1,982 matches
-
ei avea să fie pedepsită, dacă nu ar fi fost expiată, confesată și submisă iertării la timp. Ea depăna părintelui cu lux de amănunte toate elucubrațiunile ei erotice, puse pe seama iubitului ei prezumtiv. Și, în ciuda monotoniei unei vieți fără noimă, Tanti Eugenia afișa mereu o bucurie și o stare de spirit exuberantă, ce-i molipsea sau cel puțin îi contraria pe cei din jur. Ce-ar fi putut avea ea, care era mereu singură și nu ieșea nicăieri? Ce-i procura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mai mare decât era necesar. De aceea era apreciată și lăudată de unii colegi, care în fapt o compătimeau! Alții o invidiau, fiind complet opaci și insensibili la suferința și condiția ei. Până și părintele-confesional vădea prea puțină compasiune pentru Tanti Eugenia; mai degrabă o disprețuia pentru enormitatea sentimentelor și pentru naivitatea ei. În același timp, o pizmuia pentru natura ei pozitivă și capacitatea ei de transpunere și de depășire a realității, pentru talentul ei de-a deveni atât de ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
viața lipsită de strălucire a Eugeniei se desfășura, prin urmare, monoton, între două întâlniri întâmplătoare sau nu cu D, care aveau s-o arunce în acea stare euforică ce-i exacerba sexualitatea. Din ziua în care și-a pierdut umbrela, Tanti Eugenia a devenit melancolică și irascibilă. La sfârșitul orelor de școală, când se trezea singură acasă, o stare persistentă de marasm punea stăpânire pe ea, stare ce avea s-o țină până spre dimineață. Somniferele nu făceau decât s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
-o cu bucurie. Ultima lor întâlnire îi dăduse fiori reci pe șira spinării. A fost pentru prima dată când nu a flagelat-o cu păcatele ei inocente și iluzorii. Din acea zi, ironia și disprețul pe care le manifesta pentru Tanti Eugenia au luat sfârșit. Și ea i-a mulțumit încă o dată că a intervenit pentru ea și mama ei, iar Dumnezeu i-a mai dăruit o dată viața pe care ea avea s-o trăiască altfel, pe care și-o va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Cumătră Ileană, văd eu bine sau băiețelul aista frumușel este nepotu’ neta? Nu-i băiatu’ Vioricăi, Dumnezeu s-o ierte! Chiar așa-i, cumătră Anetă! Ptiu, să nu fie de deochi, dacă s-ar scula mă-sa să-l vadă! Tanti Ileană, aista nu-i copchilașu’ care se urca pe poartă și cânta: „Și saracu’-n urma lui/Suflă-n borta c-----i” Ti-i da ce l-ai mai Înroșit! Ba el este, Savetă-fată! Să fie sănătos, tanti! Mulțam! Fa Ileană
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să-l vadă! Tanti Ileană, aista nu-i copchilașu’ care se urca pe poartă și cânta: „Și saracu’-n urma lui/Suflă-n borta c-----i” Ti-i da ce l-ai mai Înroșit! Ba el este, Savetă-fată! Să fie sănătos, tanti! Mulțam! Fa Ileană, nu te superi că te-ntreb, da Victor ce mai face, s-o Însurat, trăiește bine sau a ajuns un bețiv și s-o-nbolnăvit din cauză că și-o pierdut femeia dintâi? Lasă-l tu Aglaie că-i bine! Apoi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fiu lângă tine pentru ca nimeni să nu se atingă de un fir de păr! Curaj și crede-mă, chiar Îmi pare rău că sunt legat și nu pot pune labele pe umerii tăi și mângâia fața cu limba! Săru’mâna, tanti Ileana! Da de ce plângeți ca la priveghi, Domne ferește?! De supărare măi Jănică, iaca trebuie să-l duc pe Valerică la Vaslui! Te obligă cineva? Așa-s legile ăstea, strâmbe-strâmbe!, Îl lămuri Ochenoaia pe nepotul său, care privind-o pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ori vă zic vouă" strigătul lui Moise în pustie. Patima avea gust, avea miros, patima avea cântec și descântec, formă, culoare, patima putea fi dusă de mână: Și nu mă duci, Doamne, în ispită precum în... magazia din spatele casei, pe când tanti Didina râșnea crupe pentru puișori, pentru bobocei, pentru rățuște... "Hai, puiule, bobocelul lui tanti, rățoi mic, lasă pe tanti să-ți pupe puța, mâine-poimâine calci pe urmele lui ta-tu..." Visul avea aroma chiloților uitați de tanti Didina, seva trunchiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
