423 matches
-
156). Prin cuplul „Bătrânul și Ofițerul” (FărâmăDumitrescu, dar și BirișDuma din Noaptea de Sânziene), Eliade mărturisește că voise să opună două mitologii: „Mitologia populară, mitologia din folclor, care este de o bogăție vie și necesară (...) și mitologia lumii moderne, a tehnocrației (...), deci mitologia oamenilor Înarmați cu o logică și cu tot felul de instrumente” (/156). Sistemele de coduri prin care indivizii din cele două „clase” Încearcă descifrarea simbolurilor povestirii sunt diferite. Bătrânul (care semnifică mai multe lucruri: un individ biologicește vârstnic
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
a oricărui cetățean la discuția publică; 4) excluderea puterii politice din sfera publică etc. Spațiul public se intersectează cu cel privat și cu cel politic. Noul spațiu public, care se formează, se referă tot mai mult la grupurile de presiune, tehnocrația, viața partidelor politice, media, interesul pentru Învățământ și cercetare etc. Pe de altă parte, Într-o oarecare măsură „publicul și-a pierdut funcția sa critică În favoarea etalării scenice și, chiar, argumentele au fost Înlocuite cu simboluri la care, din nou
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dar care și-a făcut prezența și în Basarabia: oameni noi, majoritatea tineri, adăpostiți prin birourile diverselor firme private, ONG-uri sau reprezentanțe internaționale, unde își consumă în liniște grant-urile, fără vreo vizibilitate publică. „Neutri și apolitici”, ei sunt tehnocrații flegmatici, profitorii tăcuți ai noilor oportunități de parvenire socială. Deși comunismul nu are cum să le priască, comoditatea lor anglofonă (știu bine și rusește, dar vorbesc o română aproximativă) este bizară și ineficientă, precum bicicleta prin dunele de nisip. În
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
francezi, în ciuda unei conjuncturi favorabile. II. Spre o reacție productivistă? Corespondentul laturii "urbane" a clivajului sector primar / sector secundar și terțiar a rămas mult timp neocupat. Totuși, teoria productivistă există; ea are și un tată: Saint-Simon, și numeroase prenume: industrialism, tehnocrație etc. Pe deasupra, mai putem adăuga faptul că, fără concursul oamenilor de stat de talia lui Jean Monnet sau George Pompidou, acestea ar fi rămas inclasabile. Configurația istorică a vrut ca proprietarii productivismului să fie întotdeauna recrutați fie de partidele muncitorești
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cu cuvintele lui Sábato, care, la primirea premiului Cervantes, în 1984, spunea, cu speranța, că arta, în general, și românul, în particular, trebuie să fie crezul însuși al artistului, un foc care să repare ceea ce a distrus aviditatea omului pentru tehnocrație: S-a distrus prea mult până acum, iar când realitatea este distrugere, literatura nu poate să însemne decât reconstruirea încrederii pierdute. De aceea, în următorii ani, românul care trebuie să aibă cea mai mare rezonanță în sufletul omului trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
global urmărind să asigure, pe de o parte, echilibrul dintre producție și cerere, pe de altă parte, echilibrul între economii și investiții; 3) Tehnica este relativ dezvoltată. Eliminarea calculului în termeni de prețuri și a verdictului pieței favorizează constituirea unei tehnocrații. Mai mult, regimul își caută o sursă de prestigiu din reușite tehnice grandioase, adesea obținute fără să se țină seama de costuri. 2.2.2. Noțiunea de mod de producție la Marx Modul de producție este la Marx baza pe
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
global urmărind să asigure, pe de o parte, echilibrul dintre producție și cerere, pe de altă parte, între economii și investiții; 3. tehnica este relativ dezvoltată. Eliminarea calcului economic în termini de prețuri și a verdictului pieței favorizează constituirea unei tehnocrații. Mai mult, regimul își caută o sursă de prestigiu din reușite tehnice grandioase, adesea obținute fără să țină seama de costurile implicate. 3.1.2. Noțiunea de tip de organizare economică la Walter Eucken Walter Eucken pleacă de la faptul că
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
interbelică s-au dovedit a fi slabe, ruinate de diviziunile și rivalitățile clasei politice, lăsînd cale liberă dictatorilor. Ideea de a ceda unele misiuni politice fundamentale unor organe neutre, compuse din funcționari competenți și independenți, se înscria în spiritul timpului. Tehnocrația trebuia să corecteze excesele politice ale democrației. Mai mult, se credea că anumite probleme publice nu trebuiau să fie supuse unei dezbateri politice, pentru că ele dețineau adevăruri științifice. Știința econo-mică se credea capabilă să stabilească legi privind funcționarea pieței. Prin
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
