4,810 matches
-
și turnau mereu cafea din ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult la tătari le plăcea să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci ce erau. Săraci, săraci, dar
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
și fluiera la deputată, în realitate femeie de serviciu la primărie (nu le spun numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei acest episod din viața acelor “politicieni” ai vremurilor trecute. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și ale comunelor, erau tătărești. Mama mare pe nume Semilia împreună cu familia sa, erau sosiți în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei și al Râmnicului Sărat. Ea vorbea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
-lea, hunii prin sec. al IV-lea, mai spre sfârșit, gepizii flanează în secolul următor, avarii în secolul al VI-lea, urmează slavii, vinși ungurii prin sec. al IX-lea, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X - XII și tătarii în secolul al XIII-lea... Toți alogenii au lăsat urmași prin casele aborigenilor. Amintiri. Basme. Obiceiuri. Poporul se tot reinventează după fiecare val. Nu cresc bine primele generații de goto-vizi-tai-van-gep-romano-daci și apar hunii. Prin 376. Migratori de origine mongolă. Nu
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
era cunoscută prin sec. al XIII-lea sub numele de Cumania, cu multiple toponime, negate, ca origine, de unii lexicologi, trecute la „de origine necunoscută”. Pe această linie genetică vine Nadia Comăneci?! Pi buni! Pe la 1300 vin, din neantul asiatic, tătarii, la fel de puși pe harță continuă. Refrișează Europa cu sângele lor năvalnic și creează pagini de epopee în zilele marelui Ștefan prin luptele care pe care. Pentru moldoveni. Cum eram aici de secole i-am liniștit și pe aceștia. Plăcându-le
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
și alte seminții de prin Orientul Mijlociu), care s-au amestecat în următoarele zece secole, cu alte scursuri migratoare, vânturate de istorie pe teritoriul țării noastre, de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
a ochilor ei. Nu că n-aveam poeți să răsfoiască dicționarul limbii române să-l aducă la marginea mării de poezie, n-aveam prima viteză cosmică de-a ajunge la Luceafăr. El, cu ochii mari, ba senini, ba înnourați după cum tătarii ori turcii dinlăuntru ori de dinafară încercau să amestece cu apă sângele românesc ori să-nsereze pe dealul dicționarului limbii române, El cu brazde pe frunte de Ardeal și de Muntenia și de Moldova a prins cu mâinile-i puternice lăuta
DE CE UN SINGUR DOR de VASILE PIN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361011_a_362340]
-
Petru Maior, marele Voievod întregitor ar fi ctitorit, la sfârșitul secolului al XVI-lea, chiar o biserică din piatră - prima biserică ortodoxă din Târgu-Mureș. Dar, de-a lungul vremii, orașul a fost, în repetate rânduri, incendiat și prădat, ba de tătari, ba de armatele otomane sau/și de cele habsburgice. În anii 1601-1602, trupele generalului austriac Basta au jefuit și incendiat orașul, ca represalii pentru participarea populației sale la luptele duse de Mihai Viteazul împotriva stăpânirii habsburgice. „Atunci, în ziua de
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
o continuitate demnă, bogată în fapte istorice. Încă de la început Severinul a avut de făcut față amenințării adversarilor tradiționali ai regatului maghiar, pentru ca în 1241 să fie pustiit de marea invazie tătară. O cronică contemporană menționează o luptă dată de tătari în părțile „Valahilor negri” cu Beseremban, pe care îi biruiseră. Presupunerea ce se face este că Beseremban este transcrierea greșită a demnității de Ban de Severin 11 care conducea probabil avangarda armatei ce întâmpina o parte a oastei tătărăști credem
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
fortificațiile cetății Severinului, ca și a altor cetăți ce țineau de aceasta, au fost insuficiente pentru a face față chiar atacului unor oști de călăreți, neînzestrate cu arme și tehnică militară de asediu. Pentru remedierea acestei deficiențe majore, după retragerea tătarilor, regele Bela al IV-lea cheamă Ordiunul Cavalerilor Ioaniți (sau ospitalieri) cu magistrul Rembald, cărora le cedează, în anumite condiții, întreaga Țară a Severinului, acordându-le și alte avantaje. În această situație, opțiunea regală nu este întâmplătoare, cunoscute fiind calitățile
