1,816 matches
-
acest din urmă oraș, cât mai direct posibil. La 3 septembrie 1856, s-a aprobat instalarea unui birou telegrafic în Piatra, a cărui legătură cu Romanul s-a făcut prin Nisporești. În luna mai 1857, s-a lucrat la linia telegrafică Galați - Ismail, în iunie 1857 s-a înființat un nou birou telegrafic la Vaslui, iar în septembrie a luat sfârșit construirea liniei Iași - Botoșani și au început lucrările unei noi linii telegrafice între Vaslui și Huși. La 10 august 1857
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a aprobat instalarea unui birou telegrafic în Piatra, a cărui legătură cu Romanul s-a făcut prin Nisporești. În luna mai 1857, s-a lucrat la linia telegrafică Galați - Ismail, în iunie 1857 s-a înființat un nou birou telegrafic la Vaslui, iar în septembrie a luat sfârșit construirea liniei Iași - Botoșani și au început lucrările unei noi linii telegrafice între Vaslui și Huși. La 10 august 1857, Comisia Europeană a Dunării s-a adresat caimacamului, cerându-i, în dorința
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
luna mai 1857, s-a lucrat la linia telegrafică Galați - Ismail, în iunie 1857 s-a înființat un nou birou telegrafic la Vaslui, iar în septembrie a luat sfârșit construirea liniei Iași - Botoșani și au început lucrările unei noi linii telegrafice între Vaslui și Huși. La 10 august 1857, Comisia Europeană a Dunării s-a adresat caimacamului, cerându-i, în dorința „de a asigura comerțului foloasele unei linii telegrafice”, instalarea unei linii între Galați și Sulina”. La 19 octombrie 1857, linia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sfârșit construirea liniei Iași - Botoșani și au început lucrările unei noi linii telegrafice între Vaslui și Huși. La 10 august 1857, Comisia Europeană a Dunării s-a adresat caimacamului, cerându-i, în dorința „de a asigura comerțului foloasele unei linii telegrafice”, instalarea unei linii între Galați și Sulina”. La 19 octombrie 1857, linia telegrafică a fost construită din fondurile bugetare ale Comisiei Europene a Dunării. Cablul a fost tras pe sub apa Dunării, iar locurile de pătrundere ale telului în apă au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între Vaslui și Huși. La 10 august 1857, Comisia Europeană a Dunării s-a adresat caimacamului, cerându-i, în dorința „de a asigura comerțului foloasele unei linii telegrafice”, instalarea unei linii între Galați și Sulina”. La 19 octombrie 1857, linia telegrafică a fost construită din fondurile bugetare ale Comisiei Europene a Dunării. Cablul a fost tras pe sub apa Dunării, iar locurile de pătrundere ale telului în apă au fost însemnate prin patru stâlpi așezați pe ambele maluri. Moldova n-a contribuit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ambele maluri. Moldova n-a contribuit la instalarea acestei linii, pentru care motiv Comisia Europeană a Dunării a formulat așa de mari pretenții, încât imixtiunea ei în afacerile Moldovei devenind prejudicioasă, s-a pus încă de pe atunci problema răscumpărării liniei telegrafice de pe porțiunea teritoriului moldovenesc. În cele din urmă, s-a încheiat o convenție între cele două părți, prin care s-au aplanat în parte conflictele. În acest fel, la sfârșitul anului 1857 se crease o rețea telegrafică, care unea principalele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
problema răscumpărării liniei telegrafice de pe porțiunea teritoriului moldovenesc. În cele din urmă, s-a încheiat o convenție între cele două părți, prin care s-au aplanat în parte conflictele. În acest fel, la sfârșitul anului 1857 se crease o rețea telegrafică, care unea principalele centre economice și administrative ale Moldovei. Lucrările efectuate, până în martie 1857, au costat 795.843 lei. Pentru joncțiunea telegrafului Moldovei cu acela al Țării Românești au fost propuse, în decembrie 1854, două variante: una din ele aparținea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale Moldovei. Lucrările efectuate, până în martie 1857, au costat 795.843 lei. Pentru joncțiunea telegrafului Moldovei cu acela al Țării Românești au fost propuse, în decembrie 1854, două variante: una din ele aparținea muntenilor, care, doreau ca cele două rețele telegrafice să fie unite în două puncte diferite, prin Vădeni, între Brăila și Galați, și prin Focșani. Moldovenii preferau un singur punct de contact, prin Focșani. La 15 februarie 1855, s-a adoptat proiectul muntean. Prin instalarea liniilor telegrafice între Tecuci-Galați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
