1,167 matches
-
propriei libertăți...” ademenit la un dor ”de lume și de femei”. Existența închisă este un eu fără viitor, un cerc strâmt care sufocă egoul, survenind dispariția umbrei nocturne. Odată pierdută, apare stafiizarea egoului, pentru că el, ca entitate, nu poate părăsi teluricul, fiind reținut de profani în realizarea planului deusian pe care îl avea de îndeplinit aici, pe Pământ.” Poetul, în tonul unui superrealism elevat discerne adevărul cuvântului gândit, ”o poftă absolut / sublimă și înnegurată / de a se mușca fericire” (Cu sutele
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1407407584.html [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
să o azima din care oricât s-ar împărți cu generozitate, nu s-ar împuțina și nici nu s-ar risipi în van. Se aud șoapte în cântece de dragoste, așezate în triluri de mătase, indiferent de referențialul ales: iubirea telurica (trăită) sau iubirea absolută (visata). Cu un vers călin, carismatic, absconsa de muză în potire de argint, lirica autoarei de origine română, stabilită în Elveția, intuiește adevărul, insinuând o epidemie la care nu există sau nu se dorește a se
BLUE IN VITRO (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ncolectia_lirik_a_editurii_armonii_cu_gheorghe_stroia_1333542509.html [Corola-blog/BlogPost/358865_a_360194]
-
valorii numelui său în melosul mondial. Interesante sunt și poveștile legate de prima femeie surdo-mută scriitoare - americana Helen Keller sau cele ale salvatoarelor copiilor evrei - Irena Sendler și Gisella Perl. O carte ce merită a fi lecturată, cu multe stații telurice între vise și dorințe astrale, între împliniri și idealuri. Felicitări, stimatului literat ieșean pentru tot ceea ce face în numele onestității culturale! (GHEORGHE A. STROIA); * * * 5. ALEXANDRU CVITENCO* GALAȚI: SCRÂȘNETUL UNIVERSULUI (proză SF) Dragă cititorule! Și eu fac parte ca și dumneata
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1488735148.html [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
fam. dr. ing. Ion și Ana Șerbu, cercet. șt. Valentina Toma. În atmosfera plumburie a începutului de iarnă a anului 2007 însă, într-o zi de vineri aparent ca oricare alta, Dumnezeu ne-a întrerupt pentru totdeauna scurta noastră întâlnire telurică. Nu aveam cum să bănuiesc la orele 11 și ceva ale acelei zile cețoase că data de 3 decembrie avea să devină foarte curând pentru mine încă un punct final dureros de pe traiectul colțuros al tainicei mele treceri lumești. Am
MATEMATICA UNEI SECUNDE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399818473.html [Corola-blog/BlogPost/350701_a_352030]
-
Dumnezeu / și s-a deschis / o fereastră / și în fereastră, / o altă fereastră, / în care se deschidea / încă o fereastră - și-n fiecare fereastră / era Dumnezeu. / 25 aprilie 2011” (Internet). Aceasta este o poezie perfectă care contopește concretul cu inefabilul, teluricul cu cerescul, pământul trupesc cu suflarea de Duh care-i șoptește poetului la ureche, îl inspiră și-l înalță peste toate lucrurile. Pentru că, spune autorul, Dumnezeu este cel care sădește în noi totul, până și lacrimile, iar în cuvintele noastre
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dau_lumii_marturie_lacrima_unei_secunde_volum_aniversar_nicolae_baciut_cincizeci_si_cinci_cronica_cezarina_adame.html [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
ultim vers mocnește ireal, Cerneală pe hârtie se prelinge. Mesteceni dalbi se rățoiesc spre cer, Isi împletesc cununi din praf de soare... Un menestrel aed, cuprins de ger, Nu are somn...Tăcerea ta îl doare. Prăpastii și genuni în abisal... Telurice, vremuri autumnale Ne-nlănțuie și ne cuprind veral, Împărățind amoruri ancestrale. Sunt treaz... Privesc la lună că un scai, Ce poposește peste toți și toate... Te-aștept la ceas de ziua la un ceai, Să ne întoarcem în singurătate. La
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1477767086.html [Corola-blog/BlogPost/371378_a_372707]
-
