479 matches
-
figură echivocă. „Veniți peste trei zile...!” Tony Pavone văzu negru În fața ochilor. „Cum adică...?” Laboranta cu un calm enervant preciză. „Dactilografa e plecată În concediu!” „O bat eu la mașina de scris...” - se oferi Atena. „Vă rog, aici nu-i talcioc? - se stropși laboranta trântindu-le ușa În nas. Atena izbugni În plâns. „Nemernica, ar trebui reclamată...!” „Cui...!?” - zâmbi amarnic Tony Pavone, luând-o de braț și Îndreptându-se către ieșire. În definitiv, ce mai conta trei zile? Chinuitoare aceste trei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
în spate o sută de ani de existență asemeni clasei acestora. Iar asta e jaf nu revoluție. Semnificativ, pentru evoluția societății, este - observați! - foamea de apropiere a bunurilor pe care burghezia, dezorientată, le desface acum în pragul lichidării ei, în talciocuri, din vânzarea cărora mai supraviețuiește fizic. E o bulversare socială de care profită cei îmbogățiți recent. O clasă dispare, alta îi ia locul, dar cu denumire schimbată. Un act cu adevărat bun, pus la îndemâna celor mulți, dar practicat și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pompe funebre cel legitim, Însoțit de două ajutoare cu aspect simian, echipați cu un coșciug din lemn de pin, sfoară și mai multe cearșafuri vechi, de o aplicație incertă. Alaiul emana o funestă aromă de formol și de colonie de talcioc, componenții săi etalînd tenuri străvezii ce Încadrau niște zîmbete gălbejite și cîinești. Fermín se mărgini să arate spre celula unde aștepta defunctul și binecuvîntă tripleta, care răspunse Încuviințînd și făcîndu-și respectuos semnul crucii. — Umblați În pace, murmură Fermín, tîrÎndu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
femeie gonflabilă, pe care o ținea ascunsă acolo Într-o ladă de zestre, alături de rochia de mireasă a mamei sale și de costumul de infanterist al bunului său tată, decedat pe front; a umflat-o cu o pompă achiziționată din talcioc și s-a băgat cu ea sub pătură. Presimțind că În dormitorul ei se Întâmplă lucruri necurate, Emma Weisser, soția lui de origine normandă, sub pretext că a uitat fierul de călcat În priză, s-a Învoit de la șeful de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de cuvânt a Poliței era tras de păr. Herbina Falcon nu exista decât În mintea ziaristului care scrisese știrea. Cât despre strada Cicoarei, aceasta nu se Învecina nicidecum cu cimitirul Bunavestire, ci era situată sub dealul Galata, În apropierea fostului talcioc, unde urma să fie construită o bază de agrement, cu terenuri de tenis, ștranduri și bazine cu nămol, pentru tratarea unor afecțiuni de natură reumatică... Apariția, la vreme de seară, a piciorului pe Moara de Vânt, duhnea de la o poștă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
avea o casă în București, pe care a închiriat-o parțial am ba sadei Egiptului. Mai târziu spațiul a fost rechizi ționat de niște arabi. Din ce trăiau ai tăi? — Ca toate prietenele ei, foste cucoane, mama se ducea la talcioc să vândă pe nimic jobenele, pelerinele, ghetrele tatei, tablouri de Grigorescu, Luchian, Andreescu, bijuterii. Iarna se vindea direct pe zăpadă. A fost ceva bestial. Oamenii vindeau totul ca să aibă ce mânca. Eu, de afară, nu puteam să le trimit bani
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
avea o casă în București, pe care a închiriat-o parțial am ba sadei Egiptului. Mai târziu spațiul a fost rechizi ționat de niște arabi. Din ce trăiau ai tăi? — Ca toate prietenele ei, foste cucoane, mama se ducea la talcioc să vândă pe nimic jobenele, pelerinele, ghetrele tatei, tablouri de Grigorescu, Luchian, Andreescu, bijuterii. Iarna se vindea direct pe zăpadă. A fost ceva bestial. Oamenii vindeau totul ca să aibă ce mânca. Eu, de afară, nu puteam să le trimit bani
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
buzunar duc ultimul refuz. Stau singur și privesc spre poartă, La o povestea fără de final, Numai secundele se ceartă Și spun că este doar un joc banal. Când trag un fum în piept, mă doare Și rătăcesc pustiu printr-un talcioc, Mai cumpăr iar un pumn de sare, Să-l pun pe rană, peste busuioc. Lumina joacă printre umbre Și eu adorm lângă sofa, nebun Motanul negru face tumbe, îl las în pace, n-am să mă răzbun. Prizonier Alerg ades
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