două rețele telegrafice să fie unite în două puncte diferite, prin Vădeni, între Brăila și Galați, și prin Focșani. Moldovenii preferau un singur punct de contact, prin Focșani. La 15 februarie 1855, s-a adoptat proiectul muntean. Prin instalarea liniilor telegrafice între Tecuci-Galați și Tecuci-Focșani, s-a realizat astfel o rețea unică a celor două Principate, încă neunite. Odată sfârșită această etapă a lucrărilor, în fața guvernului moldovean apăru o nouă și dificilă sarcină: organizarea bunei funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin forța împrejurărilor - și l-au atribuit austriecii, care condiționaseră încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855, o declarație formală, prin care guvernul își lua obligația de „a subscrie la toate principiile și dispozițiile atingătoare de Uniunea telegrafică austro-germană, potrivit convenției și alcătuirilor suplimentare din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855, o declarație formală, prin care guvernul își lua obligația de „a subscrie la toate principiile și dispozițiile atingătoare de Uniunea telegrafică austro-germană, potrivit convenției și alcătuirilor suplimentare din 14 octombrie 1851 și 23 septembrie 1853”. Coronini trimise și 11 broșuri, conținând regulamentul Uniunii. Cu alt prilej, el adăugase că regulamentul acestei Uniuni „ar fi de dorit să se adopte și în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să se adopte și în Moldova, atât în privirea doveditei lui nimeriri cât și în interesul uniformității” (subl. n. L. B.). La 22 martie 1855, într-o ședință a Sfatului Administrativ prezidată de domn, s-a hotărât aderarea Moldovei la Uniunea telegrafică austro-germană: „iar de acum înainte se vor aplica întocmai regulele cuprinse în zisa convenție în a lor întindere. La 30 noiembrie 1855, Moldova a aderat și la cel de-al treilea tratat adițional al Uniunii austro-germane, încheiat la München, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și la cel de-al treilea tratat adițional al Uniunii austro-germane, încheiat la München, la 29 mai 1855, iar la 17 ianuarie 1856 guvernul de la Iași a decis să-și dea adeziunea la o nouă convenție internațională, încheiată între Uniunea telegrafică austro-germană, Franța și Belgia. Aceste măsuri au avut, pe de o parte, o latură pozitivă, întrucât au introdus în Moldova regulamente care aveau la bază principii înaintate, aplicate în țări mai avansate din punct de vedere economic și social. Pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1854 Austria a negociat direct cu Moldova, încheind convenții cu caracter internațional, fără a consulta puterea suzerană, ea n-a mai procedat la fel în 1856. La 21 ianuarie 1856, reprezentanții Turciei și ai Austriei au semnat o convenție telegrafică. Această convenție, printre alte prevederi, considera Principatele Române ca parte integrantă a Imperiului Otoman și stabilea că „taxele depeșilor din Austria și invers vor fi ținute în seamă și reglate de către administrațiile austriece și că, potrivit acestor dispoziții, nu vor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
depeșilor destinate țărilor române”. De fapt a fost vorba de concesii reciproce. Austria a consimțit să considere și pe viitor Principatele Române ca parte integrantă a Imperiului Otoman. În schimb, Turcia a îngăduit Austriei să-și întărească poziția, exploatând liniile telegrafice în conformitate cu interesele ei și ale politicii comune austro-otomană, ostilă aspirațiilor române. Este interesant de observat că această convenție, care încălca acordul austro-moldovean din 10 noiembrie 1854, deși s-a aplicat imediat, n-a fost adusă formal la cunoștința Principatelor Române
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost adusă formal la cunoștința Principatelor Române decât la 31 octombrie 1859. Austria a continuat să se bucure astfel de o situație privilegiată și funcționarii austrieci au continuat să aplice în Moldova, conform punctului lor de vedere, regulamentele Uniunii telegrafice austro-germane. Deși fuseseră alcătuite comisii în vederea adaptării acestor regulamente situației din Moldova, schimbările propuse erau însă în sensul celei pe care o propunea Divanul Obștesc domnitorului, cu privire la art. 10 din regulamentul Uniunii, în felul următor: „și anume unde să zice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cerea însă măsuri grabnice. Pe de o parte, existau mari deficiențe, ca, spre exemplu, în domeniul financiar, pe care guvernul moldovenesc nu le putea înlătura cu de la sine putere. Ele erau create de către austrieci, care interpretau în felul lor relațiile telegrafice moldovene cu Uniunea telegrafică austro-germană. Iată ce relatează unul din funcționarii telegrafiei moldovene: „din taxia depeșilor externe însă, și anume din acelea expediate de la noi spre Austria, Prusia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și cel<elalte>, rămâne numai o mică parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pe de o parte, existau mari deficiențe, ca, spre exemplu, în domeniul financiar, pe care guvernul moldovenesc nu le putea înlătura cu de la sine putere. Ele erau create de către austrieci, care interpretau în felul lor relațiile telegrafice moldovene cu Uniunea