formă, culoare, patima putea fi dusă de mână: Și nu mă duci, Doamne, în ispită precum în... magazia din spatele casei, pe când tanti Didina râșnea crupe pentru puișori, pentru bobocei, pentru rățuște... "Hai, puiule, bobocelul lui tanti, rățoi mic, lasă pe tanti să-ți pupe puța, mâine-poimâine calci pe urmele lui ta-tu..." Visul avea aroma chiloților uitați de tanti Didina, seva trunchiului de cireș: floare, frunză, fruct într-o cutie de pișcoturi sub grindă. Visul îi dilata nările de mistreț tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din spatele casei, pe când tanti Didina râșnea crupe pentru puișori, pentru bobocei, pentru rățuște... "Hai, puiule, bobocelul lui tanti, rățoi mic, lasă pe tanti să-ți pupe puța, mâine-poimâine calci pe urmele lui ta-tu..." Visul avea aroma chiloților uitați de tanti Didina, seva trunchiului de cireș: floare, frunză, fruct într-o cutie de pișcoturi sub grindă. Visul îi dilata nările de mistreț tânăr, fetele din revistă miroseau a cerneală de calitate. Trecea cu buzele umede peste fiecare coala A4, dâră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ce le trebuie și să nu râdă satul de ele." Tată-său a întors pe toate părțile un hectar de pământ, trei loturi a câte 30 de ari în sărătura Murgenilor; de pe acel pământ sterp s-au hrănit toți cinci. Tanti Varvara avea mașină de cusut "Singer", nu se pricepea la croitorie, cosea după tipar: un pantalon 30 de lei, o fustă dreaptă 20, un halat 20, o sacoșă 5 lei; reușea să pună ban peste ban, 7-800 pe lună, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
plâns de milă; una este să exiști auster și alta este să-ți însușești austeritatea cu smerenie, ca pe un dar de la Dumnezeu. Un așternut curat peste o saltea plină cu paie; trei fete de-a latul patului, la margine, tanti Varvara. O laiță cât o bancă într-o sală de așteptare; în cerdac, moș Grigore se odihnea direct sub stele. Venea târziu de la colectiv și nu voia să-și trezească fetele. Lasă-le să crească, femeie, nu vezi că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
după cazane. Dimineața soarele se strecura printre frunze pe obrajii plini de rouă: un sărut pe obrazul stâng, mama, un sărut pe obrazul drept, Genia. Mama îmbrățișa ca o icoană și avea buzele proaspete, câmpie în luna aprilie sărutul ei. Tanti Didina avea maxilarul ca o menghină și mâinile strângeau în jurul inimii. M-a lăsat tat-tu să fac crupe, deschide magazia și dă-mi o căldare să pun sub râșniță. Maică-sa era internată în spitalul Fundeni, iar nenea Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
șaptea, ceilalți doi frați erau dați în grija bunicilor, mama grav bolnavă, tata la lucru până seara târziu. Petru avea grijă de casă. În acea zi, nu a făcut ultimele două ore, au venit de la sanipid să stropească de purici. Tanti Didina, în șopron, se mișca din toată carnea, era greu să dai la coarbă, râșnița era strânsă la mic: crupe pentru puișori, pentru rățuște, pentru sarmale. Hai mă, am zis să aduci o căldare! curg grăunțele pe jos și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
peste 10 zile, mama mea nu o sa moară, vine. Știu eu ce făceați acolo. Nu sunt prost, știu. În casa lu mama nu te las să intri. Ce tot vorbești acolo, drace?! Ai tras cu ochiul, pervers mic! Dacă află tanti Eugenia, te omor. Auzi? Te omor. Tat-tu e un curvar, a futut jumătate de sat, a futut toată comuna, m-a pus cu curu-n paie nesimțitul, cu forța m-a pus. Ia vino la mine, hai apropie-te, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
omor. Tat-tu e un curvar, a futut jumătate de sat, a futut toată comuna, m-a pus cu curu-n paie nesimțitul, cu forța m-a pus. Ia vino la mine, hai apropie-te, nu mănânc oameni. Să-ți vadă tanti cucoșelul, stai în pizda mă-ti că nu te omor. Ia-te-te ce avem noi aici, să-l pupe tanti, ești pulos ca ta-tu. Hai, lasă smiorcăiala, dă mâna încoace, bagă-mi-o la pizdă, las-o acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nesimțitul, cu forța m-a pus. Ia vino la mine, hai apropie-te, nu mănânc oameni. Să-ți vadă tanti cucoșelul, stai în pizda mă-ti că nu te omor. Ia-te-te ce avem noi aici, să-l pupe tanti, ești pulos ca ta-tu. Hai, lasă