un alt război, adus de "revoluție". Întrucât învățământul umanistic fusese drastic redus (ASE-ul din Capitală devenise o instituție de pregătire a economiștilor-ingineri, iar sociologia pregătea "ingineri sociali"), a apărut un dezechilibru care își răsfrânge consecințele negative până astăzi. Cultul tehnocrației și a barono-crației domină. Experții sunt în drept și justiție, în științele limbilor, în ramuri artistice, în informatică. Umanistica e în curs de evaporare. În 1989, nu numai industria a fost declarată "un morman de fiare", dar și biblioteci ori
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
beneficiare de funcții bine plătite în stat, numite "noii mandarini". Etatizarea democrațiilor occidentale postbelice s-a amplificat cu neocorporatismul, adică cooperarea guvernelor cu organizațiile de jos ale societății. Puterea a început să oscileze între "partitocrația" manifestată prin presiunile partidelor și "tehnocrația" reprezentată de experți (18, p. 169). S-a ajuns aici prin ștergerea deosebirilor dintre "public" și "privat", instalându-se forme hibride, compuse din măsuri sociale socialiste și unele liberale, pentru descentralizare. Mai concret, puterea publică acordă "concesiuni", "arende", "gestiunea sarcinilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aplicative (de la inginerii la științe juridice). Comentariile la contribuțiile lui Socrate, ale filosofiei antice grecești din eseul "Experiența filosofică", rămân fructuoase nu numai pentru lecturile celor ce se ocupă cu filosofia, dar și pentru ceilalți intelectuali de azi, inclusiv pentru "tehnocrații" care se consideră și "intelectuali" veritabili. "Transformarea Epocii Luminilor" a fost văzută tot în comparație cu filosofia antică. De la moderația filosofilor antici față de politică, unii filosofi moderni au trecut la angajare activă, situându-se cel mai frecvent "pe stânga". În opoziție ("pe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu este însă de domeniul unei redistribuiri a cărților, respectiv a moștenirii. Căci moștenirea este în sine otrăvită. Mai mult (...) o schimbare instituțională, politică, economică, deci o manipulare mai mult sau mai puțin brutală, dar întotdeauna orientată de către birocrație și tehnocrație, nu reprezintă decât un paleativ, nu face decât "să distreze galeria" și dă puțin înapoi criza paroxistică, pentru a face o săritură mai bună. Eu cred că problema rezolvării "crizei crivilizației" este în primul rând cea a unei schimbări epistemologice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lui Hristos. În mod derizoriu, în mod paradoxal, "Geniul Creștinismului" pare să se fi refugiat departe de secularizările ecleziale, în cercurile inițiatice martiniste, masonice sau hermetiste". (Op. cit., p. 240) Mențiunea ne duce către "conspirații", care amplifică celelalte îngrijorări, generate de tehnocrație, birocrație și alte forțe obscure din societatea modernă. Metamorfozele culturale ale timpului sub influența realizărilor poetice și antropologice au întărit credințele în Revenirea cutumelor și riturilor ancestrale. Psihoterapeuții au constatat că nerespectarea ritmurilor spirituale generează stări patologice prin "alienări mintale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea s-a încheiat prin constituirea mișcărilor fascisto-naziste (4a, pp. 107-109), prelungite până spre zilele noastre. Pe urmele lui Russell (din literatura autohtonă sinteza lui P. Dobrescu despre tehnocrație (29)), I. Berlin a explicat cum s-a trecut de la ideile lui Saint-Simon și A. Comte despre industrialism la un cult al experților. Așa s-a ajuns să se considere (și la noi, de prin anii 1960, odată cu explozia învățământului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Cornea, Editura Științifică, București, 1986. 27. H. Arendt, Originile totalitarismului, traducere de I. Dur și M. Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1994. 28. A. MacIntyre, Tratat de morală. După virtute, traducere de C. Pleșu, Editura Humanitas, București, 1998. 29. P. Dobrescu, Tehnocrație și putere politică, Editura Politică, București, 1983. 30. H. Arendt menționa că dictaturile din România, Polonia, Țările Baltice, Ungaria, Portugalia, Spania nu au fost "totalitare", pentru că aici nu s-ar fi ajuns ca oamenii să aibă sentimentul că "sunt de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Frankfurt / 41, 181 școală filosofică / 121, 151, 153, 153 Ștefan cel Mare și Sfânt / 109, 111 știința spiritului / 98-99 științe umane / 27, 91, 121-126, 133, 140, 143-144, 161, 167, 176, 250, 291-292, 349, 354 T Tadjikistan / 72 Taine H. / 106 tehnocrație / 42, 64, 145-146, 267 teleologie / 97, 181 temei / 109, 180, 187, 189, 191-194, 197-198, 206, 290 teoria acțiunii / 183 teoria dependenței / 9, 54, 66, 344-345 instituției / 154 modernizării / 9, 39, 54-55, 57-58, 61, 66-67, 344 teraformare / 48, 86, 102 terorism
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cît se poate de improbabile în urmă cu doi ani, rămîn încă improbabile, dar par astăzi posibile. Europa a împins la extrem și a răspîndit în întreaga lume căutarea deznădăjduită și dementă a Mîntuirii, intoleranța religioasă, capitalismul, naționalismul, totalitarismul, industrialismul, tehnocrația, voința neînfrînată de putere și voința neînfrînată de profit, mitul frenetic al Dezvoltării, distrugerea culturilor umane și a mediilor naturale. Europa a răspîndit în lume flageluri care provin din simplificarea forțată, din unilateralitate, din exacerbarea tuturor tendințelor sale și tuturor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
