754 matches
-
cu puteri magice. Amuleta este purtată de o persoană sau pusă la loc vizibil În casă, hambar sau alt loc de activitate, cu scopul de a apăra de nefericiri, boli sau atac al unor puteri maligne, demonice sau umane. Un talisman este un obiect folosit pentru a mări puterea sau norocul persoanei. Amuletele și talismanele sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Primele sunt concepute pentru a respinge ceea ce este malefic, ultimele pentru a atrage ceea ce este benefic (Th. Gaster, 1987
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În casă, hambar sau alt loc de activitate, cu scopul de a apăra de nefericiri, boli sau atac al unor puteri maligne, demonice sau umane. Un talisman este un obiect folosit pentru a mări puterea sau norocul persoanei. Amuletele și talismanele sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Primele sunt concepute pentru a respinge ceea ce este malefic, ultimele pentru a atrage ceea ce este benefic (Th. Gaster, 1987, vol. I, p. 243). Obiectele care concentrează puteri magice generează diverse ansambluri de prescripții
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
figurină ce o reprezintă pe zeița Hecate într-un mormânt din necropola de la Sucidava, din secolul IV, probează credința unui locuitor în forța spirituală a imaginii, după interzicerea credințelor păgâne și distrugerea imaginilor sacre vechi, instrumente magice, protectoare și binefăcătoare (talismane). Această credință e dovedită și de inscripția de pe o cărămidă de la Căunița de Jos-Gornea (jud. Caraș-Severin)amulete apotropaice puse în mormânt, vechi obicei păgân. În domeniul funerar, înhumația era predominantă, conform descoperirilor din necropola Sucidavei, din secolul al IV-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
neidentificați], Dominoul roșu, București, 1853, Lena și ziua fără mâne, București, 1855; E. Sue, Matilda sau Memoriile unei femei june, I-IV, București, 1853-1854; Al. Dumas-fiul, Dama cu mărgăritari, I-II, București, 1856; Walter Scott, Ricard Inimă de Leu sau Talismanul, București, 1856, Fidanțata de Lammermoor, București, 1856; Fr. Guizot, Istoria civilizațiunii în Europa, I-II, București, 1856, Istoria civilizațiunii în Francia, I-V, București, 1858. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, III, 196-205; N. Iorga, Un contimporan al lui Alecsandri
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
liceu (1932- 1940), funcționară la Direcția Presei (1940-1946), bibliotecară în cadrul Ministerului Sănătății (1948-1952), translatoare la Comitetul Geologic (1952-1956). A debutat în 1928, cu articole în ziarele „Adevărul” și „Dimineața”, iar editorial, în 1931, cu volumul de povești pentru copii, intitulat Talismanul de safir, sub pseudonimul Alice Basarab, pe care îl mai folosește ca iscălitură și pentru volumele Vieți minunate (1939), Fii fericită, Doamnă (1942) ș.a.; un alt pseudonim este Sulfina Borangic. În această perioadă, în paralel cu activitatea literară, este redactor
BOGDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
fie din istorie, de la Burebista până la Ioana d’Arc și Ecaterina Teodoroiu. O altă categorie de scrieri o constituie cărțile de călătorie: Castelele Loirei. Viața de glorie și strălucire din trecutul Franței (1947) și Prin Italia, patria artei (1976). SCRIERI: Talismanul de safir, pref. N. Iorga, București, 1931; Vieți minunate, București, 1939; Fii fericită, Doamnă, București, 1942; Castelele Loirei. Viața de glorie și strălucire din trecutul Franței, București, 1947; Domnița Ruxandra, pref. Victor Eftimiu, București, 1969; ed. (Le Grand amour de la
BOGDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
și designer de pietre prețioase planetare Langsuan Balcony, 3rd Floor 99/22 Soi 7, Langsuan Road, Bangkok 10330, Thailand Tel.: 66 2 252-1230/251-0577 Fax: 66 2 252-1230/241-2535 e-mail: agt-gems@comnet 4.ksc.net.th/http://www.agt-gems.com/ (Talismane din pietre prețioase astrale, cu design special pentru echilibrarea energiilor în funcție de necesitățile personale) Aparate de energie electromagnetică, generatoare de ioni negativi și de ozon și alte produse din aceeași categorie Tools for Exploration 47 Paul Drive, San Rafael, CA 94903
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
atât de lin prin șirul domol al zilelor, era uneori și ea gata să plângă! Din vara aceea, viața bunicii mele mi-a dezvăluit fațete noi, neașteptate. Și, mai ales, mult mai personale. Înainte, trecutul i se rezuma la câteva talismane, la câteva relicve de familie, ca evantaiul de mătase care îmi amintea de o frunză subțire de arțar sau ca faimoasa „poșetuță de pe Pont-Neuf”. Conform legendei familiale, fusese găsită pe podul amintit de către Charlotte Lemonnier, atunci în vârstă de patru
