572 matches
-
cobră, clopoțeii exaltă văpăi. Otrava nu este crudă reușind să dresezi uniform. Pielea plesnește de nudă, sânul mic, potrivit de enorm. Melodia doarme știută Melodia doarme știută, vremea ciripește în ceas, preludiu dublu la nuntă, clipa n-are chip de taifas. Inelul exaltă pe deget, mireasa mai iute ar plânge plăcere de n-ar fi-n poet, gâtul cu sânge și-ar frânge. Dar ceasul rămâne discret. Bani de aur Am încercat să scuip bani de aur și rotunzi, fulgi abandonați
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
necunoscută/ și mă întreb oare ce mister îmi ascunde” (Un meniu mereu același). Perspectiva senectuții se dilată spre a descrie un arc supraindividual. La un capăt al său se află melancolia ancestrală, transcrisă cu resignare: „Sfînta familie/ stă noaptea la taifas/ pe prispa unei case vechi/ întrun sat din banat/ străbunicii bunicii părinții/ își trec moartea/ din mînă în mînă/ ca pe niște clondire cu răchie/ nu-i văd nu-i aud dar presimt/ că se înghesuie unii în alții/ să
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
zici banchet, - observă el, te gândești la chiolhanurile indivizilor grași, mâncăcioși, imbecili, nevizitați de nici o idee... Bineînțeles că nici tinerii noștri scriitori de azi, răzbeliți, dedați filosofărilor sexy, n-ar scăpa nici dânșii ocazia de a spune în stilul lor... Taifasuri,... Flecăreli,... Palavre ; găsindu-se, până la urmă și un șef de rubrică T.V., mai acătării, mai franțuzit, care să zică Cozerii ; ori pe-ălălalt, convivul crunt, ce dă cu banul: Vrăjeli... Cum spune Horațiu: Non erat his locus!... nu era cazul
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]
-
cultură de expresie romanșă: Carmenaweg, Arnold Spescha, Weinberg, Alfons Maissen etc., un cartier de intelectuali, aș spune. Deși noiembrie, Cuera era ninsă, iar căsuțele tipice, acoperite de zăpadă, sugerau atmosfera de Crăciun din povești. Am stat o dimineață întreagă la taifas în biroul cald al scriitorului, în timp ce doamna Deplazes, o violoncelistă pasionată și cunoscută, ne trimitea din bucătăria de la etaj aromele îmbietoare ale bunătăților ce ne așteptau la prânz. Mă simt onorată de prietenia lui Gion Deplazes, cronicar al timpului său
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
și a lui, fiindcă a investit timp, energie, nervi și bani), Petre Geambașu a avut mai mulți spectatori decât unii dintre invitații de peste hotare! Evident, un merit l-au avut partenerii media (“Actualitatea Muzi- cală”, “Ultima oră”, “Literatorul”, Europa FM, “Taifasuri”, “Formula AS”, ș.a.), sponsorii (Trust Motors - importator oficial al mărcilor Peugeot și Citroën în România, Marshal Turism, restaurantul “Vatra neamului”), prietenii, în frunte cu scriitorul Carol Roman. Eleganța spectacolului, care ne-a amintit de vremurile bune de altădată (de când n-
Jum?tate de veac pe scen?! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
consens unanim sau măcar suficient de larg asupra înțelesului acestei sintagme ["muzica țigănească"]". Dacă tema cărții este, după știința mea, una încă neabordată frontal cel puțin în peisajul etnomuzicologic românesc, nu tot astfel stau lucrurile în ce privește formula ei de abordare. Taifasurile despre muzica țigănească" se așează pe o tradiție solidă și pe deasupra prestigioasă, dacă ne gândim că inițiatorul ei a fost, prin anii "3o ai secolului trecut, Constantin Brăiloiu, anume tradiția anchetei etnologice " acest instrument de "radiografiere" din chiar interiorul lor
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
