678 matches
-
afinitate cu scripca: „scripca jalnică, duioasă, răspunde la ahtul meu / Și spune În lume toate cele ce pătimesc eu...”. SÎntem În faza lăutărească a mesajului erotic. Poezia este spusă, simpla lectură nu-i suficientă. Trebuie un spectacol al rostirii și taraful este interpretul cîntecului suspinător. Mai trebuie să așteptăm, are dreptate Zarifopol, cîteva decenii pînă să apară clavirul În poezie: pînă ce, cu alte cuvinte, mesajul să renunțe la o ceremonie complicată fi să descopere regimul comunicării În solitudine. Instrumentul muzical
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acestuia fiind un prilej de întâlnire și petrecere pentru locuitorii satelor din zonă. Odată cu construirea bisericii „Nașterea Domnului”, la 1900, în Bărboasa, ziua de 8 septembrie, devenită hramul bisericii, a devenit un prilej de mare sărbătoare. Peste tot se auzeau tarafuri de lăutari și se întâlneau jocurile preferate de către tinerii satelor: „comediile”, „femeia- pește”, „păianjenul-om”, „trasul la semn”, „lanțurile”, „bărcile”, „călușii”, „zidul morții” și alte distracții. Nelipsiți din peisajul pestriț al bâlciului erau vânzătorii ambulanți, care comercializau limonadă, gogoși, „șampanică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în perioada 1958-1965, având în componență perechile: Costică Samoilă - Reta Sularu, Mihai Vraciu - Elena Șoica, Costică Guțu - Sofia Sofronea, Nicolaie Coca - Ana Căpraru, Alexandru Mihăilă - Maria Avram, Mircea Șoica - Maria Sularu, Ion Maxim - Minuța Tabarcea și Gheorghe Olaru - Maria Apostu. Taraful din Oncești format din: Fănică Bătrânu și Țâmpău - vioară, Milică Mihai - acordeon, Dumitru Mihai - dobă și Jenică Mitică - țambal. Prezentăm, în continuare unele date statistice despre căminele culturale din zonă și despre cei care le-au diriguit activitatea. Căminul cultural
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se coseau hainele mirelui, se cumpărau beteala, florile de pus în piept, rochia și voalul miresei și se tocmeau lăutarii. La nunțile din aceste sate cântau fanfare ca cea de la Doagele sau cea a lui Buruiană de la Burdușoaia; sau tarafurile de la Godinești sau de la Tomozia, a lui Mircea Doru. Înainte vreme, sâmbăta seara, avea loc petrecerea denumită „vedrele”. La aceasta participau, alături de viitori miri, flăcăii și fetele din sat. Denumirea acestei petreceri vine de la unitatea de măsură a vinului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară. În satele Valea Iepei, Bărboasa și Tarnița erau cunoscute tarafurile lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe Maftei. În satele comunei se întâlneau o serie de jocuri populare cu specific local dar și jocuri comune cum ar fi Bătuta, Corăgheasca, Țărăneasca, Ruseasca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cuvenit pentru vârsta scriitorului - mi s-a părut total inadecvat față de realitățile basarabene, un elogiu al nesimțirii. Episodul 3 Intelectualul ca diversiune Octombrie, 1999 Mediocru și amorf, leneș somnolând în pauzele dintre o sfâșietoare doină de jale interpretată de un taraf de amatori și o epuizantă petrecere bahică (prilejuită de obicei de o zi de naștere sau, vai, de o înmormântare), mediul cultural basarabean este cu regularitate scurtcircuitat de câte o diversiune care animă pentru un timp spiritele în rândurile intelighenției
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
său, învățător, care murise pe frontul de Răsărit. Acest băiat pentru care lectura era o adevărată pasiune, îmi împrumuta și mie cărțile preferate, pe care le devoram în timpul vacanțelor. Alături de celelalte formații artistice despre care am pomenit, exista și un taraf de muzică populară, susținut de talentați instrumentiști, taraf ce se primenea mereu, pe măsură ce unii membri părăseau grupul o dată cu absolvirea. În perioada de afirmare a generației mele, sufletul tarafului era Ghiță Severincu, coleg de clasă și premiant I în toți anii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Acest băiat pentru care lectura era o adevărată pasiune, îmi împrumuta și mie cărțile preferate, pe care le devoram în timpul vacanțelor. Alături de celelalte formații artistice despre care am pomenit, exista și un taraf de muzică populară, susținut de talentați instrumentiști, taraf ce se primenea mereu, pe măsură ce unii membri părăseau grupul o dată cu absolvirea. În perioada de afirmare a generației mele, sufletul tarafului era Ghiță Severincu, coleg de clasă și premiant I în toți anii. Era un aprig mânuitor al arcușului, un bun
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
