2,611 matches
-
fi menținute la o umiditate corespunzătoare care să împiedice dezvol/tarea vectorilor. Arăturile adânci de toamnă au un rol deosebit în diminuarea rezervei semințelor de buruieni iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o plantă de cartof pe care apar sporangi, diseminarea se poate face prin vânt pe o rază de cel puțin 11 km/zi, în câmp deschis. Prevenire și combatere. În fermele legumicole trebuie să se respecte o izolare spațială între tarlalele plantate cu cartofi și cele de tomate. În sere și solarii se va menține o temperatură constantă care să nu scadă sub 20oC și fără oscilații care produc condens pe plante. Încă de la primele simptome pe frunze, vor fi îndepărtate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu, cu punctuații roz. Atacul se observă în micile depresiuni ale tarlalelor unde stratul de zăpadă a fost mai gros și apa din topirea zăpezii a stagnat mai mult. Vetrele de atac se pot extinde sub zăpadă, frunzele plantelor se îngălbenesc, se usucă și după topirea zăpezii se observă că frunzele sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
actul de declarare): interes științific național: H.G. 2151/2004 Localizarea geografică: 46°57’50” latitudine nordică, 27°53’41” longitudine estică; la vest de localitatea Răducăneni, la circa 900 m de intravilanul localității, DE 164 teren neproductiv nr. 98 din tarlaua T3 situat pe stânga Pârâului Pietrei pe versantul nordic al dealului Gorgu (altitudine maximă 269 m). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Fauna fosilă provine din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se întorceau sâmbătă. Era tare greu pentru săteni, fapt ce-l determina pe Victor Ion Popa să caute soluții... Se pare că tocmai de aceea a stăruit să realizeze Asociația agricolă în care sătenii au început să lucreze pământul pe tarlale mari și cu mașini moderne. Tot pentru îmbunătățirea vieții sătenilor a inițiat și cursuri practice de artă culinară. De asemenea, a determinat pe oameni să sădească pomi altoiți și vii nobile, (deși el nu consuma nici vin, nici rachiu). Nuvela
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
proiect beton și să ți-l aprobe comisia. Nu mai este ca acum 5-6 ani, cu Sapardu’, când primeai fonduri numai dacă te declarai țăran cu acte în regulă, dețineai un petec de țărnă și vroiai să te dezvolți pe tarla. Atunci aș fi făcut și io celebra afacere cu melci. Mici și simpatici, privindu-mă dragăstos cu cei patru ochi și încelindu-mă cu balele lor ca un libidou patologic. Iar eu să-i fluier din poarta fermei și toți să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
și evitarea apariției samulastrei ce poate fi atacată și va constitui o sursă de infecție pentru culturile semănate în toamnă. În asolament nu trebuie introduse succesiv culturile de cereale păioase, deoarece va crește puterea de infectie a ciupercii din sol. Tarlalele se vor fertiliza cu doze echilibrate de azot, fosfor și potasiu. Loturile semincere se supraveghează tot timpul anului și dacă sunt puternic atacate, mai ales după înspicare, se vor respinge la certificare. Condiționarea și tratarea semințelor de grâu este obligatorie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar soiurile Lovrin 34 și Fundulea 29 sunt sensibile. Soiurile avizate din 2001, Crina și Esențial sunt sensibile la fusarioză. 1.1.5.Mucegaiul de zăpadă Micronectriella(Calonectria) graminicola Boala este semnalată în iernile cu depuneri mari de zăpadă, pe tarlalele unde terenul nu a fost nivelat și există adâncituri sau, pe terenurile joase din luncile râurilor. Simptome. Ciuperca atacă baza plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu cu punctuații roz. Atacul se observă în micile porțuni joase ale tarlalelor unde stratul de zăpadă a fost mai gros și apa din topirea zăpezii a băltit mai mult. Vetrele de atac se pot extinde sub zăpadă, frunzele plantelor se îngălbenesc, se usucă și după topirea zăpezii se observă că frunzele sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantele sunt debilitate prin sufocare. 1.1.6. Tăciunele zburător al grâului - Ustilago tritici Boala apare în mod constant în lanurile de grâu cu o frecvență de 1 % sau mai rar 4-5 %. În ultimii ani, datorită faptului că pe unele tarlale s-a semănat grâul fără a se fi executat tratamentele la sămânță cu fungicide sistemice, procentul plantelor tăciunate s a mărit considerabil. Simptome. Plantele infectate au o înălțime ușor scăzută și un aspect rigid. La ieșirea spicului din burduf, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
