376 matches
-
practicile cooperatiste au constituit o preocupare de prim ordin în ansamblul literaturii social-economice din țara noastră. Mai mult, ideile și soluțiile cooperatiste ocupau un loc important în programele diferitelor partide politice. Atât ca economist, cât și ca om politic, Gheorghe Tașcă a luat o parte deosebit de activă în discuțiile legate de cooperație și a publicat numeroase lucrări în care își susținea în mod strălucit punctele de vedere. De asemenea, în lucrările sale s-a ocupat în mare măsură de problemele economice
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
politică față de regimul legionar. În perioada 1942-1943 a făcut parte dintre cadrele universitare care au ținut prelegeri la Castelul Peleș din Sinaia pentru desăvârșirea pregătirii regelui Mihai I. Aceste prelegeri au constituit baza cursului de economie politică pe care Gheorghe Tașcă l-a publicat în 1945 Ultima manifestare din domeniul economic a fost o conferință pe care a ținut-o la Ateneul Român în 1946, în cadrul unui ciclu intitulat " Idei călăuzitoare în istoria poporului român". Conferința avea tema " Ideea legăturii cu
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
Ultima manifestare din domeniul economic a fost o conferință pe care a ținut-o la Ateneul Român în 1946, în cadrul unui ciclu intitulat " Idei călăuzitoare în istoria poporului român". Conferința avea tema " Ideea legăturii cu pământul" iar în cadrul ei Gheorghe Tașcă arăta că conceptele comuniste ale colhozurilor sunt contrare spiritului țăranului român. Dar în 1946 timpurile începuseră să se schimbe. Conferința a fost întreruptă de agitatori ai partidului comunist care invadaseră sala și scandau lozinci. Ea a fost ținută peste câteva
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
comunist care invadaseră sala și scandau lozinci. Ea a fost ținută peste câteva săptămâni în aula Academiei de Înalte Științe Comerciale și Industriale, siguranța fiind asigurată de studenții anti-comuniști care au împiedicat accesul perturbatorilor. După terminarea Facultății de Drept, Gheorghe Tașcă se înscrie în Partidul Conservator. Participă la alegerile din 1905 în calitate de candidat al partidului în județul Tutova și reușește să câștige un loc de deputat. După întoarcerea sa de la studiile din Franța l-a urmat pe Take Ionescu în Partidul
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
să câștige un loc de deputat. După întoarcerea sa de la studiile din Franța l-a urmat pe Take Ionescu în Partidul Conservator Democrat, contribuind la definirea orientării economice a partidului. În 1918 partidul Conservator Democrat s-a desființat iar Gheorghe Tașcă a trecut în Partidul Național Democrat al lui Nicolae Iorga în cadrul căruia a activat până la desființarea partidului, în 1938. În cadrul activităților sale în acest partid, pentru o anumită perioadă a fost director al ziarului Neamul Românesc înființat de Nicolae Iorga
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
1930 este numit ministru plenipotențiar al României la Berlin. Situația grea a Românei în condițiile crizei economic determinase pe Gheorghe Mironescu primul ministru al României să încerce să obțină condiții comerciale mai avantajoase din partea Germaniei și îl însărcineze pe Gheorghe Tașcă să negocieze cu guvernul german acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Aceste tratative au fost încheiate cu succes în cursul anului 1931. În 1932 Gheorghe Tașcă este numit ministrul al Industriei și Comerțului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
încerce să obțină condiții comerciale mai avantajoase din partea Germaniei și îl însărcineze pe Gheorghe Tașcă să negocieze cu guvernul german acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Aceste tratative au fost încheiate cu succes în cursul anului 1931. În 1932 Gheorghe Tașcă este numit ministrul al Industriei și Comerțului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La căderea guvernului Iorga, Gheorghe Tașcă și-a concentrat activitatea spre cea didactică. După desființarea Partidului Național Democrat, Gheorghe Tașcă a trecut la Partidul Național Țărănist
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Aceste tratative au fost încheiate cu succes în cursul anului 1931. În 1932 Gheorghe Tașcă este numit ministrul al Industriei și Comerțului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La căderea guvernului Iorga, Gheorghe Tașcă și-a concentrat activitatea spre cea didactică. După desființarea Partidului Național Democrat, Gheorghe Tașcă a trecut la Partidul Național Țărănist, fiind membru în delegația permanentă a partidului și președinte al organizației județului Tutova. A participat la alegerile din 1946 în calitate de
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