și pe deasupra prestigioasă, dacă ne gândim că inițiatorul ei a fost, prin anii "3o ai secolului trecut, Constantin Brăiloiu, anume tradiția anchetei etnologice " acest instrument de "radiografiere" din chiar interiorul lor a realităților oricărei culturi orale. (Considerate din acest unghi, "Taifasurile"" alcătuiesc incontestabil un prețios "corpus de documente etnologice orale", cum le recomandă autoarea.) Să mai adaug că în calitate de etnomuzicolog, Speranța Rădulescu este o eminentă cunoscătoare/cercetătoare a muzicii lăutărești din România, munca asiduă de teren, studiile numeroase și de ținută
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
în chiar preambulul teoretic al noii sale cărți, cercetătoarea face la un moment dat precizarea binevenită: în carte va fi vorba numai despre "muzica țigănească" executată de lăutari și nu despre "muzica țigănească" în totalitatea ei". Mă întorc la chestiunea "taifasurilor" ca anchete etnologice. Desigur că față de "chestionarele" din anii interbelici ale lui Brăiloiu, "taifasurile" pe care Speranța Rădulescu împreună cu un grup de etnomuzicologi români și străini le poartă cu subiecții " muzicanți profesioniști și semi-profesioniști, români și țigani, din diferite zone
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
precizarea binevenită: în carte va fi vorba numai despre "muzica țigănească" executată de lăutari și nu despre "muzica țigănească" în totalitatea ei". Mă întorc la chestiunea "taifasurilor" ca anchete etnologice. Desigur că față de "chestionarele" din anii interbelici ale lui Brăiloiu, "taifasurile" pe care Speranța Rădulescu împreună cu un grup de etnomuzicologi români și străini le poartă cu subiecții " muzicanți profesioniști și semi-profesioniști, români și țigani, din diferite zone ale țării " se diferențiază semnificativ, în primul rând prin cursul mult mai liber, mai
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
grup de etnomuzicologi români și străini le poartă cu subiecții " muzicanți profesioniști și semi-profesioniști, români și țigani, din diferite zone ale țării " se diferențiază semnificativ, în primul rând prin cursul mult mai liber, mai lax, mai capricios al convorbirilor. Farmecul "taifasurilor" îl constituie între altele faptul că participanții la ele navighează nestingherit de la un subiect la altul (muzică, dar și viața profesională și viața de fiecare zi, familia, relațiile sociale, socio-profesionale, inter-etnice etc.), dar această libertate nu trebuie să ne înșele
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
cu care se identifică și pe care o socotesc "a lor"? ș...ț Muzica pe care romii-muzicanți profesioniști o cântă pentru ei înșiși?" sau pentru alții?" etc. Să nu ne așteptăm să găsim în paginile cărții " atât în suita de "taifasuri" cât și în interesanta expunere teoretică ce le premerge " răspunsuri tranșante (adeseori nici chiar răspunsuri pur și simplu) la întrebările pe care tocmai le-am înșiruit. Ezitări, contradicții, răspunsuri vagi, clișee, termeni sau noțiuni înțelese sau explicate variabil de unul
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
țigănească" din perspectiva insider-ilor se sprijină pe relativ puține certitudini, pe care autoarea le creionează atent într-un subcapitol final al expunerii sale teoretice. Citind aceste "însemnări finale", apoi recitindu-le după ce te-ai lăsat purtat pe nisipurile mișcătoare ale "taifasurilor" nu-ți poți reprezenta "muzica țigănească" altfel decât ca pe o realitate proteică, multiplu și instabil ipostaziată, scăpând oricăror analize după criterii apriorice. " "Adevărurile" referitoare la "muzica țigănească", oricare ar fi ele, sunt circumstanțiale", scrie Speranța Rădulescu, unele dintre ele
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