vacanțelor. Alături de celelalte formații artistice despre care am pomenit, exista și un taraf de muzică populară, susținut de talentați instrumentiști, taraf ce se primenea mereu, pe măsură ce unii membri părăseau grupul o dată cu absolvirea. În perioada de afirmare a generației mele, sufletul tarafului era Ghiță Severincu, coleg de clasă și premiant I în toți anii. Era un aprig mânuitor al arcușului, un bun dirijor și organizator al formației. Prin nu mai știu ce concurs de împrejurări m-am pomenit și eu în acel
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
era Ghiță Severincu, coleg de clasă și premiant I în toți anii. Era un aprig mânuitor al arcușului, un bun dirijor și organizator al formației. Prin nu mai știu ce concurs de împrejurări m-am pomenit și eu în acel taraf, pentru a ține hangul, folosind vioara pe post de cobză, deși nu străluceam în acest domeniu. Intrase în tradiția acestei formații instrumentale ca de ziua directorului nostru, C.N. Iancu, să cânte sub geamurile locuinței lui cele mai frumoase melodii. De
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
C.N. Iancu, să cânte sub geamurile locuinței lui cele mai frumoase melodii. De asemenea, la anumite sărbători cântam în sala de mese pe toată durata servirii prânzului de către cele două serii de elevi. Totodată, suita de melodii populare, interpretată de taraf, reprezenta unul dintre cele mai gustate și apreciate puncte din programele serbărilor susținute în școală sau la căminele culturale din comunele județului. Muzica vocală și instrumentală erau obiecte de studiu cu o mare valoare formativă în pregătirea viitorilor învățători, a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
asupririi... Și să împartă dreptatea socială sub plumbii flintelor și tăișul hangerelor. Pe înserate, călătorul trăgea pentru adăpost prin hanuri dubioase, nădăjduind a se feri de bucluc. Bucuros că a mai scăpat o zi plină de pocinoage, asculta vrăjit muzica tarafului. Ostenit, se așeza pe laviță și își ținea capul sprijinit în mâini, având coatele înfipte în masă. Se uita spre lăutarii care îi cântau din cobză și țambal. Începea chiolhanul, turnându-și, din carafe, vin aromat în pocale. Își umplea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de prin teatre mîncare, băutură, accesorii vestimentare (căci bieții directori și președinți de cultură județeni erau terorizați de ideea necîștigării măcar a unei mențiuni în "prestigiosul" festival). Ceașcă scornise un cadru legal în care se întreceau, laolaltă, Liviu Ciulei și taraful din Bărbulești, Silviu Purcărete și fluierașii din Fălciu, Ludovic Spiess și călușarii din Scornicești. O președintă de cultură din Moldova îmi spunea, de cîte ori se apropia momentul așa-zisei confruntări: Vine etapa de masă! Iar trebuie să fac un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
acoperite, ce erau Închiriate la negustorii veniți de la : Brașov, Sibiu, București, Strehaia, Baia de Aramă, Turnu Severin, Tg.Jiu, Craiova. Negustorii veneau și cu prelatele din care făceau bolți cu acoperiș la cîrciumi, mici menajerii (mai ales maimuțe), Peste tot se aflau tarafuri de lăutari pentru petreceri și hora zilnică. Aceste bîlciuri au fost exploatate pînă În 1916. Revenind la construcția bisericii, aceasta are două etape cu două rînduri de ctitori: -construcția ( 1705-1749 ), realizată de nepoții Băiașului; -finisarea ( 1749-1816 ), realizată de Săvoi. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ghiordie pentru Manea de 7 zloți și două flori de un taler. Lăutarii îl costă o sumă de bani. Pentru nuntă, îi aduce pe cei din Berești cărora le plăteș te 9 tl., dar pentru că i-a plăcut mai dă tarafului încă 4,5 taleri. Acestui taraf i se adaugă și lăutarii din Dința care privesc numai 2,5 taleri. Nun ta se încheie cu daruri făcute de invitații la acest ospăț. Nun ta șii dă ruiesc cuplului ce se îndură
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și două flori de un taler. Lăutarii îl costă o sumă de bani. Pentru nuntă, îi aduce pe cei din Berești cărora le plăteș te 9 tl., dar pentru că i-a plăcut mai dă tarafului încă 4,5 taleri. Acestui taraf i se adaugă și lăutarii din Dința care privesc numai 2,5 taleri. Nun ta se încheie cu daruri făcute de invitații la acest ospăț. Nun ta șii dă ruiesc cuplului ce se îndură a da, știind că la rândul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au stat nemții cânta muzica lor. Mult haz făceau oamenii și mai cu seamă băieții, când vedeau că vine muzica nemților, care avea înaintea ei un cărucior, cu toba cea mare în el, tras de un câine mare”. Treptat, „cântecele tarafului lui Angheluță sau ale lui Gândac și Săuceanu” s-au demonetizat, iar „modelul” vestic a început să găsească în rândul elitei locale tot mai mulți adepți - membrii administrației locale și județene, ofițerii și subofițerii din cadrul Poliției sau al Garnizoanei Militare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