cursul anului 1931. În 1932 Gheorghe Tașcă este numit ministrul al Industriei și Comerțului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La căderea guvernului Iorga, Gheorghe Tașcă și-a concentrat activitatea spre cea didactică. După desființarea Partidului Național Democrat, Gheorghe Tașcă a trecut la Partidul Național Țărănist, fiind membru în delegația permanentă a partidului și președinte al organizației județului Tutova. A participat la alegerile din 1946 în calitate de candidat în județul Tutova. Dar alegerile din 1946 au fost falsificate în mod grosolan
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
Tutova. A participat la alegerile din 1946 în calitate de candidat în județul Tutova. Dar alegerile din 1946 au fost falsificate în mod grosolan și toate locurile de deputați au revenit Frontului Național Democratic, condus de comuniști. La 1 august 1950, Gheorghe Tașcă este arestat de autoritățile comuniste împreună cu alți foști demnitari ai perioadei precomuniste. Este încarcerat în închisoarea Sighet în celula 58. Din cauza regimului sever la care a fost supus și lipsit de orice îngrijire medicală, Gheorghe Tașcă s-a stins din
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
1 august 1950, Gheorghe Tașcă este arestat de autoritățile comuniste împreună cu alți foști demnitari ai perioadei precomuniste. Este încarcerat în închisoarea Sighet în celula 58. Din cauza regimului sever la care a fost supus și lipsit de orice îngrijire medicală, Gheorghe Tașcă s-a stins din viață, după o grea suferință la 12 martie 1951. A fost înhumat în groapa comună a închisorii. Pentru activitatea sa a fost distins cu ordinul Coroana României, cu grad de comandor și cu Ordinul Gediminas al
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
perioada 1928 - 1930 lucrează la Geneva, împreună cu alți diplomați, dintre care este de relevat Savel Rădulescu, în echipa condusă de Nicolae Titulescu, care era delegatul permanent al României la Liga Națiunilor. În anul 1929 Eugen Filotti se însoară cu Elisabeta Tașcă, fiica profesorului Gheorghe Tașcă, la acea dată rectorul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale. În 1930 este numit Director al Presei și al Informațiilor în cadrul Ministerului de Externe. În acea perioadă politica externă a României, condusă de Nicolae Titulescu
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
la Geneva, împreună cu alți diplomați, dintre care este de relevat Savel Rădulescu, în echipa condusă de Nicolae Titulescu, care era delegatul permanent al României la Liga Națiunilor. În anul 1929 Eugen Filotti se însoară cu Elisabeta Tașcă, fiica profesorului Gheorghe Tașcă, la acea dată rectorul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale. În 1930 este numit Director al Presei și al Informațiilor în cadrul Ministerului de Externe. În acea perioadă politica externă a României, condusă de Nicolae Titulescu urmărea desăvârșirea unui sistem
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
diferite organizații internaționale, concentrându-se asupra activităților de combatere a corupției. s-a născut la București, la data de 27 octombrie 1930. Tatăl său, Eugen Filotti a fost un diplomat român, iar mama sa, Elisabeta Filotti, era fiica lui Gheorghe Tașcă, economist și politician român, la acea dată Rector al Academiei Comerciale. În perioada 1936 - 1940 Andrei Filotti a învățat la școlile primare române din Grecia și din Bulgaria, unde tatăl său era în post. Apoi, în perioada 1940-1947 a urmat
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Petre, Niculae Găman, Constantin I. Popescu, jandarmul Ion Iordache zis Iordănescu, Gh. Comșa și Nicolae Lescenco, jandarmi ; plutonier major Nițu Ștefan, plutonierii Nicolae Bularda, Ion N. Cașotă, Neacșu Crăciun, V. Moisescu, Gh. Niculescu, Gh. Oancea, Const. Sârbu, Ion Stănciucu, V. Tașcă și Nicolae Zăinescu, sergentul instructor Tudor Petre și soldatul Barabas Ion. În scurtă vreme, comisia a stabilit că în multe crime mai erau implicați 55 prefecți de județ, 55 comandanți de jandarmi, cel puțin tot atâția comisari, inspectori și ofițeri
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
-a IUCN (parc național), situată în nord-estul României pe teritoriul vestic al județului Neamț. Aria naturală se întinde în extremitatea central-vestică a județului Neamț (aproape de limita de graniță cu județul Harghita), pe teritoriile administrative ale comunelor Bicazu Ardelean, Ceahlău și Tașca și al orașului Bicaz, în apropierea drumului național DN12C care leagă municipiul Piatra Neamț de orașul Gheorgheni. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 5 martie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, Bicazul era o comună rurală inclusă în plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, formată din satele Bicaz, Chițirig, Capșa, Cârnu, Cheile-Bicazului, Crasna, Fârțigu, Floarea, Fundu Bicazului, Gura Bicazului, Hamzoaia, Izvorul Muntelui, Mărceni, Neagra, Poiana Corbului, Secu, Tașca și Ticoș, având o populație totală de 2416 locuitori. În comună funcționau șase mori, opt fierăstraie, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Muntele a aceluiași județ, având 2550 de locuitori în
