705 matches
-
veneai seara, cu fufele la braț, îmbrăcat la țol festiv, de ziceai c-a picat șifonieru` lu` coana Safta peste tine. Dă, Tică, niște lovele, sunt cu fetele, e subțiri, emancipate, bune la orice, deschise la dialog, le duc la tavernă. Fac un pocheraș, dimineață îți dau însutit înapoi. Nu sunt eu ca cămașa de pe tine, cel mai aproape, la paranghelie și la nasoale? Eu, prost făcut grămadă, că te știu de-o viață și n-am băgat la bibilică. Ia
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în parcu` din fața gării, expresiv. Lasăte, că de la mine nu mai vezi biștari, poți să vii și cu toate fufele de pe centură. Ghinion, Tică, ne-a tăiat calea o mâță neagră, vedea-o-aș călcată de troleibuz, în drum spre tavernă. Și Viorica a zis că i-a ieșit cu lacrimi în cafea. Mă duc diseară și-i toc mărunt pe toți, așa cum toci verdeața pentru rațe, îți dau cu dobândă înapoi. Nu te mai văita ca o curvă ieșită la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
după ureche și trage cu ochiul către stufărișul care foșnește într-o limbă necunoscută, trimițând murmure către cei doi. Vezi să nu te slobozești pe tine, Baroane. Că te dai curajos când vin fufele alea două ca să le duci la tavernă, pe banii mei. Hop și-așa, uite cărășelul, Baroane, pescar cu diplomă, aici te-am luat... Hai să-ți mai zic cu mama, mă, e cu durere la lingurică... Zi-i, da` să nu fie cu groază, că te arunc
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nedespărțiți. Pentru băiatul bubos și cam fanfaron începuse o eră nouă. Învățase repede că niște pantaloni, chiar la mâna a doua, din pânză venețiană îl făceau să pară un bărbat fatal. Noul său prieten îi arătase viața de noapte din tavernele și hanurile din marginea cetății și îl dusese în mahalaua Frumoasa, unde cunoscuse niște fete ca niște prințese. Se simțea inferior tuturor celor pe care îi întâlnise și voia din tot sufletul să fie ca ei. Nici spătarul nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
trecea amețit pe lângă meșteri de hamuri, pantofari, lucrătorii de metal și bijutieri, iar ici și colo, simțurile sale erau ispitite de câte un vânzător de produse de patiserie, care-și purta marfa pe cap, de miasma alcoolului de la câte o tavernă sau de izma de tămâie sfințită de la capela de alături. După ce traversă apoi și piața de chilipiruri, cu propriul ei miros de lucruri stătute și vechi, Porfiri intră în sfârșit în casa de amanet Limașin, unde prezența i-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o glumă. Credeți că l-am omorât pentru asta? ă Cine sunt acești bărbați? Govorov și Rataziaiev? ă Nu știu. Erau prietenii lui Goriancikov. Goriancikov știa tot felul de oameni. Ăștia erau doi oameni care se aflau din întâmplare în tavernă atunci. Nu îi mai întâlnisem până atunci. Erau actori, parcă. Sau fuseseră. ă Amândoi erau actori? ă Așa cred. Nu-mi amintesc exact, fiindcă eram beat. Cred că așa s-au cunoscut unul pe altul. ă Constantin Chirilovici, spuse Porfiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ă Mi se pare că l-am văzut jucând în ceva. Cu mulți ani în urmă. ă Am permisiunea prokurorului de a investiga dispariția sa. Nicodim Fomici aprobă. ă Aș vrea ca unul din ofițerii dumitale să ia fotografia pe la tavernele din zona Haymarket. Rataziaiev a semnat un document care a fost întocmit la una din bombele de lângă Haymarket, după spusele lui Virginski. Oricine este trimis trebuie să înceapă de la Haymarket înspre exterior. ă Pare o slujbă bună pentru Salitov. Porfiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
încrezător că Țarul îți este de asemenea recunoscător. Se înclină solemn, clipind, ca și cum astfel ar fi autorizat să-i răsplătească serviciile femeii. Capitolul șaptesprezece Evazivul Govorov Încă o misie dată dracului. Locotenentul Salitov coborî pentru a șaptea oară într-o tavernă și deja era scârbit de mirosul acestor localuri. Aerul, mustind cu miros de tărie, îi făcea ochii să plângă. Pe scări fu îmbrâncit de doi bețivi care părăseau bomba. Nu era nimic malițios în gestul lor, deși aceștia păreau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