semne naturale, cu semne culturale, ori cu semne emoțional-imaginative, care, la rândul lor, înregistrează multiple diversificări, nealeatorii, sistematizate, spontan, de intuiția artistică și de dorul, de aspirația, de jalea și de tânjirea ce-o susțin. Astfel, semnele naturale pot fi telurice (piatra, lespedea, colina, ogorul, miriștea etc.), vegetale (brazii, plopii, fagii, nucul, pădurile, codrii, florile), animale (fluturi, păsări, zimbri - “suflete ale strămoșilor”), eterice (în general disforice: pâcla, bruma, ceața, umbra, ploaia, lumina, amurgul), astrale (obsesiva stea); cele culturale sunt legenda, basmul
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_cautarea_sensului_pierdut_cuvant_eugen_dorcescu_1333376369.html [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
paradoxal) - un enunț retoric, captând cumva - amețitor, - starea de „nestare”, cosmică: rostul sau nerostul însuși actului de a scrie, într-un timp (summum al duratelor noastre) ce poate fi scrutat doar prin „întrezărire”, așadar în plin vertij al Mutației (memoria teluricului, - zburarea materiei în inefabil, prin Cuvânt (aici cuvinte, scântei ale „norișorului de splendoare” din epopeea Enuma Eliș: astrofizica se-mbină analogic cu psihanalismul actual; (ce tip de revelație este acesta, tatomiric, dacă nu unul de cercetare psihică Jung-iană ... Poemul de
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
pot fi azvârlite în neant”(execițiu hermeneutic). Stadiul superior al stărilor existențiale este reprezentat de motivul fluturelui, metaforă- simbol, ce concentrează o întreagă semantică a evoluției umane. Trecând prin ternarul larvă - crisalidă - fluture, ființa metamorfozată se ipostaziază succesiv între planul teluric și celest, ducând în astral energia sacră a pământului: ”dimineața se naște din/ crisalida întunericului/ își desface fanteziile voluptoase/ ca un fluture alb/ fascinat de cromatica dinspre cer/ spre pământ/ înnobilat de zboruri radiat”(colaj peisagistic), ”îți văd în ochii
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Andreea_maria_danila_femeia_de_zapada_sau_functia_soteriologica_a_creatiei_recenzie_de_prof_drd_adina_voica_sorohan.html [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
-mi că surâsul ei învirginează clipa unui fiu rătăcit prin azurul sidefat al neantului beat de infinitul finitului zarea cu plopii ei se apropie de ochii mei și ascult pașii străvechi care-au trecut pe sub umbra lor ca niște umbre telurice trecute în baladele speranței atunci îmi număr bucuriile și tristețile le îngrop și le păzesc de moarte încuidu-le nu mă surprinde vidul din mine și nu mă părăsesc mimii care încă îmi mai dau ocol adesea mă doare apropierea de
VREAU SĂ SCRIU... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Vreau_sa_scriu_ion_ionescu_bucovu_1363268627.html [Corola-blog/BlogPost/345252_a_346581]
-
mii de treceri/ incendiază taina// citesc această priveliște/ descoperind manuscrise vechi// înainte să mor/ vreau să visez ... ” (Poezia să târcoale stelelor, pag. 26). Apar aici întinse câmpii peste care cad fulgi de timp, în zăpezi colorate. Apar peste tot elemente telurice, împletite sinergic cu elementele cosmice, ca dovadă a simbiozei eului existențial cu aspirațiile înalte ale eului poetic. „Un semn/ al sfârșitului/ e-acest ger de sticlă/ aș desena cu el/ o pădure de fagi/ de parcă niciodată/ n-a nins atât
„GEOMETRIA FUMULUI” SAU „REPERELE AUTOBIOGRAFICE ALE POEZIEI” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Victor_sterom_geometria_fumului_sau_reperele_autobiografice_ale_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/344340_a_345669]
-
Complexul pare simplu, barierele cad, timpul este măsurat în anotimpuri. Își descoperă rădăcinile ființei prin regăsirea de sine. Până a-și descoperi originile, întrebări existențiale de tipul: ” Cine sunt eu? mă-ntreb adeseori.”( Grăunte de lumină), i-au frământat popasul teluric. Răspunsul îi stă la îndemână. Se află în ea, înainte de venirea pe lume. ” Grăunte de lumină încolțit/ Pe-un bulgăre de viață în ninsori,/ Pierdut printre genuni, în albul infinit?” (Grăunte de lumină) Chiar dacă periplul prin lumea pământeană nu este