frecventate locuri de agrement a fost grădina publică amplasată „între gârla moarei paharnicului Iordache Popovici și Bistrița”. Grădina, care astăzi nu mai există, se umplea de lume în zilele de sărbătoare, venită aici să se destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava de stejari de lăngă localitatea Luizi-Călugăra sau în „Lunca lui Rugină, cea plină de privighetori”, aflată în zona de Nord a orașului, „după Negel și brazdele grădinarilor”. Grădina Publică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Teatrul Național Târgu-Mureș 2008 -rol „Winnie” „Ce zile frumoase!” Sammuel Beckett, regia Radu Olăreanu, spectacol de licență 2008 - rol „Maria Merelli” „Scandal la Operă” de Ken Ludwig, regia Petre Bokor, Teatrul Național TârguMureș ALTELE 1995 1999 Solistă de folclor în cadrul Tarafului Liceului Pedagogic „Ștefan cel Mare”, Bacău; în paralelsolista Ansamblului Folcloric Profesionist „Doina Bacăului”, Bacău 2000-2001 Cursuri de limba germană „Deutsch als Fremdsprache 1-3” la „Volkshochschule Unterhaching” (Munchen). 2001 Certificatul European de Limbi Străine„Zertifikat Deutsch”, eliberat în Frankfurt am Main
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
bună Învăliți amoru-n vorbe, Clevetindu-l împreună. Și feriți de ochii lumii, Intre rariștea de brazi, Voi mergeți când vine sara, Tu ești rumănă-n obraz Și atâta bucurie Văd în ochii tăi cei mari... Nu lipsește decât nunta C-un taraf de lăutari. În zădar oare Teodor Scrie-a codrului poveste? Și atât de rău îi pare Că băiet el nu mai este? Că nu vreți a da pe față Dulcea taină înțeleg, Căci cu-atîta e mai dulce, - Dar un capăt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
decenii. Mâncarea era ieftină, hotelurile primitoare, iar grădinile de vară, Rașca, Oteteleșanu și Cărăbuș, dar și Bordeiul, încă de pe atunci așezat la marginea Herăstrăului, răspândeau până în mahalalele mărginașe mirosul de patricieni la grătar și sunetul bandelor de jazz sau al tarafurilor autohtone. Pe Calea Victoriei intrau și ieșeau din umbra enormă a Palatului Telefoanelor anVautomobile negre, cu ferestre de cristal, amintind de vremea prohibiției și a lui Eliot Ness, cât și trăsuri, așa-zisele cupeuri de Hereasca, ce nu mai pridideau să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
comunei. Sub îndrumarea coregrafului Mihai Fediuc - referent la Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani și a instructorului Cristian Constantin Dumitraș, ansamblul s-a dezvoltat în spiritul valorificării folclorului autentic. Dansurile, corurile de fete, băieți, mixte, fanfară, și taraf de muzică populară s-au impus de fiecare dată prin rezultatele tuturor. Desfășurând o activitate neîntreruptă ansamblul își impune prezența în scurt timp prin înaltă ținută a spectacolelor prezentate. Activitățile ansamblului sunt de o largă diversitate din care amintim: I.
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
doar câteva : Apariția la TVR-România Posturi de televiziune din Grecia La RADIO BLUE în FRANȚA Am participat la manifestările desfășurate în : Sibiu ÎRomâniaă și Pecs ÎHungariaă sub egida ”Capitală Culturală Europeană” Festivalul Internațional Interetnic PRO ETNICA-Sighișoara Festivalul Național de Folclor ”Tarafuri și Fanfare” - București Muzeul țăranului la” Târgul Mărțișorului” Festivalul Internațional de Film ”TIFF” de le Cluj Î2009, 2010ă Festivalul de film documentar ASTRA FILM Î2011ă Festivalul de jazz din Târgu-Mureș ÎROĂ și Petras ÎGRĂ Am fost invitați în Atena și
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
a inventat nimic, că aici au ajuns deja, venind dinspre in aeternum, C.G.T., balamucurile, societățile de ajutor reciproc, cluburile de șah, albumul cu timbre poștale, Cimitirul de Vest, Maffia, Mâna Neagră, Congresul Deputaților, Expoziția Rurală, Grădina Botanică, PEN Club-ul, tarafurile ambulante, casele cu articole de pescuit, Boy Scouts, tombola și alte grupări nu mai puțin utile doar pentru că nu-s cunoscute, care aparțin domeniului public. În schimb, radioul lansează În goana mare bomba că doctrina breslistă se dovedește nepractică, din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
biciclete. Printre ele, puhoi de oameni, mai ales bărbați, mișcându-se dintr-o parte în alta, haotic. La terasa restaurantului de pe colț, lumea petrece în compania unui pahar cu vin. O femeie în costum popular cântă de veselie în fața unui taraf: "...Ionel Ionelule, nu mai bea băiatule, Ionel Ionelule, fiindcă te râd fetele...". Din mașina veche și prăfuită, parcată la mică distanță de bordelul "La iapa veselă", lângă trotuarul celălalt al străzii, Marius supraveghează tăcut numeroasele taxiuri ce opresc în fața intrării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]