muzica țigănească", oricare ar fi ele, sunt circumstanțiale", scrie Speranța Rădulescu, unele dintre ele fac parte, mai notează ea, "din categoria celor etern provizorii și conjuncturale". Pentru specialiști " etnologi, etnomuzicologi, muzicologi (cercul lor este extensibil în unele domenii umaniste conexe) " "Taifasuri despre muzica țigănească" va apărea probabil ca o carte-provocare nu numai prin tema ei ("chestiunea atât de sensibilă, îndeosebi în România, a "muzicii țigănești", cum spune autoarea) ci și prin îndrăzneala și neconformismul unui demers teoretic clădit pe multe necunoscute
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
mulți să o considere) sau o dezarmantă recunoaștere a dificultăților acestuia, inseparabilă de hotărârea de a-l continua și adânci? Pentru publicul obișnuit, în schmb, și în general pentru toți cei dispuși să-și depășească măcar în parte barajele interioare, "taifasurile" propriu-zise sunt deschiderea spre o lume, o lume îndeobște puțin, superficial sau deloc cunoscută. Prin desfășurarea lor niciodată previzibilă, prin firescul atitudinilor și prin spusele pline de culoare și haz ale "subiecților", prin amestecul savuros de spontaneitate și clișee al
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
pline de culoare și haz ale "subiecților", prin amestecul savuros de spontaneitate și clișee al acestor spuse (printre care străbat nu o dată fulgurante adevăruri), prin descrierile de cadru și consemnările diferitor amănunte de "scenariu" realizate cu talent de autoarea cărții, "taifasurile" cuceresc și desfată, sunt " cred " lectura pe care mulți dintre noi o vom face și o vom încheia cu zâmbetul pe buze.
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
mai toate îngrijite. Unele chiar cu termopane, inox, grădini cu borduri de cărămidă date cu var. Numai la porți și pe șanțuri, bălării, pir și rochița rândunicii, dominate de tulpini înalte de ștevie cu semnițe în vârf. Nelipsita bancă pentru taifasurile duminicale. La fel și în cartierele mărginașe ale orașelor, care însă mai au în plus vecinătățile unor scheletice hale sau fiare ruginite, rămase de pe vremea industriilor ceaușiste. Spre centru, blocuri jerpelite și, în fine, piața cu clasicul centru civic, și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4619_a_5944]
-
Sorin Lavric Cînd doi prieteni se apucă să discute pe marginea politicii, rezultatul nu poate îmbrăca decît două forme: fie cea obișnuită a taifasului cotidian, acel gen de pălăvrăgeală în cursul căreia, sub pretext că dezbați un eveniment, îl transformi în debușeu al antipatiilor proprii; fie cea a conversației ținute în frîu, caz în care accentul cade nu pe împărtășirea reacțiilor proprii, ci pe
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
la Paris, orașul de reședință al artistei, în care autorul a incitat-o pe aceasta să se desfășoare cu dezinvoltura care o caracterizează în a-și povesti viața cu bucuriile, emotiile și nefericirile ei. Abundă stilul colocvial; asistăm la un taifas intelectual, rafinat alcătuit dintr-o serie de povești atractive rostite de o persoană care s-a mișcat, a trăit și a creat într-o lume de sfârșit de secol XX, o lume de artiști mari, de regizori, muzicieni, politicieni, impresari
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
2012 reprezintă ultima oprire a Caravanei Gaudeamus din acest an, o ediție specială care aduce o cifră rotundă în cadrul târgurilor organizate de Radio România, fiind evenimentul cu numărul 70 din seria evenimentelor cuprinse în Programul Lectura. Cărți proaspete și îmbietoare, taifasuri scriitoricești și o atmosferă de destindere intelectuală sau discuții despre cărți și autorii lor - astfel își va aștepta târgul vizitatorii, timp de cinci zile pe litoral, anunță organizatorii. Invitații speciali ai târgului de carte vor fi elevii din cadrul Consiliului Județean