smiorcăiala, dă mâna încoace, bagă-mi-o la pizdă, las-o acolo că nu te mușcă, așa, așa, așa... Dacă mai plângi, ți-o pun pe bot. Auzi, ți-o pun pe bot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fleșcăit, mama ei de scobitoare, am pierdut timpul degeaba cu tine, pleacă în pizda mă-ti de lângă mine. Pleacă am spus! Râuri de salivă și de putoare pe valea Sărății, lipicioasă și putredă piele de broască acoperea cerul. Dacă află tanti Eugenia, te fac de râs la tot satul, auzi fătălăule, la tot satul. În acea dimineață, soarele l-a sărutat cald pe buze: Mamă?! 21. În '87, trimestrul doi, făceau practică în atelierele din Petru Poni. Clasa a X-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de cafea. Iarba are miros de primăvară. Femeia are miros de dragoste. Mama miroase a lapte. Tata miroase a șantier. Fetița, miros de păpușă tristă. Băiatul miroase a camion plin cu ciocolată. Bunicul miroase a lagăr. Bunica, a fântână neîncepută. Tanti Didina miroase a curvă. Nebunul miroase a vis. Diazepamul slobozea curelele. În vis nu există timp ca în realitate. Șarpele nu este doar o ispitire a minții, ci și a ceasului din inima celui ispitit. Vezi mărul? Gustă-l! Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
grîu... Bine, bine, dar pe Fecioara Maria la Pișcari ai văzut-o? — Da’ cum nu, că doară din icoană o scoborît și o venit spre mine cînd... — Uite, pe asta n-ai voie s-o vezi, ai Înțeles? Pe dracu’, tanti Florico, poți să-l vezi matale de cîte ori vrei, Îți dăm voie! Și pe matangalițele alea, motopraștiile, cum le-oi fi zicînd, poți să le vezi, ai voie să te ntîlnești cu ele, mă rog... Dar pe Precista, să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cea mai Însemnată personalitate cu rădăcini În Ardud și prima În ordine cronologică. — Credeți că, dacă era s-ajungă papă..., Îndrăzni un localnic. — Dărîmați-o, arătă nervos udemeristul către statuie, dați-o jos mîine. Baszom!... Numai că pe trotuar trecea și tanti Luci, În plasă cu două pîini, o litără de pălincă, o tablă de slană și o sticluță cu mir luat de la altă biserică. Nu se putu abține să nu se bage-n vorbă: Nu-i frumos, domnu’, a scăpa vorbe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pălincă, o tablă de slană și o sticluță cu mir luat de la altă biserică. Nu se putu abține să nu se bage-n vorbă: Nu-i frumos, domnu’, a scăpa vorbe așa spurcate lîngă sfînta biserică, nu-i Îngăduit! — Lasă, tanti Luci, du-te cu Dumnezeu! interveni un con silier. — Ba nu las nimic! Să nu creadă domnu’ că, dacă-i de la București, poate sudui unde și cînd Îi vine lui, Înțelesu-m-ați? Degeaba i-a explicat udemeristul că statuia
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lămuriri că el e cu Uniu nea Maghia rilor, Luci nu și nu: — Tăți sînteți la fel și p-o mînă: niște politicărași mincinoși! Lăsați-ne nouă omu’ cela de piatră să rămîie la locul lui... Vezi că nu știi, tanti Luci, se băgă În vorbă alt con silier, aia nu-i piatră, e bronz! — Rău Îi că nu-i aur! Da’-i bine că are o sabie-n mînă, mintenaș l-a Învia Dumnezeu cu ea cu tăt de v-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
casa și de curtea lui Geiger se leagă cea mai veche amintire de care pot fi sigur. Era o dimineață de iarnă fără zăpadă. Pe nepusă masă, se hotărăște ca eu și cu mama Floare să mergem În vizită la tanti Neli. Pesemne că nu-mi convenea să merg, de aceea țin minte anume insistențele de a fi evacuat de la fața locului. Pămîntul era cu siguranță Înghețat, fiindcă, luînd-o direct peste grădini, nu țin minte nici vreo urmă de zăpadă ori
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-mi convenea să merg, de aceea țin minte anume insistențele de a fi evacuat de la fața locului. Pămîntul era cu siguranță Înghețat, fiindcă, luînd-o direct peste grădini, nu țin minte nici vreo urmă de zăpadă ori de noroi. Ajungem la tanti Neli unde am stat plicticos de mult. N-am mai vizitat-o niciodată de atunci, dar nu pot uita Întunecimea casei și căldura dinăuntru plină de aburi. Ne Întoarcem În sfîrșit acasă, unde aflu uluit că barza mi-a adus
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]