404 matches
-
rânduri? Nu știi? Nu contează. E un costum elegant, pentru ocazii. Trecură împreună pe sub lumina chioară din mijlocul încăperii și doamna nu-l slăbea din ochi, iar când arăta spre rafturile cu materiale pentru mantouri și pentru costume și pentru taioare, aproape că nu se uita către ceea ce arăta. Părea că știe pe dinafară locul fiecăruia. Tu vrei să-ți faci un costum? l-a iscodit ea cu interes. Ce sunt alea cupoane? a întrebat Puiu. Doamna a făcut ochii mari
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mi-am dat seama că-i mai bine să nu zic nimic, și am făcut stânga-mprejur și m-am dus la dulap să mă-mbrac, nici măcar n-am întrebat-o unde mergem. Mama și-a pus cel mai elegant taior pe care-l avea, unul roșu, încălțând niște pantofi cu vârful ascuțit și toc atât de înalt, cum nu mai văzusem la ea, când a coborât treptele, s-a și împiedicat o dată, și-a fost fost nevoie să se țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pizda mă-sii de ambasador, eu seamăn cu tata, nu cu bunicu’, și atunci ambasadorul s-a uitat din nou la mama, întrebând-o cărui fapt se datorează această vizită neașteptată, la care mama și-a aranjat broșa de pe reverul taiorului și i-a spus că n-ar trebui, totuși, să discute asta așa, pe casa scărilor, iar ambasadorul a încuviințat din cap, scuzându-se, și spunându-i că nu-și dă seama cum de-a putut fi atât de nepoliticos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
uit la raft și să nu-mi mai văd benzile desenate acolo. Între timp, auzeam cum în camera mare și mama deschide dulapuri și trage sertare, scoțându-și hainele și celelalte lucruri, îmi imaginam cum își scoate, unul câte unul, taioarele vechi din dulap, punându-le, pe rând, pe divan, m-am strâns lângă perete cu genunchii ridicați peste care mi-am încolăcit brațele, rămânând așa, acolo pe pat, și trăgând cu urechea la foșnetul hainelor, apoi mama s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
în nici un caz, și treptele erau pline de oameni, dar, când au văzut-o pe mama, s-au dat și ei frumos la o parte, iar noi am urcat treptele, printre bărbați în haine închise la culoare și femei în taioare negre, și am intrat pe ușă. Am crezut că va fi întuneric sau cel puțin semiântuneric, ca-n biserici, dar în loc de asta ne-a izbit o lumină atât de puternică, aproape orbitoare, încât m-a luat cu amețeală, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
schimbe toaleta și nu s-a mai întors. — Tu cum te găteai când mergeai la concertele lui Sergiu? — Mă îmbrăcam în ritmul lui, adică în trei minute, înainte să vină mașina să ne ia. Iarna purtam mai totdea una un taior negru, asemănător cu un smoching femi nin, pantofi de seară, iar la gât îmi puneam colierul de perle roz pe patru rânduri, cu fermoarul de smarald. Primăvara, la festivalurile din mai, mă duceam în rochii de muselină cu flori mari
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
liceu. Mă încrucișasem cu o femeie care trecea în sens invers și care miro sea... a un anume parfum, un parfum dulce și ușor men tolat, mai curând unul de cofetărie decât parfum de damă. Femeia era îmbrăcată într-un taior roz. Îmi aminteam parfumul acela inconfundabil, îmi aminteam și femeia aceea, o știam de fapt foarte bine! Când, rămas cu gura căscată, m-am uitat peste umăr, vederea femeii care se-ndepăr tase, dar a cărei dâră de parfum încă ajungea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
se-mbracă mereu după schimbătoarele mode din reviste și se culturalizează după la fel de efemerele trend-uri artistice. O vezi azi cu ochii încer cănați negru, „punk“, mâine lilină și suavă, în cămăși pastelate de mătase, poimâine femeie de afaceri, la taior și cravată bărbă tească. Azi e fascinată de teatru și se vâră între regizori și actori, mâine intră într-un mediu de artiști plastici, lăsând teatrul baltă. Astăzi citește în extaz cine știe ce autor des coperit subit, îl mitizează, îi dă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Păi, să vedem. Unde încheiem afacerea? La mine acasă, dacă ai încredere. De ce n-aș avea? O rezolvăm. Și-au plecat, bucuroși, s-o rezolve. Acasă la ăsta: unde-i, s-o văd. Acolo. Ad-o-ncoace. A adus-o. Dă-ți taiorul de pe tine. Și l-a dat. I-a privit și admirat bustul. I-a mângâiat, neapăsându-i-i, mai mult decât decent, sânii. Mda, a rostit. S-a dus în spatele ei. I-a netezit și mângâiat talia, fesele, picioarele. Fă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
