437 matches
-
pe Columna lui Traian nu apar daci folosind lulele : „Traian n-ar fi pățit atâtea nevoi spre a înfrânge pe daci - remarca sarcastic Odobescu - dacă i-ar fi găsit scărpinându-se în cap cu luleaua în gură sau trăgând cu tabiet din narghilea” (76, pp. 111 și 115). Fără să-l mai nominalizeze pe Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu i-a ironizat teoria privind „lulelele dacice” și în cursul său de Istoria archeologiei, pe care l-a publicat în 1877 : Dacă archeologii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiindcă erau eventual mai ieftine. „Tutunul de Valahia” era foarte apreciat, spre deosebire de unele tipuri de „tutun turcesc” necultivat (Nicotiana rustica), de calitate inferioară, așa-numita mahorcă. în „romanțul original” al lui Nicolae Filimon, ciocoii fanarioți, vechi și noi, își făceau tabietul fumând „ca turcii” din „ciubucele și narghelelile cele umplute cu parfumatul tutun al Siriei”, sau cu „parfumata plantă arabică numită gebel”, sau cu „tumbekiu aromatic, cumplit de tare” (zice Radu Rosetti), lăsându-se „cufundați în acea dulce extază pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fumul tutunului din ciubuc”) și muștiucul : „Imamea : Adică osul sau piatra lucrată ca sfârcul țâței, ca țâța vacii, ca un nastur ce să pune în vârful zeva- nelei șî, îmbucând-o în gură, suge fumul prin ea din ciubuc” (278). Tabietul marilor boieri de a fuma împreună era un ceremonial fanariot de socializare. Nu era însă înțeles sau gustat de toți călă- torii străini prin Țările Române. Este simptomatică reacția de stinghereală manifestată de un diplomat danez, Clausewitz, care în 1824
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau tot cea veche o va înghiți, cine știe?! Când scrii? Cum scrii? Cât de mult lucrezi la un poem/ text? Ai niște obiceiuri, niște "habitudini"? Nu mă plâng de asta, dar nu mi-am putut permite niciodată să am tabieturi de scriitor. Cât am reușit să scriu, am scris pe apucate. Mi-ar fi plăcut să petrec nopți lungi, cu cărți și manuscrise, cu țigări și cafea..., însă, până una-alta, sunt constrâns să mă trezesc la ora la care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de-al doilea Imperiu (1852-1870), mai ales datorită curții ostentative a lui Napoleon al III-lea și a bărbațiilor cu dare de mână care se Învârteau În cercurile imperiale, creând un mediu ideal pentru stilurile de viață opulente și pentru tabieturile costisitoare ale celor supranumite grandes horizontales. Însuși Louis Napoleon a avut o amplă serie de amante, incluzându-le aici pe englezoaica Miss Howard, italianca Amelia Virginia Castiglione („angajată” de Cavour, primul ministru al Piemontului, să-l seducă pe Împărat pentru ca
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
slăbiciunilor sale de burlac Între două vârste, prin clasificarea și enumerarea lor, Fima spera să se Îndepărteze de el Însuși, să creeze o distanță ironică și să-și apere visurile și respectul de sine. Uneori Însă, această urmărire obsesivă a tabieturilor sale ridicole sau imorale i se părea nu o linie de apărare Între el Însuși și celibatarul trecut de prima tinerețe, ci mai degrabă o stratagemă a acestuia din urmă, pentru a se descotorosi de el și a-i uzurpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vânau de cele care cădeau pradă, ajunsese să știe orele de vânătoare ale tuturor speciilor și locurile unde stăteau la pândă gângăniile lipsite de aripi; pe cele zburătoare îi venea mai greu să le urmărească, deși își aveau și ele tabieturile lor. Anabis învățase să se folosească de substanță lui gazoasă pentru a împinge pe nesimțite victimele spre destinul lor. În felul acesta, ajunsese să procure hrana în cantități suficiente, apoi mai mult decât suficiente. Dar crescând mereu, îi era mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
te sperie să nu te mai urci În autobuz? Ai spus la poliție. — Am Încercat. Haide, Feffer, mă bagi În lucruri care nu-mi plac. — Faptul că te-a gonit din autobuz, aia ar trebui să te deranjeze, amestecul În tabieturile tale, În obiceiuri și așa mai departe. Te temi de el? — Păi chiar am fost agitat. Inima chiar mi-a bătut grozav de tare. Mintea e așa ciudată. Obiectiv vorbind, nu am nevoie de asemenea experiențe, dar există un dor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