Târgul de carte "Gaudeamus", la Mamaia, între 11-15 august by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21367_a_22692]
-
boieresc, într-o liniște măsurată de un ceas cu pendula. Nu este exclus ca pe o masă să se afle o farfurioara cu dulceața de cireșe amare și un pahar cu apă de fântână, aburit. Pentru scriitor, publicistica este un taifas. Iar publicistul - un amfitrion, care nu are voie să vocifereze, cu venele de la gât umflate, așa cum fac atâția alți "amfitrioni" din presa de azi, speriindu-si musafirii. Atmosferă este aceea din scrisorile lui Vasile Alecsandri sau Ion Ghica. Ceea ce nu
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
n-aș pleca unde nu știu oamenii, ușile, obiceiurile. Acuma am ca pensionarii contracte determinate, îmi expiră în octombrie. Dacă mă cheamă, mai rămân. Nu mă gândesc că s-ar putea sfârși. Teatrul acesta e buricul lumii mele...“. În... oglinzi Taifasul cu domnul Nica Lazăr în Holul cu Oglinzi al Teatrului Național Timișoara l-am avut. Nici o secundă însă ochii săi n-au adăstat în luciul oglinzilor. Pesemne că oglinzile sale, ni s-a părut a înțelege, nu-s de sticlă
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
299 000 lei); Tudor Greceanu - Drumul celor puțini (Ed. Vremea, 130 800 lei); George Costescu - Bucureștii vechiului regat (Ed. Capitel, 360 000 lei); Tatiana Slama-Cazacu - Rachiu cu parfum de femeie: crime asezonate (Ed. Capitel, 164 000 lei). presa la zi Taifasuri. Horoscop, medicină și paranormal, acestea sunt cele trei direcții editoriale pe care le dezvoltă noul „săptămânal de medicină naturistă, sănătate și frumusețe“ intitulat „Taifasuri“. Editată de grupul de presă „Taifasuri Media“ SRL, revista este condusă de directorul Adriana Bahmuțeanu. „Scepticii
Agenda2005-12-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/283517_a_284846]
-
Slama-Cazacu - Rachiu cu parfum de femeie: crime asezonate (Ed. Capitel, 164 000 lei). presa la zi Taifasuri. Horoscop, medicină și paranormal, acestea sunt cele trei direcții editoriale pe care le dezvoltă noul „săptămânal de medicină naturistă, sănătate și frumusețe“ intitulat „Taifasuri“. Editată de grupul de presă „Taifasuri Media“ SRL, revista este condusă de directorul Adriana Bahmuțeanu. „Scepticii acestei lumi au spus că nu poți cunoaște inima unei femei, după cum nu e cu putință să cunoaștem cerul. Dar a încercat cineva? “, se
Agenda2005-12-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/283517_a_284846]
-
crime asezonate (Ed. Capitel, 164 000 lei). presa la zi Taifasuri. Horoscop, medicină și paranormal, acestea sunt cele trei direcții editoriale pe care le dezvoltă noul „săptămânal de medicină naturistă, sănătate și frumusețe“ intitulat „Taifasuri“. Editată de grupul de presă „Taifasuri Media“ SRL, revista este condusă de directorul Adriana Bahmuțeanu. „Scepticii acestei lumi au spus că nu poți cunoaște inima unei femei, după cum nu e cu putință să cunoaștem cerul. Dar a încercat cineva? “, se întreabă în editorialul de start redactorul
Agenda2005-12-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/283517_a_284846]
-
cu fatalitățile timpului. Nu lipsesc, în acest sens, nici elementele anecdotice. Lipsit de găzduire bucureșteană, el se găsește, alături de alți scriitori, între care și Nichita, în colonia de pe Strada Naipu 20, vreme de trei ani. Sunt fragmente ce surprind bonomia, taifasul și ambianța unei tinereți fără posibilități. Fără speranțe concrete. Arcuri în timp dau seamă de triste epiloguri, precum moartea lui Nicolae Velea, găsit înghețat. Sunt, însă, și scene în care talentul literar al lui Gabriel Dimisianu - afară de remarcabila portretistică - se
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]