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
mori, opt fierăstraie, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Muntele a aceluiași județ, având 2550 de locuitori în satele Ața, Bicaz, Capșa, Cârnu, Chișirig-Neagra, Ciungi, Hămzoaia, Izvoru Muntelui, Poiana Cârnului, Secu, Tașca, Ticoș, Floarea și în cătunul Mărceni. În 1931, câteva sate din comună au fost desprinse pentru a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăcini și Poiana Cârnului. În 1950, comuna a fost
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
aceluiași județ, având 2550 de locuitori în satele Ața, Bicaz, Capșa, Cârnu, Chișirig-Neagra, Ciungi, Hămzoaia, Izvoru Muntelui, Poiana Cârnului, Secu, Tașca, Ticoș, Floarea și în cătunul Mărceni. În 1931, câteva sate din comună au fost desprinse pentru a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăcini și Poiana Cârnului. În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. Un an mai târziu, au început lucrările de construcție a barajului pe lacul de
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
înălțime. Diferența dintre cotele maximă - aflată la 516 m altitudine și minima - aflată la 434 m altitudine, este de 82 m, depinzând de regimul de exploatare. Geologic amenajara este situată în zona flișului Carpaților Orientali. Două captări secundare aflate la Tașca respectiv Izvoru Muntelui, deviază apa râurilor Bicaz respectiv pârâului Izvorul Muntelui în lacul principal. Cea de la Tașca se constituie în spatele unui baraj de tip stăvilar cu două câmpuri deversoare echipate cu 2 stavile segment cu clapetă, fiind limitată de un
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
este de 82 m, depinzând de regimul de exploatare. Geologic amenajara este situată în zona flișului Carpaților Orientali. Două captări secundare aflate la Tașca respectiv Izvoru Muntelui, deviază apa râurilor Bicaz respectiv pârâului Izvorul Muntelui în lacul principal. Cea de la Tașca se constituie în spatele unui baraj de tip stăvilar cu două câmpuri deversoare echipate cu 2 stavile segment cu clapetă, fiind limitată de un dig lateral cu o lungime de 1,3 km și un dig de pamant lung de 60
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
Muntelui, cu dirijarea acestuia direct în galerie (conductă îngropată cu diametrul de 3 m și lungime de 150 m). Debitul normal de transport al derivației la nivelul normal de retenție al lacului este de 15 m/sec. Apa acumulată la Tașca este folosită atât pentru producerea de energie electrică în centrala hidroelectrică „Bicaz-Stejaru” cât și pentru alimentarea fabricii de ciment din localitate sau pentru alte cerințe din aval. Concepția acumulării permite - la nevoie, mărirea volumului acesteia la circa 31 milioane m
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
pornea câteva luni mai târziu. Cu un an înainte de finalizarea barajului, au pornit lucrările în aval de acesta pentru realizarea celorlalte amenajări hidroenergetice. În 1980 s-a finalizat și captarea secundară a râului Bicaz în lacul principal - prin construcția la Tașca a unui baraj și a galeriei de aducțiune derivată din acumularea nou constituită. Planul de exploatare a lacului, s-a făcut pe baza observațiilor hidrologice desfășurate într-o perioadă de 3 decenii (1919-1939). Gospodărirea apelor acumulate este prevăzută pentru 2
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
actual (2012]) al rezervației este ONG Clubul Montan Român Piatra Neamț. Intervențiile antropice asupra rezervației au început prin construirea unei captări de apă în anul 1953 la un izvor din Cheile Șugăului, pentru cariera din proximitate - a Fabricii de ciment din Tașca Ele s-au reluat în 1999 prin lucrări miniere la un izbuc. Odată cu cu distrugerea în anul 2002 a acestuia prin dinamitări, în vederea construirii unei captări pentru o fabrică de îmbuteliere a apei, intervențiile au căpătat un aspect controversat. Declanșarea
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
Petre, Niculae Găman, Constantin I. Popescu, jandarmul Ion Iordache zis Iordănescu, Gh. Comșa și Nicolae Lescenco, jandarmi : plutonier major Nițu Ștefan, plutonierii Nicolae Bularda, Ion N. Casotă, Neacșu Crăciun, V. Moisescu, Gh. Niculescu, Gh. Oancea, Const. Sârbu, Ion Stănciucu, V. Tașcă și Nicolae Zăinescu, sergentul instructor Tudor Petre și soldatul Barabas Ion. În scurtă vreme, comisia a stabilit că în multe crime mai erau implicați 55 prefecți de județ, 55 comandanți de jandarmi, cel puțin tot atâția comisari, inspectori și ofițeri
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]