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-se și începând în liniște să adune cioburile pietrelor risipite pe covor. Uluiți și rușinați, sora mea și cu mine ne-am ridicat, cu spatele la perete, neîndrăznind să murmurăm nici un cuvânt de scuză sau să o ajutăm pe bunica să adune talismanele risipite. Ghiceam că în ochii ei plecați mijeau lacrimile... În fața noastră, în seara jocului nostru profanator, vedeam nu zâna binevoitoare de altădată, care ne povestea despre Barbă-Albastră sau despre Frumoasa din pădurea adormită, ci o femeie rănită și sensibilă, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dovedea mai degrabă slab, cu chipul palid, cu ochii triști. Tușea adesea. Plămânii îi fuseseră arși într-unul dintre primele atacuri cu gaz. Și nu părăsind rândurile marii parade a venit el spre Charlotte, întinzându-i „Verdun”-ul. Îi înmânase talismanul acela la gară, în ziua plecării ei spre Moscova. Era sigur că avea să o revadă în curând. Într-o zi, mi-a vorbit despre viol... Vocea ei liniștită avea un accent care părea să spună: „Bineînțeles: știi deja despre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cufăraș în care era ascunsă o mantilie, pe care o purta Henrietta în ziua singuraticei lor primblări pe lângă lacul d'Albano. O strânse la inimă, puse buzele pe dânsa tremurând, pe urmă o puse înainte-i pe clavir. Vederea acestui talisman magic îi dete toată frescheța ideilor muzicale; câte suveniri n-avea el în aceste cusături simple; se inspiră văzîndu-le și începu compoziția. Oh! cine va putea spune cu câtă ardoare Pergoleze își scrise divina sa partiție! Cine va putea vreodată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
având valoare strict decorativă) incizate și încrustate pe figurinele de argilă antropomorfe descoperite în mormintele din epoca mijlocie a bronzului (1600-1500 î.e.n.), în sud-vestul teritoriului românesc de astăzi (Cultura Gârla Mare). Una dintre statuetele antropomorfe prezentate pare a fi un talisman, conținând (conform traducerii propuse) un descântec funerar de „călăuzire” a sufletului la cer : „Mergi suflete la cer...” (118, pp. 116-118). Este probabil că amulete similare, conținând diverse formule magico- rituale (de alungare a duhurilor rele, a bolilor, a furtunilor etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
28, 99). De altfel, prevederi similare vor face ulterior obiectul unor texte cuprinse în literatura juridică (Pravile), redactate și tipărite în Țările Române începând din secolul al XVII-lea (186). Nu este locul aici să inventariez toate tipurile de amulete, talismane, baiere, răvașe de leac, filactere, avgare etc., cunoscute și folosite de români în diferite scopuri magice. Amintesc textele- -amulete de influență creștină, prezentate și comentate de Nicolae Cartojan : Călătoria Maicii Domnului la iad, Epistolia Domnului nostru Isus Cristos, Minunile Sf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Precistei (27, I, pp, 102, 184, și II, pp. 125-138). Cel mai vechi document de acest gen - un descântec- amuletă scris pe două foi de plumb, descoperit în comuna Burănești- -Mehedinți - este datat în jurul anului 1300 (119). Tot în categoria talismanelor intră și așa- numitele „răvașe de leac”, descântece dublate de diverse desene și semne magice, înscrise (cu cerneală, cărbune, sânge) în spirală, în cerc, în elipsă, de la dreapta la stânga (de tipul : IAD ĂS TĂRĂDNÎ - UIRCS ET TĂRĂDNÎ ĂCNÂRB), încrucișat (polindromul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
formula magică ebraică Abreq ad hâbra = „Trimite-ți fulgerul până la moarte”) ș.a.m.d. (29, pp. 416-429 ; 27, II, p. 130 ; 12, p. 756 ; 185, pp. 133 și urm. ; 102, p. 278). Vechimea folosirii de către români a unor astfel de talismane de exorcizare a demonilor bolilor este cu siguranță mult mai mare decât o atestă documentele cunoscute. Remedii aproape identice recomandau scriitorii latini (Plinius cel Bătrân, Marcellus Empiricus ș.a.) încă în primele secole ale erei noastre. Amulete cu înscrisuri magice, analoage
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 167). Din această sumară trecere în revistă rezultă, cred, suficient de limpede faptul că, în tradiția populară românească, înscrisurile magice au jucat un rol însemnat, se pare din cele mai vechi timpuri. Ceea ce mă interesează acum este faptul că talismanul (cel care cuprindea un descântec sau formule/litere magice) era de multe ori numit carte. Să amintesc, de exemplu, Cartea de Samcă, descântecul-amuletă purtat de lehuze și de copiii mici, până la trei ani, cu scopul de a alunga (cu ajutorul Sf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înscrisuri etc. și, abia în epoca modernă, volum (de citit) (188). Cred deci că ar trebui să reconsiderăm valoarea semantică pe care o acordăm cuvântului carte din expresia „Cartea solomonarului”. Cred că prin aceasta din urmă ar trebui să înțelegem „talismanul solomonarului”. De altfel, cea mai veche informație pe tărâm românesc privind „Cartea solomonarilor” („la mulți dintre oamenii noștri cunoscută supt numele Șolomănia”) ne-o prezintă ca fiind o piatră-talisman („Peatra înțelepților”), conținând un pătrat magic cu nouă litere tainice înscrise