scris, un raft de cărți și, sprijintă lângă el, o chitară țigănească cu șapte corzi. Masa de scris cerea mai multă atenție și, chiar de la distanță, Salitov recunoscu mai multe fotografii de genul celor pe care le confiscase de la proprietarul tavernei. De fapt, acolo se aflau mai multe copii ale unei fotografii, în care apărea din nou fata aceea, prostituata care a fost adusă la secție pentru că furase o sută de ruble. Poza o arăta goală, întinsă pe canapeaua lui Govorov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Am înțeles. și mai recent? Prințul Bikov își închise ochii tremurând. ă Prin intermediul lui Govorov, el a devenit implicat în anumite... activități murdare. Porfiri deschise un sertar de la biroul său și scoase fotografiile pe care Salitov le confiscase de la patronul tavernei. Le răsfirase și le împinse spre Prințul Bikov pe cele care conțineau figuri masculine. Prințul își strînse buzele a dezgust și încuviință. ă Da. Acesta este Ratziaiev. În toate este Rataziaiev. Porfiri adună fotografiile. Prințul Bikov își întoarse privirea tremurând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
e rușine, Stiliano? Cum ai putut să apari în public în halul ăsta, în văzul tuturor? Nu-ți vine să intri-n pământ pentru dezonoarea cu care întinezi numele tău și pe cel al familiei tale, petrecându-ți nopțile în taverne, printre prostituate, căni de vin și zaruri? Aflându-mă prea aproape de el, m-a împins cât colo, trântindu-mă pe jos și strigând: - Tocmai tu, care la douăzeci și șase de ani ești un angajat al acestui palat! Am încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
necontenitul țârâit al greierilor, de orăcăitul asurzitor al broaștelor și chiar și de cântecul priveghetoarei, scoteam moneda căpătată de la Kakko și o tot învârteam între degete. Flacăra lămpii împrăștia o lumină galbenă-roșiatică, iar eu vedeam în ea, cu mâhnire, clădirile, tavernele și bordelurile din Cividale. Nu fusese greu să mă las de băutură, însă femeile îmi cam lipseau. Ajunsesem să visez împreunări, trezindu-mă mânjit de propria sămânță. Odată cu trecerea săptămânilor, situația se înrăutățea, și chinul începea să se întrevadă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cetate. Unii pe jos și unii călare pe măgari și în care trase de boi cu coarne enorme; alții coborau din bărci minuscule de-a lungul canalelor mocirloase. Ne-am oprit la aproape două sute de pași de porți, în fața unei taverne, a cărei firmă era reprezentată de două coarne de bivol puse deasupra ușii. Pe o tăbliță de lemn atârnată pe zid călătorii erau informați că prețurile la mâncare și la paturi erau la jumătate față de cele din cetate. Jur-împrejur erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sau o febră banală ca să fii respins înapoi de paznicii porților. În fiecare dimineață trei funcționari, de obicei medici de rang inferior, treceau însoțiți de soldați să-i controleze pe cei bolnavi, hotărând cine putea să intre și cine nu. Taverna era curată, destinată mai mult negustorilor decât pelerinilor. Cârciumarul ne-a întrebat de ce n-am intrat direct în Ravenna. Trebuia să dea raportul sanitarilor a doua zi dimineața, s-a scuzat el cu un aer grav. I-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu bani. Unul din fiii săi a dat o fugă în oraș până la negustorul Mattia, ducându-i scrisoarea de la tatăl meu. Cârciumarul ne-a păstrat o odaie, locuri la masă, îngăduindu-ne chiar să ne spălăm într-o adăpătoare din spatele tavernei. Băiatul s-a întors împreună cu Mattia. Era un bătrân slăbănog, aproape chel, cu excepția unui cerc de păr cărunt, rar și lung ce-i atârna la spate. Deși era uscat, avea un pântece proeminent, și o groază de vinișoare albăstrui făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o temniță, am luat-o la fugă pe străzile deja întunecate din Pavia. Am colindat ore-n șir, înfășurat într-o manta cu glugă, fără vreo țintă anume, îmboldit de durere și de mânie. Pe când dădeam să intru într-o tavernă, care era și lupanarul cel mai spurcat din oraș, am zărit o ușă deschizându-se și ieșind lumina tremurătoare a unei lămpi. A fost momentul în care El a dat de oaia rătăcită, drept care m-a luat în brațe pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
asemenea, convertita în aproximativ 7 lire în monede obișnuite. Capitolul 1 Inculpatul și faptele sale În vara anului 1501, la 11 iulie, în Florența, un cetățean numit Antonio Rinaldeschi a pierdut la jocuri de noroc bani și îmbrăcăminte, într-o taverna numită "Smochinul". Ieșind din taverna, el a blestemat numele Fecioarei. Apoi, în timp ce traversa o mică piazza din fața bisericii Santa Maria degli Alberighi, s-a oprit să adune un pumn de bălegar uscat de cal. Deasupra unei intrări aflate pe un
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