primii indieni angajați în Administrația civilă a Indiei (mult timp rezervată engleziloră și bucătarul său (ușor frustrat că se află în serviciul unui indian!Ă. Cei doi, judecătorul și bucătarul, formează un cuplu clasic, de schiță britanică, cu toate ticurile, tabieturile și ridicolul aferente, doar că sunt... indieni. Autoarea știe să nu lase lucrurile la suprafața lor anecdotică și, în câteva capitole retrospective, îi dă „Judecătorului“ o adâncime de roman psihologic de cea mai bună calitate. Din această combinație nu lipsește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
de câte ori mi-a fost greu și și-a deschis brațele larg pentru mine de câte ori a fost nevoie. A îmbătrânit foarte repede, așa cum se întâmplă uneori cu cei nefericiți, care aleg să se retragă în ciudățeniile lor și să-și exerseze tabieturile de dimineață până seara, numai ca să uite că nu trăiesc viața pe care și-au dorit-o. Mai știi cum îi spuneam cu David, Miss Havisham? Într-un fel a fost așa și, într-un fel, nu. Din mine nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
vrednicul de înaltă cinstire parlamentar dâmbovițean, aproape printre lacrimi. * * * Deși retras din viața publică de câțiva ani buni, fostul deputat Cotescu Ciprian nu reușește sub niciun chip să se sincronizeze cu pulsul cotidian al vieții de familie sau cu ansamblul tabieturilor pensionarilor din urbea natală... Și asta pentru simplul motiv că în perioada deputăției a dobândit mai toate metehnele de mare grangur care nu greșește nicicând, care are dreptate oricând, care dă verdicte întotdeauna, care a fost lider legitim dintotdeauna, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
altuia este o..." "Ce dracu m-a apucat!? Vorbesc de unul singur ca nebunii?! Noaptea, pe o bancă, într-un parc?! Am uitat că sunt singur?... Că Filip nu mai e cu mine. Începusem să mă obișnuiesc cu el, cu tabieturile și pedanteriile lui, cu trupul lui scund întotdeauna corect îmbrăcat, cu țigările lui fine tăiate cu briciul în jumătate, cu jurnalul lui cu scoarțe negre în care n-am înțeles niciodată ce naiba nota... Am reușit o dată, cu multe tertipuri, să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
gust; era o simplă nerozie! Profesorul Marinescu a fost nevoit să plătească amenda respectivă, fără să clipească măcar. La noi nici nu s-a mai uitat. Trenul, scârțâind plictisit din toate încheieturile, întocmai unui bătrân cu ciudățenii, deranjat degeaba de la tabietul lui, își urni roțile alene, pufăind morocănos, parcă mustrător și cu drept cuvânt supărat pe elevii certați cu disciplina. A doua zi, luni, la liceu, a fost scandal mare de tot! Profesorul Marinescu a reclamat cazul lui Jujucă și s-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Chiar dacă există, o salut ca necesară. De la cântecul lumesc, care înmuia inimile bunicilor pe vremea lui Ion Ghica, la o poezie de experiență și transfigurare, nu se poate sări într-un singur veac. Să ne înfundăm, fără regrete, în acest tabiet al romanței și elegiei. Pace Poeziei leneșe! Poeților implicați, complimente. Cu Craii de Curtea-Veche în sul și Cetatea de Argint transcrisă, e nimerit să mă eschivez la timp în celălalt univers de curății și semne. Viața literară, 10 martie 1928
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
spală bazinul ca pe o coajă de nucă. Dansez în valuri și mă gândesc la viața aborigenilor. Acum o săptămână am fost invitată la cină la Mihai, fostul soț al Silviei. Acesta părăsise țara în 1947 în suita regelui. Păstrează tabieturi de pe vremea aceea, zice că o vreme a stat în același hotel cu regele, la Paris, că se vizitau reciproc, de acolo a învățat o grămadă de ceremonii, el ține cu sfințenie la ele, numai că acestea nu se mai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
dinți, jucându-i absent, între degete, arabul de argint cu turban, de pe capacul lulelei, dormita lângă șemineul cu horn înalt, clădit din piatră în care din cauza zilelor ploioase trosneau, arzând permanent, despicături mari de arțar canadian. Prin repetiție continuă, acest tabiet neobișnuit se converti în cotidiană cutumă: la ore din cele mai matinale, Profesorul se așeza în aceeași poziție favorită, cu spatele la biblioteca înțesată de cărți, ca și cum s-ar fi temut ca voluminoasele-i tomuri să nu-i sufle divina inspirație. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