telegrafică austro-germană. Iată ce relatează unul din funcționarii telegrafiei moldovene: „din taxia depeșilor externe însă, și anume din acelea expediate de la noi spre Austria, Prusia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și cel<elalte>, rămâne numai o mică parte a noastră, analoagă cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noastră, analoagă cu raportul teritoriului nostru către întreaga întindere ce face acele depeșe și, în temeiul acestui raport, scăzând partea cea mică cuvenită nouă de la cele prezentate externe și primite la noi, noi totdeauna datorim, din casa veniturilor telegrafului, administrațiilor telegrafice din afară”. Apoi, la corespondența telegrafică externă, se aplica cursul Vistieriei, iar la cea internă, cursul monetar al pieții. Această stare de lucruri aducea mari pierderi telegrafiei moldovene. După multe tergiversări, s-a hotărât aplicarea, de la 20 octombrie 1857 înainte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
către întreaga întindere ce face acele depeșe și, în temeiul acestui raport, scăzând partea cea mică cuvenită nouă de la cele prezentate externe și primite la noi, noi totdeauna datorim, din casa veniturilor telegrafului, administrațiilor telegrafice din afară”. Apoi, la corespondența telegrafică externă, se aplica cursul Vistieriei, iar la cea internă, cursul monetar al pieții. Această stare de lucruri aducea mari pierderi telegrafiei moldovene. După multe tergiversări, s-a hotărât aplicarea, de la 20 octombrie 1857 înainte, a unui singur curs în contabilitatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
externă, se aplica cursul Vistieriei, iar la cea internă, cursul monetar al pieții. Această stare de lucruri aducea mari pierderi telegrafiei moldovene. După multe tergiversări, s-a hotărât aplicarea, de la 20 octombrie 1857 înainte, a unui singur curs în contabilitatea telegrafică, cel al Vistieriei. Funcționarii trimiteau abuziv corespondențe particulare în contul statului. Furtul sârmei de pe liniile telegrafice luase proporții îngrijorătoare. Desele stricăciuni ale liniilor telegrafice, furturile de sârmă, abuzurile funcționarilor au impus necesitatea de a se aplica, în Moldova, dispozițiile penale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucruri aducea mari pierderi telegrafiei moldovene. După multe tergiversări, s-a hotărât aplicarea, de la 20 octombrie 1857 înainte, a unui singur curs în contabilitatea telegrafică, cel al Vistieriei. Funcționarii trimiteau abuziv corespondențe particulare în contul statului. Furtul sârmei de pe liniile telegrafice luase proporții îngrijorătoare. Desele stricăciuni ale liniilor telegrafice, furturile de sârmă, abuzurile funcționarilor au impus necesitatea de a se aplica, în Moldova, dispozițiile penale ale Uniunii telegrafice austro-germane. Fiind aprobate în ianuarie 1855 de către domnitor, ele au fost aduse la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tergiversări, s-a hotărât aplicarea, de la 20 octombrie 1857 înainte, a unui singur curs în contabilitatea telegrafică, cel al Vistieriei. Funcționarii trimiteau abuziv corespondențe particulare în contul statului. Furtul sârmei de pe liniile telegrafice luase proporții îngrijorătoare. Desele stricăciuni ale liniilor telegrafice, furturile de sârmă, abuzurile funcționarilor au impus necesitatea de a se aplica, în Moldova, dispozițiile penale ale Uniunii telegrafice austro-germane. Fiind aprobate în ianuarie 1855 de către domnitor, ele au fost aduse la cunoștința publicului, au fost citite în bisericile sătești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Vistieriei. Funcționarii trimiteau abuziv corespondențe particulare în contul statului. Furtul sârmei de pe liniile telegrafice luase proporții îngrijorătoare. Desele stricăciuni ale liniilor telegrafice, furturile de sârmă, abuzurile funcționarilor au impus necesitatea de a se aplica, în Moldova, dispozițiile penale ale Uniunii telegrafice austro-germane. Fiind aprobate în ianuarie 1855 de către domnitor, ele au fost aduse la cunoștința publicului, au fost citite în bisericile sătești etc. Dispozițiile citate considerau „ca o crimă de sălnicie publică toată dăunarea sau jăgnirea precugetată cu ră voință a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca o crimă de sălnicie publică toată dăunarea sau jăgnirea precugetată cu ră voință a telegrafului”. Pedepsele variau între 6 luni și 4 ani, după gradul culpabilității. A urmat apoi, în februarie 1855, punerea în aplicare a regulamentului „pentru corespondența telegrafică”. Telegramele considerate ca prejudiciabile legilor și siguranței statului sau moralei nu erau primite. Telegramele se scriau numai în limbile engleză, franceză sau germană. Taxa se stabilea după numărul de cuvinte. De la 1 iunie 1855, taxa telegrafică se plătea și în funcție de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]