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în basmul ardelenesc Niculăiță micul mamei, în care eroul folosește împo triva vrăjilor și a Necuratului „Biblia [cartea] aia cu 32 de foi” (129, p. 567). în tradiția populară românească nu sunt atestate (decât de la jumătatea secolului al XIX-lea) talismane sau amulete scrise care să-l facă pe posesor „stăpân” asupra demonilor (balaurilor) atmosferici. Acest fapt ne permite să presupunem că motivul „Cartea solomo- narului” este o achiziție relativ recentă, care s-a suprapus tradiției arhaice autohtone a înscrisurilor cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceeași filieră (cărți populare și cronografe) și cam în aceeași perioadă (circa secolele XVII-XVIII) în care vrăjitorul popular a intrat sub patronajul simbolic și onomastic al semilegendarului rege biblic. Conform tradiției talmudice, Solomon era în posesia unui inel conținând un talisman („Sigiliul lui Solomon”, gr. Sphragis Solomonos) pe care era săpat numele taumaturgic (sl. ciudotvoreț) al lui Dumnezeu. Acest inel îi dădea regelui puteri nelimitate asupra demonilor și îngerilor și, în primul rând, acelea de a alunga sau de a chema
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Ciubăr-Vodă, domnitor de două luni al Moldovei, la jumătatea secolului al XV-lea (133, p. 142). În acest poem cult - având însă la bază „o poveste veche românească” (132) - sunt din nou referiri la „solomonii” (vrăji) și la un talisman de tipul celui al lui Solomon : Fata judelui însă farmece știind Și, fiindcă și Ciubăr Credea în solomonii, Pe dânsa el o avea De dragoman credincios între dracul și între el... Dar eată că au văzut Pe a ei scumpă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al lui Solomon : Fata judelui însă farmece știind Și, fiindcă și Ciubăr Credea în solomonii, Pe dânsa el o avea De dragoman credincios între dracul și între el... Dar eată că au văzut Pe a ei scumpă brățea Un baer [= talisman] de matostat Cu multe scrijălituri Ce foarte se potrivia Cu slova ce au fost scris împăratul Solomon în Solomonia sa Pre care carte cetia Pre adesea Domnul Ciubăr (131, p. 68). Am avansat ipoteza că legendele talmudice referitoare la „pecetea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la „pecetea lui Solomon” au generat sau, cel puțin, au influențat motivul „peatra [cartea] înțelepților [solomonarilor]” din tradiția populară românească. Numele de „carte” putea să-l primească având în vedere înțelesul arhaic, popular al acestui cuvânt : amuletă cu înscrisuri magice, talisman (cf. Cartea de Samcă). Dar, în aceeași măsură, motivul respectiv putea fi generat/influențat și de motivul „Cartea lui Solomon” (Solomonia). La jumătatea secolului al XIX- lea, pentru ardeleanul Paul Vasici, „Cartea Șolomonia este o peatră [din posesia șolomonarilor - n. A
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
însa sunt numai din nouă slove alcătuite” (99), în timp ce pentru moldoveanul Costache Stamati, „Solomonia” este o „carte de vrăji și de preziceri, un fel de carte de zodii, atribuită împăratului Solomon” (28, p. 103), dar care este înrudită cu „baerul [= talismanul] de matostat” cu slove „scrijălite”, folosit la „solomonii” (131, p. 68). Cred că aceste două motive alogene („Pecetea lui Solomon” și „Cartea lui Solomon”) s-au suprapus în tradiția românească, gene- rând motivul „Cartea/piatra solomonarilor”. Rămâne de văzut care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonilor : numele regelui, cuvinte din cartea atribuită lui, planta cu numele Pecetea-lui-Solomon și chiar „fire de păr din barba lui Solomon”, ca în legenda versificată de Costache Stamati : Drept în pept să-l izbești Unde avanul de han Poartă baer [= talisman] fermecat Ce este puterea sa Fiind în baer cusut Un deget afurisit Câteva fire de păr Din barba lui Solomon Și alte lucruri drăcești (131, p. 77). în primele secole ale erei noastre și în epoca bizantină, talismanele și cărțile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Poartă baer [= talisman] fermecat Ce este puterea sa Fiind în baer cusut Un deget afurisit Câteva fire de păr Din barba lui Solomon Și alte lucruri drăcești (131, p. 77). în primele secole ale erei noastre și în epoca bizantină, talismanele și cărțile atribuite lui Solomon au beneficiat de o carieră prodigioasă. În secolul al III-lea e.n., Origen îi blama pe creștinii care, imitându-i pe evrei, îl invocau pe Solomon contra demonilor. Pseudo-Plinius recomanda împotriva febrei o amuletă de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]