din Spania, din Mexic și din ăia... ce înțelege omul de șaptezeci de ani? Dacă ea a făcut cursuri, ce trebuie să mă terorizeze și pe mine? A învățat și ea cursuri latino-americane. De dans, ce să mă enerveze cu tabieturile ei. E texte învățate, stă, dă ochii într-o parte și ascultă în cască. Nu-mi place nici Mircea Radu, pe mine nu mă afectează poveștile astea. Singura emisiune pentru hoți era aia a lui Dan Negru, cu Bate Palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
copiilor, ci și să-i compătimim pe cei care au. Ne-am obișnuit unul cu altul, ne-am făcut un obicei unul din celălalt. Tu n-ai cum să-nțelegi asta... — Nu, nu înțeleg. — Ei bine, eu am devenit un tabiet al neveste-mii și Elena un tabiet al meu. Totul se desfășura după un program echilibrat la noi acasă, totul, la fel ca mesele. La douăsprezece punct, nici un minut mai devreme sau mai târziu, supa e pe masă, în așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cei care au. Ne-am obișnuit unul cu altul, ne-am făcut un obicei unul din celălalt. Tu n-ai cum să-nțelegi asta... — Nu, nu înțeleg. — Ei bine, eu am devenit un tabiet al neveste-mii și Elena un tabiet al meu. Totul se desfășura după un program echilibrat la noi acasă, totul, la fel ca mesele. La douăsprezece punct, nici un minut mai devreme sau mai târziu, supa e pe masă, în așa fel, încât zilnic mâncăm aproape aceleași feluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dacă nu vrei. Am început să-l numim „intrusul“! Și eu am visat că murea într-o dimineață cu un os pus de-a curmezișul în gât. — Ce barbarie! — Da, ai dreptate, o barbarie! Și adio punctualitate, adio comoditate, adio tabieturi! Ieri Elena a început să aibă vărsături; se pare că asta e una din neplăcerile stării numite... interesantă! Interesantă! Interesantă! Halal interes! Vărsături! Ai pomenit vreodată ceva mai indecent, mai murdar? — Dar ea pesemne e în culmea fericirii că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Nu fiindcă sunt în „străinătate”, nu mă simt deloc așa o dată ce am prieteni și vorbesc românește (ceea ce nu e mereu bine). E doar un loc unde nu este familia mea și casa mea. Cred însă că vârsta contează. Îmi fac tabieturi. Marțea merg la Sahara Mart, magazinul cu produse „orientale” al unor iranieni, de unde iau telemea bulgărească, roșii organics, iar azi am luat zacuscă de ardei capia, foarte bună. Căci, mărturisesc, mâncarea este multiculturală, diversă și anostă. Iar eu mănânc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
obișnuită, spune Trish, arătând în jur. Poți să le pui cum dorești. Fă-ți locul așa cum îți convine. Tu ești profesionista ! Amândoi par să aștepte să zic ceva. — Categoric, spun cât pot de profi. Evident că am... îhm... propriile mele... tabieturi. Asta, de pildă, n-are ce căuta aici. Arăt la întâmplare spre un obiect. Va trebui să îi schimb locul. — Serios ? Trish pare fascinată. De ce ? Urmează un moment de tăcere absolută. Până și Eddie pare interesat. — Am eu o teorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ușă sau orice altceva... el e persoana pe care s-o întrebi. Am să țin minte, zic. Mersi. — Dar Nathaniel, te rog foarte mult să n-o deranjezi pe Samantha, adaugă Trish, aruncându-i o privire severă. Fiindcă ea are tabieturile ei. — Evident, spune Nathaniel, încuviințând grav. În clipa în care Trish ne întoarce spatele, îmi aruncă o privire amuzată și simt că mi se urcă sângele în obraji. Adică ce vrea să spună cu asta? De unde știe că nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ei. — Evident, spune Nathaniel, încuviințând grav. În clipa în care Trish ne întoarce spatele, îmi aruncă o privire amuzată și simt că mi se urcă sângele în obraji. Adică ce vrea să spună cu asta? De unde știe că nu am tabieturile mele ? Doar fiindcă nu știu să gătesc, nu înseamnă că nu pot să fac absolut nimic. — Deci totul e OK, da ? Trish își ia geanta. Ai găsit chestiile de curățat ? — Ăă... mă uit în jur confuză. — În spălătorie ! Dispare un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
îndreptățite?“ Și după o vreme, iarăși: „Da, da, mă ocup de psihologia claustrării. Asta e obsesia mea, da“. Și iarăși, cândva: „Izolarea și neputința în care suntem ținuți are și avantaje, credeți? Nu cumva are și avantaje subdezvoltarea, apatia? Toate tabieturile, gândiți-vă! Siesta, relațiile de familie, lecturile, mâncarea gătită acasă, ordinea, politețea copiilor, prieteniile... Pentru toate astea nu mai e timp în lumea modernă, nu-iașa? Pe când noi, ostatecii...“. Dar pleacă deja doctorul Marga. Se ridică, la un moment dat, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]