al ciupercii se desfășoară în doi ani agricoli, în primul an are loc infecția florală iar în anul următor se vor putea observa simptomele de atac. Răspândirea ciupercii în lan se face prin spori duși de vânt, iar de la o tarla la alta transmiterea ciupercii se face prin intermediul semințelor infectate. Prevenire și combatere. În vederea obținerii de sămânță sănătoasă se recomandă izolarea loturilor semincere de loturile grâului de consum și înainte de semănat grâul va fi tratat cu: Caroben 75 PTS2,5 kg
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în zonele colinare ale globului și ale țării noastre. Dacă în 1975 și în anii următori cercetătorii fitopatologi (Ana Hulea și col.) afirmau că prin aplicarea tratamentelor obligatorii la semințe, atacul este întâlnit “cu totul sporadic” în prezent din cauză că pe tarlale întinse, proprietarii particulari au semănat grâu fără a face tratamente la samânță, gradul de atac al ciupercilor a crescut îngrijorător. Simptome. Plantele atacate se recunosc destul de dificil până la înspicare, deoarece singurele simptome evidente sunt scăderea înălțimii cu 10-20 % și ușoara
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
greșeală semănat prea adânc, atacul de mălură este mult mai puternic. Soiurile de grâu de toamnă sunt mai sensibile decât grâul de primăvară . Prevenire și combatere. În vederea obținerii unor culturi sănătoase se impun următoarele măsuri: arături adânci de vară pe tarlalele ce au avut grâu mălurat; loturile semincere să fie semănate la epoca optimă, la adâncimea optimă și cu grâu tratat. Dacă la inspecția fitosanitară se găsesc plante mălurate, lotul se respinge de la sămânță, se declasează la grâu de consum; combinele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au fost obținute la Fundulea și s-au dovedit a fi rezistente la această ciupercă (Libellula și linia T 114-71) nu mai sunt incluse acum pe lista soiurilor omologate. Prevenire și combatere. Se recomandă o rotație de 4-5 ani iar tarlalele unde s-a observat atacul timp de mai mulți ani nu vor fi repartizate pentru loturi semincere. Sămânța va fi tratată obligatoriu cu unul din produsele recomandate la mălura comunăsau cu Celest STAR-1 l/t,ori Divident STAR 036 FS-1
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Barley yellow dwarf virus Boala este considerată ca cea mai răspândită și păgubitoare viroză a cerealelor cultivate și a ierburilor perene. În lucrările lui P. Ploaie din 1973 și 1977 se evidențiază faptul că această boală virotică este frecventă în tarlalele de orz semănate timpuriu. Simptome. Plantele de orz infectate în toamnă prezintă pe frunze o îngălbenire aurie sau portocalie care se extinde de la vârful frunzelor spre baza lor și de la margini spre nervura mediană. Frunzele virotice sunt îngroșate, drepte și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infectarea samulastrei de orz și a gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului la culturile de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Prevenire și combatere. Apariția acestei viroze se poate preveni prin distrugerea afidelor, prin însămânțare la epoca optimă, prin evitarea tarlalelor cu plante ce au fost infectate unde poate fi samulastră infectată și prin cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile de orz de primăvară trebuie semănate cât mai timpuriu pentru a se evita atacul afidelor transmițătorii principali ai virusului. Soiul Dana de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iarnă și de acolo afidele îl vor achiziționa și retransmite în primăvară (fig. 25). Prevenire și combatere. Ca măsură obligatorie de prevenire a atacului virusului pe porumb, se recomandă distrugerea prin măsuri agrotehnice și erbicidare a buruienii gazdă (costrei) de pe tarlalele unde urmează să semănăm porumbul sau sorgul și de pe marginea drumurilor sau de pe taluzurile canalelor de irigație. Însămânțarea timpurie a porumbului reduce posibilitățile de infecție cu acest virus, datorită numărului mic de afide prezent la începutul primăverii. Cercetările privind rezistența