lemn de pin și sânge care curge pe pereții bucătăriei, a vândut-o de opt ori în ultimii patru ani. — Trebuie să vă pun pe așteptare două minute, îi spune noului proprietar, și apasă butonul roșu. Helen e îmbrăcată cu taior alb și pantofi asortați, dar nu alb ca zăpada; e mai degrabă albul acela când mergi la schi într-o stațiune de lux din Canada, cu mașină închiriată și șofer la dispoziție, cu 14 valize în set și apartament la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ei pline de pete, îmi desface și pantoful celălalt, în timp ce primul se rostogolește pe podea. — Haide, zice, și-și strecoară brațul sub al meu. Scoate-ți haina. Îmi aruncă geaca afară din încâlceala candelabrului. Apoi cravata. Își scoate și ea taiorul și-i dă drumul. În jurul nostru, candelabrul scânteiază în milioane de curcubee de cristal. Căldura sutelor de beculețe. Mirosul de praf ars de pe toate aceste becuri încinse. Totul este orbitor, totul vibrează, iar noi plutim aici, în golul din centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
s-au încrustat fragmente de spinele violete. În limbă i s-au cuibărit cioburi de diamant negru natur. Și Helen zâmbește și zice: — Vreau să fiu împreună cu familia mea. Mototolește într-un ghemotoc șervețelul însângerat și-l îndeasă în manșeta taiorului. Praful s-a ales și de cercei, și de coliere, și de inele. Detaliile în legătură cu costumul ei ar fi că are o culoare. E un costum. E distrus. Ține-mă în brațe, te rog, zice. Dincolo de geamul cenușiu, bebelușul desăvârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ai văzut pe Yves pe faleză cînd erai cu Nicolas. Soția doctorului nu se clinti nici măcar un milimetru. - Dacă erai sigură de faptul că e nevinovat, l-ai fi apărat. Chantal se crispă vizibil, o lacrimă Îi căzu pe elegantul taior șifonat de loviturile lui Pérec. Marie contemplă În tăcere mica picătură de apă sărată care se lățea ca o aureolă pe mătasea fustei, lăsînd-o o clipă pe soția lui Yves să se confrunte cu evidența afirmațiilor ei. Alte două lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
greu, pe care Theodora Îl găsi apăsător În camera supraâncălzită, cu ferestrele bine Închise, și ședea pe jumătate Întinsă Într-un șezlong, fumând o țigară turcească dintr-un portțigaret. Theodorei, așezată drept, În cel mai puțin uzat dintre costumele sale taior, cu mâinile Împreunate În poală, Edith Wharton i se păru pe jumătate grande dame, pe jumătate grande courtisane, zvonurile despre neregulile din viața ei particulară cum nu se poate mai plauzibile. Doamna Wharton recunoscu imediat că nu avea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nevoie de o pauză prea lungă. Tocmai își băuse cafeaua când auzi soneria. Bună, Amanda, spuse surprins. Bună ziua. O lăsă să aștepte un pic, apoi o invită înăuntru. Nu știuse de ce o examina cu privirea. Era foarte frumoasă. Purta un taior bej, pantaloni albi și bluză albă. Avea în mâini un teanc de dosare la care el se uită cruciș. Nu ți-a spus Petru? Sunt noua secretară. Da? Trebuie însă să mărturisesc ceva. Ce s-a întâmplat? Veneam oricum la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
avion a intrat Într-un magazin universal și a ieșit pe partea cealaltă. În timp ce mă apropii de intrare, Încetinesc de la galop la trap și fac o inspecție a hainelor. Pantofi, de același fel, doi? Verificat. Fără vomă de bebeluș pe taior? Verificat. Fusta nu e prinsă În chiloți? Verificat. Sutienul nu e la vedere? Verificat. OK, intru. Parcurg rapid sala mare de marmură de la intrare și Îi arăt scurt permisul lui Gerald de la pază. De când, acum optsprezece luni, au redecorat holul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