trăsăturile angeline ale fetei de altădată fără să-și poată recunoaște imaginea alunecată în oglindă. Pentru ea oglinda nu mai exista. Lumea aceea răsturnată nu-și mai reflecta apele înlăuntrul sufletului ei. Sufletul îi era gol și pustiit ca un talcioc încărcat de lucruri mult prea vechi. Avea părul răvășit, ieșit de sub basmaua decolorată de vânt și ploi. Prea multe ploi pentru un suflet descălțat de vise. Hainele îi atârnau în dezordine pe un trup împuținat de zbucium, iar picioarele îi
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
atent că nu mă mai ține cartela, nu-i mai bine să ne vedem undeva să vorbim? - Corect, vino-ncoace! Mai știi s-ajungi? Știam drumul, și tot mi-a luat mai bine de două ore s-ajung, umblând prin talcioc după țoale cu Zina, care se tocmește pentru o bluză și-un blug de-mi vine s-o iau din loc, să zic că nu-i cu mine. Mai pune timpul drumului din Babadag și o să-ți dai seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să fie primit pentru dom’ Emanuel, regele nostru. 32. Deocamdată cel puțin, nu-i cerșitul de ea. Ar mai fi de așteptat, ar mai avea de trudit ca să-nvețe. A-nvățat, în schimb, să se miște prin aglomerația magazinelor, a talciocurilor, a târgurilor duminicale.. Într-o seară, s-a întors acasă cu o sticlă de Cola, altă dată a adus un ciorchine de banane, înșfăcat în trecere de pe o tarabă lăsată de izbeliște de către vânzător pentru douăzeci de secunde, dragostea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ca să fie vândută mobila mai prețioasă. Dar aici, să fim drepți, nu avea dreptate ! Nu prea am avut noi lucruri cu adevărat de valoare, și la acea vreme când se pusese problema să fie vândute, și la Consignația, și la talcioc s ar fi luat prețuri derizorii pe ele. Așa că probabil tot mai bine a fost că Muti a ținut cu atâta încăpățânare la lucruri. Și, ca să-i facă plăcere, a mers într-o după-amiază cu ea, să-și găsească tâmplarul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Coca Cola și poate ne mai oprim pe undeva să bem o bere, Îmi zice În timp ce sărim Într-un tramvai În ultima clipă. Toată Piața Buzești, un pic mai jos de teatru, la capătul Lipscaniului, s-a transformat Într-un talcioc uriaș. Printre stive de haine țipătoare și munții de ambalaje de diverse electronice lucioase, pline de leduri și beculețe verzi sau oranj, se plimbă o mulțime de români euforici. Un tablou colorat care-ți dă, Într- adevăr, amețeli. Andi, cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
televizor. Și nici măcar n-o să se vadă că-s soldat, avînd pe mine niște haine civile atît de date-n mă-sa, așa că nu trebuie să-mi fac nici un fel de griji. Ne fîțÎim prin centru, e plin de lume, talciocul e la locul lui, plin cu acea marfă după care ni s-a lungit gîtul atîta amar de vreme (casetofoane din ale căror boxe lucesc leduri colorate, haine contrafăcute, aspirine Bayer, plus sectorul vicii), de pe terasele din centru răsună muzică
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
zvâcni ideal sprințar, Profesiunea nouă de tunar. Legi de patrimoniu nu s-au statuat, Mai sunt ăhăt! atâtea de palpat. Ei cu focul și tot ei cu fumul, Prind unii hoții, alții le dau drumu. La solduri pe tarabe de talcioc, Se vinde țara, baftă și noroc.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93458]
-
nu par să se integreze nicicum. Dincolo de acestea, bulevardul periferic constituie o ultimă, dar impresionantă barieră înaintea periferiei. Îl străbatem, la nivelul străzii Porte-de-Montmartre, trecînd pe sub un pod care adăpostește, la fiecare sfîrșit de săptămînă, de la ora șase a dimineții, "talciocul", strămoșul pieței de obiecte vechi. Urmașii negustorilor de zdrențe ai zonei de altădată încearcă să vîndă aici bunuri sărăcăcioase de proveniență incertă, etalate direct pe trotuar. Profesioniști ai comerțului cu lucruri de ocazie, ceva mai răsăriți, vin aici să tragă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
admirînd candelabrul de Murano, chilimurile decolorate, cele trei netsuke false, cu poziții pornografice, de pe șemineu, așezate alături de pozele de familie; o femeie cu pantaloni bufanți, un bărbat În haine de duminică, un băiat cu o bîtă de baseball. Cumpărate de la talcioc, așa cum fac mai toate familiile În ziua de azi. Are o slăbiciune pentru falsuri. Diavolul are și el o colecție de fotografii de familie aparținînd bărbaților Între două vîrste pe care i-a ridicat direct de la birou. Mai Întîi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