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
armele împotriva păgânilor și schismaticilor, ca să apere regatul nostru și credința creștină 13. Pe aceștia, în parte i-am așezat în locurile cele mai primejduite, la hotarul Cumanilor de peste Dunăre și al Bulgarilor, pe unde și-a făcut intrarea armata tătarilor în vremea invadării regatului nostru. De aici chiar gândim și nădăjduim ca - dacă Dumnezeu va ajuta truda noastră și a acestor frați și dacă Domnul Scaunul Apostolic îi va avea vrednici de ocrotirea sa, să întindem vlăstarii credinței catolice așa cum
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
așezat în mijlocul regatului nostru pentru apărarea castelului ce facem să se zidească pe lângă Dunăre, la care lucru neamul nostru nu este dedat. Căci Dunărea este apa rezistenței; aici și noi, oricât de nepregătiți și grozav loviți, zece luni am rezistat tătarilor, atunci când regatul nostru nu avea aproape deloc cetăți și apărători” 14 Valoarea și eficiența militară recunoscută a acestor călugări-ostași (era vorba de numai 50 de cavaleri(poate 100!) cu însoțitorii lor) aduși în Banatul de Severin rezultă și din privilegiile
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
de o importanță excepțională pentru descifrarea unor realități politico-militare și social-economice din țara Severinului, precum și din celelalte părți ale Olteniei și Munteniei. Acordându-se, prin această diplomă, Cavalerilor Ioaniți drepturile și obligațiile banului de Severin, reglementări instituite încă înaintea invaziei tătarilor, prin care pe de o parte se urmărea organizarea apărării regatului în această parte, iar pe de altă parte se urmărea asigurarea continuității suzeranității asupra teritoriului dintre Carpați și Dunăre. Pentru aceasta Cavalerii Ioaniți primeau întreaga Țară a Severinului (Terra
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
la poalele muntilor Ore, ca mărime cam cât Constanța, având o suprafața de 244 kmp și o populație de peste 230 mii locuitori, slovaci, unguri, germani, etc. Istoria sa se întinde până în Evul Mediu, de când datează și catedrala lui impunătoare. Când tătarii au devastat Ungaria prin 1241-1242, coloniștii germani din regiunea Saxoniei Inferioare s-au așezat în Košice, trăind împreună cu populația locală de origine slavă. Împreună au construit un oraș protejat de ziduri fortificate și au dezvoltat meșteșugurile, negustorii organizându-se în
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
la vremea potrivită blagosloviți de partid și de stat (Dumnezeu avea alte îndatoriri) cu câte doi băieței, niște scumpi care la masa festivă aveau cam cinci-șase anișori, în jur de o sută de kilograme fiecare și comportamentul adecvat unui conducător tătar din timpul năvălirilor. Atmosfera de sărbătoare a fost susținută de răgetele îngerașilor și de reproșurile adresate în cor profesorului că e un sărăntoc, un zgârcan, un inconștient, un iresponsabil care nu s-a gândit o clipă la familie ci numai
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
tratatul de la București din 1913, că România a preluat prin ”furt” Cadrilaterul după al doilea război balcanic, un teritoriu care nu a fost românesc și că cedarea lui în 1940 a fost ceva firesc, deoarece etnic era populat de bulgari, tătari și turci. Chiar și în filmele artistice după 1990 e prezentat Cadrilaterul ca un rapt de care noi românii trebuie să ne simțim permanent vinovați și să ne punem cenușă în cap.În realitatea Dobrogea de sud, numită eronat și
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
în teritorii care transced granițele de azi până spre Bug la est, Burgas la sud, Tisa la vest, Carpații Păduroși la nord, iar prin aromâni până în Munții Pindului. În secolul XIII Dobrogea a devenit capitala Hoardei de Aur prin prințul tătar Noqai, cu capitala la Isaccea și o placă turnantă a comerțului genovez spre China. La începutul secolului XIV cnezii și voievozii valahi și slavi din Dobrogea se revoltă cu sprijinul Bizanțului și înființează un stat puternic condus de româno-slavi cu