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la sol cu: Tiradin 500 SC-3 l/t săm.; Tiradin 70 PUS-3 kg/t săm.; Altiram 80 PUS3 kg/ha/tratament; Metoben 70 PU-2 kg/t săm.; Caroben 75 PTS-2,5 kg/t; Tiramet 60 PTS3 kg/t săm. Pentru tarlalele puternic atacate se recomandă recoltarea manuală, prin tăierea și scoaterea plantelor din lan, în vederea micșorării răspândirii sporilor de rezistență. 1.5.7. Rugina porumbului Puccinia sorghi Boala este puțin răspândită în țara noastră, ea fiind semnalată doar în nordul Moldovei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ajung din nou pe porumb. Atacul este mai grav pe culturile semănate târziu sau pe hibrizii cu o perioadă mai lungă de vegetație (fig. 30). Prevenire și combatere. Se recomandă distrugerea resturilor vegetale infectate, sau măcar îndepărtarea acestora de pe viitoarele tarlale de porumb, cultivarea de hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetație în zonele unde boala se manifestă an de an și practicarea unor arături adânci care să bage în sol resturile vegetale infectate. 1.5.8. Putregaiul uscat al știuleților
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bolnave, combaterea insectelor și recoltarea timpurie, cu eliminarea rândurilor de pe margine. Prin aceste măsuri se evită suprapunerea momentului de sensibilitate a plantelor cu perioadele calde ale anului, când are loc zborul maxim al afidelor și se elimină tuberculii de la marginea tarlalelor ce pot proveni de la plantele posibil infectate. Evitarea atacului afidelor se poate face și prin tratamente cu ulei, ce nu are efect toxic pentru plante dar, împiedică atacul afidelor. În cultura mare este necesar ca periodic să se împrospăteze materialul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vor fi menținute la o umiditate corespunzătoare care să împiedice dezvoltarea insectelor. Arăturile adânci de toamnă au un rol deosebit în micșorarea rezervei semințelor de buruieni, iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. În categoria micoplasmozelor se încadrează și măturile de vrăjitoare de la cartof, vârfurile roșii ale cartofilor și germinarea cu colți subțiri la cartof, boli a căror prezență este cunoscută de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
grajd), bine fermentate. Tuberculii atacați vor fi folosiți în furajare numai după fierberea lor, deoarece sporii de rezistență nuși pierd viabilitatea prin trecerea prin tubul digestiv al animalelor și în acest caz prin administrarea îngrășămintelor organice se aduce ciuperca în tarla. 3.1.11. Mana cartofului Phytophthora infestans Originară din America de Sud, boala a produs de-a lungul anilor epidemii grave (S.U.A. (1843), Canada (1845), Belgia, Olanda, Franța, Anglia). Distrugerea culturilor de cartof ale Irlandei în 1845 și în anii următori a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de precocitate ale soiurilor de cartof există o mare variabilitate în ceea ce privește rezistența lor la mană (tab. 1) Prevenire și combatere. Plantarea cartofului va fi făcută numai cu tuberculi din soiuri rezistente la agenți patogeni existenți în zonă, tuberculi proveniți din tarlalele tratate, pentru a se reduce frecvența tuberculilor mănați sub 0,002 %. În aceste tarlale se va urmări cosirea prematură a vrejilor și îndepărtarea lor pentru a împiedica infecțiile tardive ale tuberculilor. Plantarea tuberculilor nu va fi efectuată prea la suprafață
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mană (tab. 1) Prevenire și combatere. Plantarea cartofului va fi făcută numai cu tuberculi din soiuri rezistente la agenți patogeni existenți în zonă, tuberculi proveniți din tarlalele tratate, pentru a se reduce frecvența tuberculilor mănați sub 0,002 %. În aceste tarlale se va urmări cosirea prematură a vrejilor și îndepărtarea lor pentru a împiedica infecțiile tardive ale tuberculilor. Plantarea tuberculilor nu va fi efectuată prea la suprafață sau într-un pământ prea nisipos, ce ar permite ajungerea ușoară a sporilor de pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un lichid ce se colorează imediat în brun-închis. La secționare se observă că țesuturile bolnave au culoare crem, asemănătoare cu tuberculii înghețați, însă în scurt timp zona devine roz-portocalie. Transmitere-răspândire. Ciuperca poate rezista în pământ timp îndelungat chiar dacă pe aceeași tarla nu revine cartoful. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face atât prin tuberculii bolnavi cât și prin pământul lipit de tuberculi, pământ ce conține spori de rezistență. Răspândirea în cultură este asigurată în cursul vegetației de către sporii vehiculați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]