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1489136241.html [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
mijlocului Din străvechimi, de când omul din Țara Moților a înțeles că semnul este fiindul eului său, a căutat să îl însemne, să îl petreacă în viața de fiecare zi cu un simbol. Acesta urma să îi amintească în tot făcutul teluric că cerul, cu toată lumina și întunericul său tainic, îi deschide calea spre înțelepciune. Cu cât amarul a cuprins cu valtrapurile lui existentul teluric al omului, apăsat de nevoile vieții, cu atât amnarul i-a dat lumina necesară să vadă
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
în viața de fiecare zi cu un simbol. Acesta urma să îi amintească în tot făcutul teluric că cerul, cu toată lumina și întunericul său tainic, îi deschide calea spre înțelepciune. Cu cât amarul a cuprins cu valtrapurile lui existentul teluric al omului, apăsat de nevoile vieții, cu atât amnarul i-a dat lumina necesară să vadă spre crepuscul un alt drum al eului său cosmic. Un alter ego legat tot mai puternic de Universul de unde înțelesese că a venit și
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
p-o lună. / Mie voie bună-mi place / În temniță nu mă bage.”( 3) Brâul vital al Carpaților le-a legat destinul oamenilor de acolo cu timpul lui istoric, dar și trupul, și le-a dat construcția robustă a fiindului teluric. Acel templu binecuvântat în care sălășluiește eul așezământului conștiinței lor și i-a unit pentru vecie cu cerul albastru, când senin, când învolburat de norii pe care erau pregătiți să-i înfrunte, când nu se doreau să fie aducători de
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
purta amprenta libertății cavalerului plaiurilor. Mâna voinicului încrusta și încrustează și astăzi cu migală, în cingătoarea trupului, stelele universului, dar și linii șerpuinde, imaginând în taină văile udate de apele izvorâte din muntele frate, locul mitic al inițierii fiindului lui teluric, ca viteaz și nemuritor, ca bărbat și apărător de neam. Brâul sau chimirul cuprindea cămașa albă, semn al purității și a legării profunde de sacrificiul Domnului, cu broderie, cu arnici și mătase, cu ornamente florale, să amintească celor ce o
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
cele două universuri aflate în contact direct și intercondiționalitate: universul interior și cel exterior. Ambele nemărginite! Poezia ei își schimbă „culoarea” nu numai după frământările interioare ci și în perfectă coordonare cu lumina soarelui sau, cine știe, cu vreo vibrație telurică pe care noi cei mai puțin sensibili nici nu o percepem. Una este poezia scrisă în Săcuieul natal și o cu totul alta, în esență dar fără afectarea calității, în Koln sau în Cipru. În mod sigur contează și impactul
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_o_printesa_i_mihai_batog_bujenita_1343817636.html [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
Michelangelo./ E pirueta Anei Pavlova”. Emilia Țuțuianu: Credeți în prejudecata că există poezie și poezie feminină? Vavila Popovici: Da! Există un filon de durere în sufletul fiecărei femei, poate mai puțin existent la bărbați. Ei scriu altfel poezia, sunt mai telurici, noi femeile - mai cosmice. Mircea Eliade în cartea Oceanografia scria: „Avem lângă noi oameni foarte deștepți, foarte originali și foarte erudiți, cărora le lipsește, totuși, stilul, adică viața proprie, ierarhică, ritmică, a adevărurilor adunate. [...] Dacă găsim adevăruri vii, vom găsi
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1430055697.html [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
dă valoare scrierii, descoperă și nuanțează finețea creativă prin care scriitorul s-a detașat, în timpul existenței lui, de toate eurile fiindurilor perioadei sale evolutive. Criticul literar elevat este un produs al ideii deusiene care caută echivalentul în creația detașată de teluric. Este căutătorul luminii în lumina ideii autorului, maniera exprimării asupra scrierii respective denotă noblețe, dăruire și particularizare prin exprimare a artei, un inițiat ce potrivește din cuvinte și așează drumul literatului în curentul de exprimare al ideii, al particularității stilului