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
bizantinii împotriva porturilor genoveze din Dobrogea și de la Dunăre. El și-a căsătorit fiica cu un prinț bizantin și a primit titlul de despot. A bătut monedă proprie cu stema vulturului bicefal dobrogean. Și-a întins prin lupte împotriva bulgarilor, tătarilor și genovezilor voievodatul de la brațul Chilia la nord până la sud de Mesembria, spre Constantinopol. El a ridicat o puternică cetate de piatră la capul Caliacra și a ocupat porturile genoveze de la Mangalia până la Vecina și Isaccea. A încercat să doboare
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
chipeș, mândru, ager la minte și-nvățat. Avea sânge fierbinte și prețuia cinstea, însă era de o duritate căreia i-a mers numele. Spre uimirea ofițerilor săi, prințul, deja cu renume de mari fapte vitejești în luptele cu turcii și tătarii, sare s-ajute sania Catharinei. Și din nou uimire: la Bastion, după ce frumoasa blondă cu ochi albaștri a predat tot ce trebuia, Vlad i-a luat cu grijă mâna mică și rece și ia sărutat-o, așa cum știa că obișnuiau
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
aflu? Și ce ecou? Nu mai văd pământul. Doamne, ce scurtă mi-a fost tinerețea. N-am știut să-mi iubesc decât mama. Am avut doi frați...dar au murit și ei în luptă. Sora mea a fost răpită de tătari. Vin...vin la tine, dar te rog să ai grijă pe pământ de mama. E singură și neajutorată. Vin ploile. Pământul își va spăla fața și soarele...îl va lumina din nou și din seva trupului meu și a celorlalți
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
ce avea să-i poarte spre Istanbul. Tineri, bătrâni, femei și copii urmau în robie pe cea ce le condusese destinele, alături de fiul ei, Alexandru, pe care Doamna îl ridicase în tron, în urma celuilalt fiu, Constantin. Acel fecior, înecat de tătari, în urma pierderii războiului de la Cornul lui Sas, pe Prut. Abia împlinise șaisprezece ani când, aventurierul Ștefan Tomșa, pretendent la tronul Moldoveni, îl trase în lupta în care căzuse prizonier. După pierderea lui Constantin, Elisabeta a știut, cu multă înțelepciune, să
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
din a căror neam Doamna Elisabeta se trăgea, și să-i atace în drumul lor spre lași. Când Vodă bătuse în retragere, vornicul cu alți doi boieri ce nu îi mai vrură domnia vasală leșilor, în fruntea celor două mii de tătari, în apropierea lacului Dracșani, pe drumul dintre Hârlău și Botoșani, tăie drumul fugarilor, făcându-i prizonieri. Cum îl văzu în mâna supușilor lui se apropie ca turbat de Alexandru Movilă și-i smulse cuca din cap, semnul puterii voievodale: - De
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
voievod, își îndreptau pașii spre securea călăului. Carul le fusese tras spre eșafod. Lângă Schender Pașa ședeau pe pernele mătăsoase și moi, cu picioarele încrucișate, Principele Radu Mihnea al Ardealului, fugarul Domn al Munteniei, Radu Șerban, vornicul moldovean Bucioc, hanul tătarilor, bulucbașa de ieniceri Selim, bulucbașa de akingii Ibrahim, generalii Noranim și Acșagîr. Pe două rânduri de perne, mai sus decât toți ceilalți, ședea Schender pașa. Purta o za de Damasc, sub care se vedea binișul stacojiu, lung, cu mânecile largi
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
la poalele muntilor Ore, ca mărime cam cât Constanța, având o suprafața de 244 kmp și o populație de peste 230 mii locuitori, slovaci, unguri, germani, etc. Istoria sa se întinde până în Evul Mediu, de când datează și catedrala lui impunătoare. Când tătarii au devastat Ungaria prin 1241-1242, coloniștii germani din regiunea Saxoniei Inferioare s-au așezat în Košice, trăind împreună cu populația locală de origine slavă. Împreună au construit un oraș protejat de ziduri fortificate și au dezvoltat meșteșugurile, negustorii organizându-se în
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
Acasă > Poeme > Meditație > TARABE ALBE Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului tarabe albe gustând din poezia vieții, refrenu-i puf de păpădie se-nalță păsări fără aripi,armonica de simfonie tu val,ce val înalți spre timpuri,albit de tainici
TARABE ALBE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368589_a_369918]