menține pacea și democrația. Din acest motiv, Jean Monnet a încercat pe cât posibil, ca noua structură europeană care avea să se dezvolte să se afle cât mai puțin sub incidența acestora. Monnet urmărea "să corecteze erorile jocurilor politice prin virtuțile tehnocrației", să răspundă problemelor de "instabilitate electorală prin continuitatea și stabilitatea funcției publice" 21. Crearea Înaltei Autorități a Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului (CECO)22, prezidată de Monnet între 1952 și 1955, ilustrează din plin această strategie. Însă pentru a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
a unui efort exercitat de cineva asupra a ceva care rezistă." Moscovici, 1976, pp. 64-65 Și chiar cînd oamenii de știință sau inginerii afișează o rigoare strictă, putem vedea, cîteodată, în acțiunile și discursurile lor, profilul unor reflexe ideologice ale tehnocrației. 2. Care sînt criteriile de recunoaștere? 2.1. Consens, dispersie a informației și focalizare După Rouquette și Rateau, dimensiunile "consens/diferențiere" și "relații intergrupale/intragrupale" ne ajută să distingem patru forme de reprezentări și ne permit o mai bună înțelegere
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
am spune că vizualul are o pictură "cu cod", luând drept materie primă rămășițele miturilor anterioare; arta, o pictură "cu mituri" (ansamblu limitat de povestiri colective); idolatria, o pictură "cu mesaj" (în sensul cel mai fizic al termenilor). Teocrație, androcrație, tehnocrație: fiecare eră este o organizare ierarhică a Cetății. Și a prestigiului de care se bucură fabricantul de imagini. Căci nu aceeași carismă vine de sus (pietate), din interior (genialitate) sau din afară (publicitate). Idolul este solemn, arta serioasă, vizualul ironic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lucarnă? Nu ține ea, într-adevăr, de o dispoziție plebiscitară? Izolatorul nostru de masă are solide calități bonapartiste și cezaric (iar triumful lui n-a corespuns întâmplător cu declinul parlamentelor și-al partidelor, cu consolidarea executivelor și a unei anumite tehnocrații). Satul audiovizual agrarizează, în felul lui, societățile postindustriale. Ultimul stadiu al comunicării se întâlnește astfel cu "mijloacele de comunicație proaste" din Franța parcelară și rurală de la 1848, așa cum o descria Marx în Optsprezece brumar, și care permiteau ca țăranilor să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în timp, istorie transistorică. El profetizează viitorul umanității. El se vrea eficient și se formulează în limbajul economiei politice sau al dreptului: mitul Societății Națiunilor, al Federalismului, al Cetățeniei mondiale, al Europei, mituri diverse ale Internaționalei, mituri ale Sinarhiei, ale Tehnocrației sau ale Planului. Viața cotidiană a omului de astăzi implică un mare consum de astfel de formule de ideologie concretă, ce mobilizează inteligențele și voințele în serviciul unei filozofii a istoriei dornice să rezume în el toate aspirațiile oamenilor de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
preferă o dictatură militară (10%), chiar însumați, sînt mai puțini decît cei care se manifestă în sprijinul unui lider puternic (32%), mai ales în Belarus și Ucraina, dar și în Bulgaria, Polonia și România. Cei mai mulți, însă, preferă un regim de tehnocrație econo-mică (72%) și majoritatea regimurilor, de la democrația din Republica Cehă la regimul mai reacționar din Ucraina și Belarus, se încadrează în această categorie. Autorii nu interpretează aceasta ca pe o opțiune antidemocratică, așa că privesc rezultatul de ansamblu ca fiind pozitiv
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
dau un scor pozitiv acestui regim. Aceasta indică, probabil, nu atît ceea ce preferă ei, cît ceea ce cred că e posibil: majoritatea își dau seama că o asemenea evoluție e puțin probabilă. Autorii nu dezvoltă această temă, dar preferința pentru o tehnocrație economică în locul guvernelor politice, combinată cu o lipsă semnificativă a încrederii în sistemul de partide, scot la iveală dezamăgirea față de politică, apărută la scurt timp după entuziasmul din 1989. Scos din context, acest indicator este relativ, deoarece ungurii, de exemplu
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
personajul evreiesc de tip șlemil. Lee Richmond consideră că romanul este un studiu convingător al unei identități în tranziție, ce caută să își afle locul într-o lume tehnocratică din ce în ce mai haotică (Richmond: 15). E greu de spus în ce fel tehnocrația este reprezentată în roman, așa cum vede Richmond, dar e ușor de spus că acest text demonstrează că Arthur Miller și Saul Bellow au fost buni prieteni, iar Willy Loman și Tommy Wilhelm sunt rude foarte apropiate. În Henderson the Rain
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]