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Persuasiune_si_dorinta_de_comunicare_stefan_lucian_muresanu_1357484429.html [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
nu este decât un om-creator, doar atât. Criticul elevat este singurul dintre cei trei gânditori care face o departajare judicioasă a creatorilor dintre care numai unii dintre ei se înalță spre celestul deusian, majoritatea rămânând atrasă de jocul viciilor lumești, teluricul înghesuit al nimicului. Timpul criticului elevat nu-i permite distribuirea activității sale asupra a ceva ce este nesemnificativ, precum o creație literară mediocră, care nu spune nimic, ci doar vorbe sau vederi, simțul său practic îl face de la prima răsfoire
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Persuasiune_si_dorinta_de_comunicare_stefan_lucian_muresanu_1357484429.html [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
ci o ascund învăluind-o în mister, ridicând pe treptele fizice ale nemuririi creația artistică a aceluia al cărui interes, pentru criticul părtinitor, este sentimental, moral sau material. Istoria criticii literare ne-a dovedit că în timpul mărginit al fiindului nostru teluric au existat și entități, pierdute, care au dosit valorile în contra existenței altora pe care ei i-au identificat ca valori și i-au declarat prin puterea exprimativă câștigată genii. Nu m-am îndoit niciodată de aprecierile acelor critici însă am
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Persuasiune_si_dorinta_de_comunicare_stefan_lucian_muresanu_1357484429.html [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
o banală păpușă? În toate popoarele lumii se vorbește de piața internațională, Care să le aducă prosperitate anuală, Si totusi mă-ntreb în a mea judecată profana: De ce unele țări rămân ca-n sărăcia africană? Pacea internațională și nouă ordine telurica Promit peste tot o viață edenica, Si totusi mă-ntreb în suflet: De ce încă se mai aud sunete de jale și bocet? Citește mai mult De ce?În lumea asta, care zicem c-o cunoaștem:Un drum mereu enigmatic pe care
ALEXANDRU ENACHE by http://confluente.ro/articole/alexandru_enache/canal [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
poziția fetusului/nemișcată/ inima va bate în ritmul universului/eu și tu/ până când viața toată/se va înfășura pe degetul meu/ arătător//, (Ia-mă cu tine), un poem de dragoste de o mare sensibilitate, de o mare putere de sugestie. Teluricul și astralul se împletesc pentru a oferi îndrăgostiților frumusețe, candoare și protecție ca-n lirica eminesciană de dragoste. “Dacă m-ajuți să ne-ntregim așa/teluric ramul cum alcătuiește pomul,/mă veșnicesc prin tine, cât voi exista/și cât iubirea
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1455909509.html [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
un poem de dragoste de o mare sensibilitate, de o mare putere de sugestie. Teluricul și astralul se împletesc pentru a oferi îndrăgostiților frumusețe, candoare și protecție ca-n lirica eminesciană de dragoste. “Dacă m-ajuți să ne-ntregim așa/teluric ramul cum alcătuiește pomul,/mă veșnicesc prin tine, cât voi exista/și cât iubirea auri-va omul.” (Mă veșnicesc prin iubire). În altă poezie de dragoste (pag 72, din capitolul „Ce iubire e asta”), poeta merge și mai departe și
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1455909509.html [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
ultim vers mocnește, ireal, Cerneală pe hârtie se prelinge. Mesteceni dalbi se rățoiesc spre cer, Își împletesc cununi din praf de soare, Un menestrel, aed cuprins de ger, Nu are somn... Tăcerea ta îl doare. Prăpastii și genuni, în abisal... Telurice, vremuri autumnale Ne-nlănțuie și ne cuprind veral, Împărățind amoruri ancestrale. Sunt treaz... Privesc la lună că un scai, Ce poposește peste toți și toate... Te-aștept la ceas de ziua la un ceai, Să ne întoarcem în singurătate. La
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1479662553.html [Corola-blog/BlogPost/385032_a_386361]