lire în monede obișnuite. Capitolul 1 Inculpatul și faptele sale În vara anului 1501, la 11 iulie, în Florența, un cetățean numit Antonio Rinaldeschi a pierdut la jocuri de noroc bani și îmbrăcăminte, într-o taverna numită "Smochinul". Ieșind din taverna, el a blestemat numele Fecioarei. Apoi, în timp ce traversa o mică piazza din fața bisericii Santa Maria degli Alberighi, s-a oprit să adune un pumn de bălegar uscat de cal. Deasupra unei intrări aflate pe un perete lateral al bisericii, pe
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
bandă desenată ceea ce era neobișnuit dar nu fără precedent în acea vreme 26 a atras atenția , în ultimul timp, chiar și în presă populară 27. Este renumită pentru portretizarea atentă a unor aspecte din viața cotidiană cum ar fi bucătăria tavernei și într-adevăr a existat o taverna numită "Smochinul" plasată în apropierea bisericii 28 și pentru reprezentările clădirilor și străzilor. Iodoco del Bădia, în ediția sa din 1883 a Jurnalului lui Landucci, probabil se referea la pictură Stibbert când a
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
fără precedent în acea vreme 26 a atras atenția , în ultimul timp, chiar și în presă populară 27. Este renumită pentru portretizarea atentă a unor aspecte din viața cotidiană cum ar fi bucătăria tavernei și într-adevăr a existat o taverna numită "Smochinul" plasată în apropierea bisericii 28 și pentru reprezentările clădirilor și străzilor. Iodoco del Bădia, în ediția sa din 1883 a Jurnalului lui Landucci, probabil se referea la pictură Stibbert când a spus că memoria incidentului Rinaldeschi "a fost
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pe 21 iulie, 1501]; și (în partea de jos: "Ant.° di Giu:e Rinaldeschi nobile fiorentino nell' Osteria del fico / Gioca e Perși i danari e i Panni accecato dall' îra . . ." [Antonio di Giuseppe Rinaldeschi, un nobil florentin, jucător în taverna "Smochinul" și pierzându-și banii și hainele, orbit de furie . Figurile 1-10 sunt reproduse cu permisiunea Muzeului Stibbert. Ilustrațiile au fost oferite cu generozitate de Edizioni Polistampa. Figură 2. . Rinaldeschi adună bălegar. Inscripționat: " ...Raccoglie sterco di cavallo stimolato dal / diavolo
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
datum, etc. în palatio dicti domini Potestatis sub anno indictione et die suprascriptis. * * * Item. Luând în considerare dacă Antonius Iohannis de Rinaldeschis, cetățean florentin, în acest an și această lună, după ce a jucat la noroc în orașul Florența, într-o taverna ce se numeste "Smochinul", si a pierdut multe monezi de argint, a ieșit afară și în drum a blasfemiat pe sine și numele gloriasei Fecioare Maria, si a folosit cuvinte care mai bine nu sunt rostite, si cand mergea pe
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
potrivește persoanelor care sunt necunoscute, si nu lui, care era nobil, pentru ca oricine ajunge să-și permită să se lase purtat de viciu și de acele pătimi capabile să întunece intelectul nu merită să fie cunoscut drept cine este părăsind taverna Smochinul, care era aproape și care și astăzi lucrează sub același nume, înfuriat de pierderea la jocuri de noroc pe care o suferise acolo, a aruncat cu o mână de bălegar de cal adunat de pe jos spre față Fecioarei din
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
iulie), 69; sf. Maria Magdalena (22 iulie), 24, 123, 129 Scală, Antonio di Bartolomeo, 67 Scolopi, călugări, 74 Segaloni, Francesco, 27 Segaloni, Matteo, arhitect, 27, 130, 131 Serviți, ordinul, 74 Settimo, 148 sfinți, 30, 57, 140 sifilis, 27, 39 Smochinul, taverna, 23, 29, 35, 89, 118, 139 Soderini, familia, 65, 66, 67; Giovanvittorio, 66; Paolantonio, 66; Piero, 65, 69, 79; Tommaso, 66 sodomie, 70 Soldanieri, familia, 137, 139 Spania, 46, 49 Strozzi, Carlo, 27, 28, 128 suicid, 44, 47, 48, 49
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Nuovi acquisti, 987, care este o descriere a celor patru cartiere ale orașului din anii 1520, conține următoarea înregistrare la dos. 133v : "L'hostaria del Fico. Falla Giovanni et El Moretto. Tengono garzoni otto, et all cucina stăvi Quattro garzoni". [Taverna "Smochinul". O administrează Giovanni și El Moretto. Ei aveau 8 ucenici și în bucătărie sunt 4 ucenici.] Suntem recunoscători lui Elizabeth Pilliod pentru această referință. 29 Landucci, Diario (n. 8 mai sus), 233-234: "și è conservata la memoria fino aì
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]