colecționase bastoane cu stilet și cutii cu compartimente secrete, dar astea erau lucruri scumpe și intrau În concurență cu colecțiile de bibelouri de sticlă și păpuși ale Marianei. Nu-și puteau permite ambele pasiuni, așa că a Început să bîntuie prin talciocuri după valize cu fund dublu, cutii de magician și tot felul de echipamente din arsenalul spionilor. Mariana Îi dădu chiar o Matrioșkă, ale cărei păpușele ascunse unele Într-altele aveau chipurile țarilor și dictatorilor ruși. Cea mai mică era cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Fay, pentru a face testul în urma căruia avea să afle dacă tatăl copilului ei era Laurence sau Jack. Dacă ar reuși să găsească o modalitate de a-l face. — Deci, noul vostru ziar ar urma să fie un fel de talcioc? Henrietta se chinuia să înțeleagă conceptul luând câte o gură din paharul de vin alb - al doilea din seara respectivă, semn că-și făcea de cap. Primul îl băuse în timp ce Lottie se îmbăia, dar îi plăcea atât de mult ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
care nu reușiseră să pună mâna pe unul să aibă impresia că au pierdut ceva important. Atunci aveau să dea fuga la ziare ca să ceară numărul viitor. Fair Exchange trebuia să devină nodul de comunicații al orașului, care anunța fiecare talcioc, ședință cu părinții, târg de vechituri și concert de colinde, oferind totodată urări pentru zile de naștere, șei la mâna a doua și colecții Barbie și Ken abandonate în favoarea albumelor cu abțibilduri Spice Girls. — Nu crezi, întrebă Mike Wooley, invidios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
dormitor. În toți acei ani, Antonio intrase acolo doar de trei ori: o cutie supraîncărcată cu mobilier lipsit de gust, ca și stăpâna casei. O toaletă cu oglinda plină de sticluțe cu parfum rânced - cumpărat la mâna a treia din talciocul de la Porta Portese, că tare-i mai place să o facă pe respectabila, Olimpia Tempesta avea mania de a părea respectabilă, căci nu era. Mostre de parfum rânced - le folosea și Valentina: ultima dată, fetița lui mirosea a babă, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ȘI TU FORȚELOR ARMATE. Însă amuți. La douăzeci și cinci de ani, cariera Emmei ajunsese Într-un punct mort și Începea să apună. Iarna mai Înregistra câte-un refren În studiouri - astăzi discurile acelea mai puteau fi găsite doar pe tarabe În talciocul de la Porta Portese -, iar vara mergea În turnee prin provincie, colecționând stadioane prăfuite, serbări naționale, serbări patronale și câmpenești. În același an 1986, cariera lui Antonio atinsese Însă apogeul. La sfârșitul unui august umed și sufocant, Emma era Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să mă uit bine, la ce pot să renunț, își sortează și ea hainele și adună tot ce-ar putea valora ceva și de care ne putem lipsi, iar pe duminică dimineața să nu-mi fac program, pentru că mergem la talcioc, pentru că luni trebuie să avem banii. Eu am încuviințat din cap, m-am dus la mine-n cameră și am deschis dulapul și am tras sertarul biroului și mi-am rotit privirile peste rafturile cu cărți, peste pereți și peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pentru ce merită să trăiești - spune orice, mă imploră ea. Nu trebuie să fie neapărat pentru dragoste. Poate fi orice! zise ea gesticulând spre diferite obiecte aflate în încăperea mizeră, dramatizând splendid propriul meu sentiment că lumea este un imens talcioc. O să trăiesc pentru scaunul ăla, țipă ea, pentru poza aia, pentru țeava de la cazan, pentru divanul ăla, pentru crăpătura aia din zid! Spune-mi să trăiesc pentru ea și o voi face! În mine s-au încleștat acum mâinile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
obicei, iar degetele scotociră grăbite printre cuburile din cutia congelatorului. Ca și cum nu ar fi fost toate la fel și ar fi dorit să aleagă. - Aberant, murmură, alege naiba două cuburi, ce stai pe gânduri, te crezi la licitație sau la talcioc? Clinchetul cuburilor din pahar îi provocă o plăcere deosebită. Nu se mai abținu și dădu paharul peste cap, apoi reveni alături de sticlă și îl umplu din nou. Cuburile nici nu apucaseră să simtă iminența topirii... Întoarse ochii către televizor. O
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]