944 matches
-
cumințenie de se mirau și tutunul și andreaua ce-i apucase ! Doar privirile li se încrucișau întrebătoare, din când în când, stabilind cine verifică zburătorul, să vadă de nu i-au înghețat aripile. După vreo patru ore, când a venit tăticul acasă și a întrebat unde este fata, toți păreau mirați cum de doarme așa mult. Au tras un pic de zburătoare și, în sfârșit, a început să se învârtă elicea, ocazie cu care cei direct implicați au primit, ca prin
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul XXVI Furia lui Soare-Împărat Să-l lăsăm puțin pe Mărțișor să se dezmeticească și să ne întrebăm,ce mai face prințesa Primăvara? O fi ajuns acasă la scumpul ei tătic? Sigur că a ajuns, pentru că Nor Alb și grupul său de flăcăi, nourașii albi, scăpați din crâncena bătălie cu luptătorii lui Nor Vânăt, au purtat trăsurica prințesei prin cer cu multă grijă. Mai ales că în preajmă zbura și căpitanul
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
a văzut, lui Soare-Împărat îi venea să sară în sus de bucurie, dar s-a prefăcut foarte întristat și mirat: - Ce s-a întâmplat, dragii mei? Primăvara i-a căzut în brațe, izbucnind în hohote de plâns: - Nu mai pot, tăticule! Cred că am să mor! Iubitul meu a fost ucis în luptă sau poate-i prizonier. Mă îngrozește numai gândul la ce chinuri și cazne va fi supus. Ceilalți stăteau deoparte, cu capul plecat, rușinați. Căpitanul Zefir a îngăimat spăsit
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
cumplitei Ierni. Iar inima lui Mărțișor și dragostea mea pentru el ne-au fost scut în cuptor. Soare-Împărat privi în gol, încruntându-se. Așa era. Fata lui avea dreptate. Străinii nu-i sunt dușmani. A greșit amarnic cu ei. - Hai, tăticul meu drag! îl întrerupse din reverie Primăvara, alintându-se. Iartă-i și crede în cele ce ți-au spus! Săriră și slujitorii: - Iertare, Majestate, iertare! Pe fața lui Soare-Împărat se înfiripară mugurii unui zâmbet luminos: - Destul! M-am înșelat în
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
Naveta Spațială, ăsta este, s-a întâmplat. Ce trebuie să te superi și să plângi că blegul ? Ce, numai tu ai patru, cinci ani, numai tu vorbești cu tatăl tău despre spațiu, Navete Spațiale, rază fotonica, unghiuri de intrare ? Toți tăticii din ziua de azi vorbesc cu copii lor așa, toți încearcă să le vorbească despre altfel de povești decât cele cu zmee și babe. Taty tot încerca să se justifice și să mă împace. Mă prindeam până la urmă și înțelegeam
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
străduiesc să te protejez, să te salvez de nenorocirile care te pândesc și tu îmi vorbești obraznic? Nu înțelegi că asta e ultima ta șansă ca să te retragi cu demnitate din viesparul pregătit să te distrugă? Fii cuminte și înțelept, tăticule! Derutat, Mărășteanu tăcu.Își cuprinse fața cu palmele și izbucni în plâns. Se simțea absorbit de vârtejul destinului. Ce să mai țină cu dinții? De ce să țină? Cei din jur îi aruncau priviri de gheață. Pe toți îi înnebunise cu
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
iubitul și stimatul Occident. Asta-i viața! Mama ei de viață nenorocită! Că doar noi am vrut-o așa. Vorba e...eu ce fac? Tot un chioșculeț? Ce să mai rod, că s-a ros, ce era de ros? Nu, tăticule! (vorba lu’ șefu’). Eu vreau să fac ceva, să produc ceva pentru oameni. Ce să produc? Cine mai produce-n țara asta inundată de mărfurile străinilor? Astăzi toată lumea cumpără, nu produce. Asta era! O firmă de import. Ce să aduc
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
zis doctorița ? - Doctorița, zice că nu e nimic grav, copilul n-are nimic la glandă. Vestea asta m-a bucurat mai mult ca orice pe lumea asta. Corina, cu mânuțele ei firave m-a cuprins de după gât, bucuroasă, exclamând fericită: - Tăticule, n-am nimic! Am scăpat! Așa-i? - Da, n-ai nimic, puiul meu! Ce mare e Domnul! (în conformitate cu întâmplări autentice) (sfârșit) Referință Bibliografică: Liniștea de Cernobâl (2) - ultima parte / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1182, Anul IV
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
mustrare, Mi-e dor de Edenul din care Adam și Eva cu tot neamul lor lipsesc. Mi-e dor de Tatăl meu cel sfânt Și plâng ingenunchiata La poarta Raiului ce e-ncuiata Că-i frig și bate vântul pe Pământ. Tăticule, deschide-mi poartă O clipă doar, să ma-ncalzesc. Să fug din iadul pământesc. Am să te-ascult, te rog Deschide-mi poartă! Père, ouvre-moi la porte Mon Père des cieux me manque, Me manques șes reproches, Me manque l
