în grecește însemnă "izvoare"), datorită abundenței izvoarelor carstice din zonă. <br> Mai târziu a fost redenumit "Dionysopolis " după numele zeului Dionysos, al
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
a Ungariei a evoluat alături de cea a Poloniei și Boemiei. Regatul Ungar a deținut suzeranitatea asupra Moldovei și Țării Românești (Ungrovlahia), pe care nu și-a putut-o menține efectiv. Între 1241-1242 Ungaria a fost asaltată și înfrântă de hoardele tătare și mongole conduse de Batu Han în bătălia de la Muhi. Treptat, în timpul "dinastiei Árpád" statul maghiar s-a alăturat civilizației europene. Sub dinastia Angevinilor, Ungaria și-a pierdut controlul asupra Valahiei în urma bătăliei de la "Posada" din 9-12 noiembrie 1330, dusă
Istoria Ungariei () [Corola-website/Science/303690_a_305019]
-
la Veliko Târnovo și fiind condus de românii din dinastia Asan, imperiul a luptat pentru supremația în regiune, împotriva Imperiului Bizantin, statelor cruciate și Ungariei, ajungând la zenit în timpul lui Ioan Asan al II-lea (1218-1241). Ca urmare a invaziilor tătare, a conflictelor interne și a atacurilor constante ale bizantinilor și ungurilor, puterea statului a decăzut spre sfârșitul secolului al XII-lea. Din 1300, sub împăratul Theodor Svetoslav, Bulgaria și-a recuperat puterea, dar spre sfârșitul secolului al XIV-lea statul
Istoria Bulgariei () [Corola-website/Science/304078_a_305407]