se auzeau vocile Înfuriate ale părinților noștri: „Dar le-am spus tuturor că tu ești femeie de afaceri, Kath, și că vei putea să ne explici“. M-am pieptănat, m-am dat cu puțin ruj și am cotrobăit după un taior Armani În șifonierul din camera de oaspeți. Voiam să arăt ca femeia pe care Julie le-o descrisese colegelor ei. Punându-mi taiorul, m-am simțit din nou În uniformă: lâna gri impregnată cu mirosul puterii, al banilor care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să ne explici“. M-am pieptănat, m-am dat cu puțin ruj și am cotrobăit după un taior Armani În șifonierul din camera de oaspeți. Voiam să arăt ca femeia pe care Julie le-o descrisese colegelor ei. Punându-mi taiorul, m-am simțit din nou În uniformă: lâna gri impregnată cu mirosul puterii, al banilor care se fac și al acțiunii energice. L-am Îndesat pe Ben În scaunul pentru bebeluși - a crescut prea mare, trebuie să cumpăr alt scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
merge la bilete, a plecat cu ochii În lacrimi, fără să mai privească Înapoi și lăsându-i nepotului său o imagine care nu-l va părăsit niciodată: Ochenoaia era Îmbrăcată cu rochie maron, În carouri, iar peste rochie purta un taior cafeniu, strâns În talie. Pălăria cu dantelă și pămblicuțe crem ascundea părul castaniu ce se arginta vizibil dar lăsa la vedere sprincenele frumos arcuite, simple și mereu bine Îngrijite, fața prelungă, pomeții ridicați, obrajii cu mici riduri bine mascate cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
vreodată pe un ring), cineva a spus ceva despre mine când treceam rotindu-mă prin apropiere și o voce feminină nazală i-a replicat „Da, nu-i așa că este fermecător?“. Mai văd și acum silueta ei Înaltă Îmbrăcată Într-un taior bleumarin, făcut la comandă. Pălăria mare, de catifea era fixată cu un ac strălucitor. Din motive evidente, am hotărât că numele ei este Louise. Noaptea stăteam treaz imaginându-mi tot felul de situații romantice și mă gândeam la talia ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
În zilele libere la servici. Nimic n-o scoate pe doamna E. mai mult din sărite decît aceste duminici, pe care ea le așteaptă toată săptămîna, călcîndu-i pantalonii negri, cosind un nasture la sacoul sare cu piper, scurtîndu-și fusta de la taiorul mov, În sfîrșit făcînd planuri să meargă Împreună la circ, la Carul cu bere sau la un spectacol de balet, la matineu firește; seara e totdeauna un film la televizor pe care nu vrea să-l piardă. SÎmbăta, de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-și tăria acolo, pierzîndu-și sensurile, pierzîndu-și forma. O urnă În care curg spații inaccesibile. Totul a fost folosit. Mai presus decît lumea, vocile celor din cărți, din morminte. În atelierul lui Niki Bârsan, o femeie Între două vîrste, Într-un taior de vară de etamină ecru se plimbă prin fața fotografiilor care acoperă pereții. Se apropie, se distanțează, Își scoate ochelarii și-i șterge cu batista, se-ncruntă, zîmbește, din cînd În cînd face cîte o remarcă. Fotograful, așezat pe un taburet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
gălăgioși pentru o sală de concerte. Lanternele le joacă În palme, uneori ațintindu-se asupra figurilor celor de pe scaune, dar nu le pasă. Caută, mă gândesc, aparate foto sau de Înregistrare. Mă uit discret către vecina din stânga, o blondă În taior, cu coc și voaletă. Își ține poșeta-n poală și ascultă teatral, cu bărbia ușor ridicată, ca și cum toată muzica i-ar fi dedicată ei, restul oamenilor fiind acolo doar din Întâmplare. Lobul urechii i s-a scurs, ca un cercel
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
prăvăleau niște zbierete care îți înghețau inima. Părea că cineva a înjunghiat doi porci dintr-o dată. Un om ne-a dumerit că acolo se întrunise dăscălimea. Deodată, izbucni afară o namilă cu fața roșie și cozi înnodate pe creștet. În taior verde, părea, la fiecare pas, că se prăvale dintr-un pod. Șovăind către mocirla din șanț, femeia se prăbuși brusc. S-au repezit s-o ridice cîțiva țărani. Au proptit-o în picioare apoi, scîrbiți, au lepădat-o pe-o
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
îl cunoșteam sta de vorbă cu o fetișcană. Vădit în interes de serviciu, tînăra, voinică ca un cal, cu dantură sănătoasă și coadă groasă scăpată pe sub basma, avea aerul rural pe care, la țară, de obicei îl au învățătoarele; un taior de stofă groasă, o basma care mirosea a gaz, ochii de pește mort și trăsăturile de o dulceață aspră întăreau această impresie. Bărbatul mă strigă să-mi facă cunoștință cu directoarea școlii din Dobrina. Îmi declinai răspunderile din repartiție. Deodată
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]