TATA, DESCHIDE-MI POARTA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353320_a_354649]
-
deși apa curentă din sat nu mai solicita reîmprospătarea stocului celei potabile. Cu reticențe în glas deoarece, judecat la rece, i se păruse aventuroasă propunerea făcută cu îndrăzneala oferită de umbra copacilor în pragul nopții, Ionel tatonă: - Îți dă voie tăticul? - Chiar ai vorbit serios aseară? Mama a avut reticențe în acest sens. Tata a dat din coadă, poate scapă de-o gură de hrănit. - Se referă la perioada plimbării noastre orășenești? - Tu ce crezi? Doar n-oi fi sperat să
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
te văd cum ești fără ele. Dar adio vise deșarte.” Oarecum dojenitoare dar zâmbind îngăduitor la gluma erotică mama fetei ripostă: - Nu te juca cu cutumele satului. Aici te vei întoarce și aci vei trăi după terminarea școlii, Cel puțin tăticul tău speră asta. Deși majori rămâneți tot copii părinților voștri și trebuie să-i respectați respectând regulile agreate de ei. Tineretul are azi alte reguli de comportare. Poate vom deveni și noi orășeni, dar până atunci va trebui să ne
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
fi foame și matale, Tot cărând sacu-n spinare. Pe la școli, pe la spitale Nu-ți dă nimeni de mâncare. Moșule, fă o minune, Ți-am scris înăuntru-n plic; Eu la nimeni nu te-oi spune, Vreau o mamă și-un tătic! Măcar azi, de ziua ta, Roagă-l tu pe Dumnezeu; Poate ne va asculta, Spune-i că mă rog mereu, Eu nu vreau ca alți copii Să mă joc cu jucării; Pe mama vreau s-o țin de mână Și-
MOŞULE, MOŞ NICOLAE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353003_a_354332]
-
noștri. Cea mai mare bucurie pe care o putem trăi este reușita lor, de aceea vă îndemn să-i sprijinim permanent, căci familia, școala și biserica sunt centre vitale ale educației pentru viață.” După încheierea festivității, elevii, însoțiți de mămici, tătici, bunici sau alte rude, plini de emoție, au pășit în sălile de clasă, frumos amenajate, care îi așteptau să le însuflețească. Cum o vorbă înțeleaptă spune că ,, Omul sfințește locul”, este firesc să afirmăm că și elevii dau strălucire și
NUANȚE DE TOAMNĂ, UN NOU ÎNCEPUT de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354546_a_355875]
-
îndreptîndu-se către Borcan cu mersul lui săltat, spastic și întinzându-i mâna: - Ooo, să trăiești nea Borcane, ce mai faci, dom’le? Marinică aflase deja că era frate cu Borcan, cizmarul de la ei din sat, și cu Chiva. - Să trăiești, tăticule, bine fac, cu Marghioala mea, car pentru voi... Da’ ia uită-te tu colo, pă banca aia! Marinică a zărit-o îndată pe maică-sa sub castan, printre numeroșii elevi care ieșeau buluc din sala de mese. A alergat șontâcăind
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
deși apa curentă din sat nu mai solicita reîmprospătarea stocului celei potabile. Cu reticențe în glas deoarece, judecat la rece, i se păruse aventuroasă propunerea făcută cu îndrăzneala oferită de umbra copacilor în pragul nopții, Ionel tatonă: - Îți dă voie tăticul? - Chiar ai vorbit serios aseară? Mama a avut reticențe în acest sens. Tata a dat din coadă, poate scapă de-o gură de hrănit. - Se referă la perioada plimbării noastre orășenești? - Tu ce crezi? Doar n-oi fi sperat să
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
te văd cum ești fără ele. Dar adio vise deșarte.” Oarecum dojenitoare dar zâmbind îngăduitor la gluma erotică mama fetei ripostă: - Nu te juca cu cutumele satului. Aici te vei întoarce și aci vei trăi după terminarea școlii, Cel puțin tăticul tău speră asta. Deși majori rămâneți tot copii părinților voștri și trebuie să-i respectați respectând regulile agreate de ei. Tineretul are azi alte reguli de comportare. Poate vom deveni și noi orășeni, dar până atunci va trebui să ne
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
Tatăl, baronul Trahanache, nimic. Chiar nimic.. Dar de vizavi, de la prefectură, se aud vaete iar jandarmul are proasta inspirație să cheme medicul. Toată asistența nu a mai avut ochi decât pentru Nea Fănică, prefectul care s-a dovedit a fi tăticul proaspătului născut. Ce să-i faci intrase în aplicare decretul. În marea sa bunătate, poate și datorită apropierii campaniei, baronul Trahanache i-a iertat. Mulțumirea de a strânge la piept un puiuț care-l va numi tată era prea mare
O SCRISOARE REGĂSITĂ, PARODIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353111_a_354440]
-
gâștele, gâgâitoare, măi zboară ș-acum printre nori și eu mă-ntorc, de la pădure, cu brațul încărcat de flori. Și mama mea, acolo-n vis, e tânără și e zglobie, o văd venind dinspre colnic, cu sortul plin de păpădie. Tăticul, râde, pe la poartă, de glumă spusă de un vecin și viața le pare frumoasă ciocnind câte un pahar de vin. Alerg pe drum cu alți copii înșir , pe ață, floricele, le pun la gât și mi se pare că-s
COPILUL A ÎMBĂTRÂNIT... POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347070_a_348399]
-
pentru rochia ruptă de vacă. La plecare însă, când să ieșim din curte, mamaia, care ne privea zâmbind, l-a întrebat pe tataie când se aștepta cel mai puțin: -Ce ai făcut cu polul, Gogule? L-ai dat fetei?! -Lasă, tăticule! a început mămica. -Hai, dă-mi polul, am sărit repede cu gura, că doar vaca ta mi-a rupt-o; adică promiți și te faci că uiți? După ce și-a tras pălăria mai spre ceafa, tataie a băgat mâna în
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
viță nobilă. Așa cum cer europenii! -Și eu trebuie s-o scot pe cea hibridă. Dar costă mult să pun nobilă. E vorba să mă ajute Nelu, fecioru-mio din Spania. -Dorele, taică, cum e pe la voi, pe-acolo? -Cum să fie tăticule?! Greu. Pericole la tot pasul și căldură de te topești. Talibanii nu se lasă cu una cu două. -Am auzit că la început când ăștia luptau împotriva sovieticilor au fost instruiți și înarmați de americani. -Așa este, nene Cârțule! Acum
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
și înarmați de americani. -Așa este, nene Cârțule! Acum îi înarmează în secret oameni de afaceri din Rusia, Pakistan și chiar americani. Banii nu au culoare politică, au doar interes înmulțirea lor... spunea un mare economist german. -Ce mai știi tăticule despre vărul matale Necșulescu? Ăla ... putred de bogat. -Nu mai știu nimic. Mi-a spus acum câțiva ani Ana lui Fănică din București că ar fi murit. Atâta tot. Că a avut o înmormântare cu multă lume și făloasă. -Dorele
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
Spre seară l-au găsit vinovat pe tataie Gogu, care ar fi adus un borcan gol în loc de unul plin. Am respirat ușurată când am auzit concluzia finală. La câteva zile, când tataie trecut pe la noi, mami i-a spus: -Bine, tăticule, ai adus un borcan mânjit cu untură, de s-a supărat și proprietăreasa când i-am spus că mi-a dispărut untură. -Aoleu, taică, i-a răspuns acesta fâstâcit, nu eu l-am pus; asta este vina Susanei. Ne-am
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
că la oraș. De fapt acesta a fost argumentul cel mai convingător de a accepta tataie să ne despărțim. -Mă lași fără față? a întrebat-o supărat pe mami, în ziua când am plecat împreună la București. -Ce să fac, tăticule? Nu vezi că în loc de sărut-mâna, strigă precum țăranii, să trăiești nea Gheorghe! Tataie a înghițit în sec făcându-și de lucru prin grădină mai grăbit că niciodată, doar la plecare, când și-a șters nasul mai mult decat trebuia, mi-
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
că la oraș. De fapt acesta a fost argumentul cel mai convingător de a accepta tataie să ne despărțim.-Mă lași fără față? a întrebat-o supărat pe mami, în ziua când am plecat împreună la București.-Ce să fac, tăticule? Nu vezi că în loc de sărut-mâna, strigă precum țăranii, să trăiești nea Gheorghe!Tataie a înghițit în sec făcându-și de lucru prin grădină mai grăbit că niciodată, doar la plecare, când și-a șters nasul mai mult decat trebuia, mi-
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
mare de incompatibilitate între cetățenia română și brevetarea unor invenții epocale sau încasarea unor drepturi de autor. Exită un singur român care a reușit să obțină premiul Nobel trăind în România , Ioan Moraru (1985 Premiul Nobel pentru Pace). Dar pentru că “tăticul” nostru Nicolae Ceaușescu țintea spre același premiu și deținea puterea în România , puțini români au aflat despre performanță lui Ioan Moraru. Stilul tradițional românesc de marginalizare a geniilor, valorilor și performerilor români, ignoranța și lipsa de respect și recunoaștere a
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]